POTENTIALUL TURISTIC SI STRUCTURI TURISTICE IN COJOCNA

Geografie:

Localitatea Cojocna este situata in judetul Cluj in Campia Fizesului, nu departe municipiul Cluj-Napoca si este alcatuita din 8 sate. Se intinde pe o suprafata de 238 km², avand o populatie de app. 4.400 de locuitori, dispusi in satul resedinta de comuna Cojocna si satele Boj-Catun, Boju, Cara, Huci, Iuriu de Campie, Moristi si Straja.

Demografie:

Conform datelor recensamantului din 1930 populatia comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 romani, 1.772 maghiari, 431 tigani, 32 evrei, 21 germani si 1 persoana de alta etnie.

Sub aspect confesional populatia comunei era alcatuita din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocsi, 793 reformati, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani s.a.

Istoric:

Urmele de locuire de pe teritoriul localitatii dateaza din secolul I inaintea erei noastre aici fiind descoperit un tezaur cu piese din argint. In timpul administratiei romane si in Evul Mediu Cojocna a fost un important centru de exploatare a sarii.

In zona au existat inca din timpul ocupatiei romane exploatari de sare, pe locul carora au fost amenajate mai multe bai calde. Deasupra ocnelor parasite ale minelor de sare atestate documentar din secolul al XII-lea si folosite din perioada romana pana in Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele s-au transformat in lacuri saline, iar apa acestora a dobandit proprietati terapeutice. Doua dintre lacuri, Toroc si Lacul Mare, au fost transformate in bai, frecventate in timpul verii.

Tocmai datorita prezentei sarii localitatea este statiune balneoclimaterica sezionera de interes local si dispune de ape minerale clorurate si sodice ce sunt extrase din lacurile saline existente aici (Lacul Mare si Lacul Toroc).

In afara de agrement, baile sunt indicate pentru tratarea  unor afectiuni. Principalele afectiuni tratate sunt: afectiuni reumatismale (artroze, spondiloze, poliartroze, tendinoze), afectiuni ginecologice (cervicite cronice, insuficienta ovariana), endocrine.

Baile Cojocna sunt o statiune balneo-climaterica aflata in estul comunei Cojocna in judetul Cluj. Statiunea se afla la o altitudine de 340 m, langa Paraul Valea Sarata.

Cadrul natural:

Lunca larga si plata, marcata de cruste si eflorescente saline, de la marginea estica a comunei Cojocna, contureaza in subsol un masiv important de sare gema. Pe suprafata ocupata de depozite tortoniene eroziunea a creat vai largi, acompaniate de numeroase izvoare sarate, platouri cu namol sapropelic, saraturi si vegetatie halofita.

Mina de sare:

Masivul de sare este alungit pe directia nord-vest/sud-est, cu axul mare de 1,5 km, axul mic de 0,8-1 km si grosimea de 0,5-1 km. Sarea se gaseste foarte aproape de suprafata (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se afla lacuri saline formate deasupra ocnelor parasite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea si folosite din perioada romana pana in Evul Mediu. In anul 1780  era in exploatare Ocna Mare (Grosse Grube, 91,2 m adancime de la suprafata) si Ocna Mica (Kleine Grube, 53,2 m adancime). Activitatea Salinei Cojocna a fost sistata in anul 1852, fiind pentru scurt timp redeschisa in 1873. Ulterior, minele vechi s-au prabusit, transformandu-se in lacuri sarate, apa acestora dobandind proprietati terapeutice. Doua dintre acestea (Lacul Toroc si Lacul Mare) au fost amenajate in bai frecventate in timpul verii.

Baile cojocna:

Lacurile de la cojocna

Mii de clujeni aleg, in fiecare sfarsit de saptamana cu vreme buna, sa petreaca macar cateva ore la baile sarate de la Cojocna, localitate aflata la 22 de kilometri de Cluj-Napoca. Le gasesc la fel cum erau in anii trecuti, cu bune si rele, fara prea mari transformari.
Situatia se va schimba din toamna, deoarece autoritatile clujene au castigat, impreuna cu cele din Bistrita-Nasaud, o finantare de 4,2 milioane de euro pentru trei zone: Dej si Cojocna (Cluj), respectiv Figa (Bistrita-Nasaud). Investitiile sunt menite sa pozitioneze, in urmatorii doi ani, cele trei localitati pe harta turismului balnear cu lacuri sarate.

Clienti fideli
La pranz, peste doua mii de persoane, adulti si copii, faceau plaja, beau bere sau se balaceau in apele sarate din cele doua lacuri. Ici si colo se auzea muzica, predominant pop, iar in vreo patru locuri vizitatorii veniti 'ca la iarba verde' incropisera de-un gratar.
Vanzarile la barurile in aer liber mergeau struna, ca si cele de vata pe bat sau de porumb fiert. Intr-un cort special amenajat, trei voluntari dadeau sfaturi de sanatate si masurau gratuit indicele de greutate corporala al celor curiosi, iar ici si colo cate o 'curajoasa' facea plaja fara sutien.
Iarba si malurile lacurilor erau colorate de prosoape, rogojini si cearceafuri de plaja. 'Venim de 45 de ani aproape, as putea spune. S-au amenajat dusurile, au aparut umbrelute e loc si de mai bine. Cred ca ar putea sa se extinda pe terenul viran cu umbrelute si locuri de servit masa, ar fi bun si un teren de joaca', spune Gheorghe Rus, un electrician de 52 de ani.
Pentru Dumitru Neacsu, un pensionar de 53 de ani, problema o reprezinta scarile de acces in lacuri, care, desi se repara la inceputul sezonului, se degradeaza rapid. 'Venim mai ales pentru apa, fiindca e buna la reumatism. In plus, preturile sunt mai mici decat la Cluj. Acolo, la strand, intrarea e zece lei!', explica el.

Faleza de la cojocna   Strandul vechi

Masaj si sauna
Tot din 'clientii fideli' face parte si familia Munteanu. 'Imi place aici, e ca la mare. Atata ca nu trebuie sa-mi intre apa in ochi, fiindca ustura', decreteaza hotarata fetita cea mica a familiei, Corina. Are patru ani si inca n-a vazut marea, dar spera sa ajunga acolo cand va mai creste. 'Venim des aici, mai ales cand sunt copiii in vacanta. E acceptabil ca pret pentru noi', adauga mama ei, Ana Munteanu. Relaxarea de la lacurile sarate poate fi completata cu cea a unui masaj. In cladirea fostului hotel, acum dezafectat, doi tineri ofera servicii de masaj si sauna. Tarifele de masaj variaza intre 10 si 32 de lei, iar la sauna - intre 8 si 25 de lei.
   Marea majoritate a vizitatorilor sunt clujeni, iar lipsa spatiilor de cazare se simte. Exista doar sapte camere a doua locuri la motelul din apropiere si zece casute in camping. Mai multi locuitori intentioneaza, insa, sa-si construiasca pensiuni, mai ales dupa ce au aflat de lucrarile planuite la bai.

Atentie la parcare
Complexul Baile Cojocna este deschis zilnic, intre orele 8.00 si 2.000, sezonul fiind de la 1 mai la 15 septembrie. Pretul unul bilet de o zi este de 4 lei pentru adulti, 2 lei pentru copiii de pana la 14 ani, 3 lei pentru masina si 4 lei pentru cort. Parcarea interioara are o capacitate de 6-700 de locuri, iar in apropiere mai exista o parcare, gratuita.
Soferii care isi lasa masinile pe marginea drumului se aleg intai cu un avertisment, apoi cu amenda. Cu masina, se merge de la Cluj la Apahida, unde exista o intersectie semnalizata la stanga. Exista si transport in comun, cu plecarea din Cluj dimineata si intoarcerea seara.

Investitii minime:
Data limita de depunere a proiectelor a fost 15 iunie, iar in perioada urmatoare se vor stabili castigatorii licitatiei de executie. 'La noi vor fi lucrari de 2,5 milioane de euro si vor incepe in toamna, cu termen de finalizare peste 18 luni.
Se va lucra la amenajarea lacurilor, la parcari, imprejmuiri, reabilitarea bailor calde, la un teren de tenisCu totul, este vorba de o suprafata de 7,5 hectare', ne-a explicat administratorul Bailor Cojocna, Remus Beldean. Baile au ajuns in proprietatea comunei abia in 2004, dupa ani de zile in care s-au judecat cu Turism Transilvania, fostul administrator.
Prin urmare, investitiile de pana acum au fost mici: s-au amenajat dusurile si toaletele, s-au instalat umbrele de stuf si doua locuri de servit masa, trei baruri in aer liber, unul dintre ele comercializand si mititei.
In imediata apropiere a bailor s-a deschis un restaurant privat, iar la cateva sute de metri departare, un motel. Hotelul complexului este dezafectat, ca si baile calde. Cu toate acestea, din lipsa de alternativa, mii de clujeni prefera o zi insorita la Cojocna decat la strandurile din oras.

Cojocna se vrea statiune

Primaria intentioneaza sa gaseasca o solutie pentru relansarea Bailor Sarate din comuna, pe o suprafata de sapte hectare.

Primarul Sorin Ranga sustine ca este vorba despre valorificarea unei suprafete de aproximativ sapte hectare din vecinatatea Bailor Sarate prin crearea unor facilitati de cazare pentru turisti. In aceasta directie, societatea care va castiga licitatia din 15 octombrie trebuie sa identifice solutii de finantare

Mai mult, Ranga precizeaza ca initiativa Primariei este complementara proiectului de reabilitare a statiunii, finantat cu peste doua milioane de euro din fondurile Phare 2005 si castigat impreuna cu municipiul Dej si localitatea Figa din Bistrita-Nasaud.

“Fondurile Phare, conform proiectului, acopera doar modernizarea lacurilor, amenajarea unui teren de tenis, a plajei, dar si servicii de masaj sau solar. Partea de cazare si alimentatie publica nu este prinsa in proiect. Noi vrem sa angajam o societate de consultanta in turism deoarece vrem sa dezvoltam respectivele servicii pe cele septe hectare de langa Bai pe care le avem in proprietate. Ei trebuie sa ne spuna cum ar fi mai bine pentru noi sa procedam” - a declarat primarul din Cojocna. Conform declaratiilor acestuia, consultantii trebuie sa evalueze nivelul de investitii in unitatile de alimentatie publica si cazare la strandul vechi, dar si fondurile necesare pentru infiintarea unei statiuni noi cu 100 de locuri de cazare.

“Dupa ce se va desfasura licitatia, societatea trebuie sa ne lamureasca daca este indicat sa luam credit, daca trebuie sa ne asociem pentru a relansa Baile Cojocna”, a mai afirmat Sorin Ranga. Licitatia este programata pe 15 octombrie, valoarea contractului fara TVA fiind estimata de catre reprezentantii Consiliului Local Cojocna intre 500 si 1.500 de lei.

Amintim ca autoritatile locale au preluat in administrate statiunea in 2004, in urma unui proces cu reprezentantii Transilvania Turism.

Proiectul de modernizare pe Phare nu a demarat

Pe de alta parte, administratorul statiunii balneare din comuna clujeana, Remus Beldean, a explicat ca proiectul de modernizare a Bailor stagneaza. “Lucrarile urmau sa inceapa astazi, dar nu s-a prezentat nimeni la noi. Proiectul a fost facut de serviciul de programe a Primariei Dej, iar ei ne tot amana. Cred ca vom mai pierde un sezon pentru ca noi, desi ne-am putea apuca de amenajarea lacurilor inca de acum, nu avem nici o garantie ca ni se vor vira banii.

Ori, daca noi executam lucrarile din veniturile proprii, s-ar putea sa nu le convina ca ne-am apucat. Scandurile sunt tot subrede, plaja e asa cum este, iar pilonii trebuie neaparat consolidati”, a atras atentia Beldean. Administratorul a explicat ca Primaria Cojocna este mult prea saraca pentru a sustine financiar lucrarile, inainte ca proiectul de reabilitare sa demareze.

Desi Baile Cojocna sunt prinse in strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca la capitolul turism de proximitate, alocarile financiare vin de la judet. Putatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca, Raimonda Boian, recunoaste ca Baile Cojocna sunt prinse in strategia locala de dezvoltare, insa precizeaza ca municipalitatea a pus accentul mai mult pe Baile Someseni.

 “Noi nu putem sa initiem un proiect care priveste statiunea de la Cojocna pentru ca nu suntem proprietari sau administratori. Maxim acesta poate sa-l faca Consiliul Judetean”, a declarat Boian. Mai mult, ea a subliniat faptul ca Primaria nu poate finanta proiecte de dezvoltare a statiunii din Cojocna, din aceleasi considerente. “Cand se mai primesc niste bani de la judet, ne dau sa acoperim salariile sau alte cheltuieli curente pentru ca doar pentru asta ajung”, a afirmat administratorul Bailor Sarate. Beldean sustine ca pe perioada de vara aportul de turisti face profitabila activitatea, daca vremea este buna.

“Nu avem datorii. Nu mi-as permite sa conduc statiunea daca activitatea n-ar genera profit. Daca vremea este calda, pe sezon realizam si 100.000 de euro. Anul trecut, am avut pierderi de 20.000 de euro pe sezonul rece. De trei ani, pretul de intrare e acelasi, 4 lei”, a atras atentia Remus Beldean.

Primaria Dej face presiuni la Bucuresti

Baile Cojocna sunt prinse in proiectul interjudetean cuprins in Phare 2005 care vizeaza dezvoltarea lacurilor si apelor sarate din Regiunea Nord-Vest. Acesta mai cuprinde si lacurile din Ocna Dej, dar si Baile Figa din judetul Bistrita-Nasaud si beneficiaza de o finantare nerambursabila de peste 4 milioane de euro. Primarul din Dej, Ioan Ungur, sustine ca lucrarile nu au demarat deoarece Ministerul Turismului nu s-a pus de acord cu responsabilii cu supervizarea proiectului.

„Daca nu vor fi contestatii, peste doua saptamani mergem la Bucuresti sa facem presiuni si speram ca vor incepe si lucrarile”, a apreciat Ungur. in rastimp, in zonele vizate de proiectul Phare - “Cresterea potentialului balnear al lacurilor sarate din Regiunea Nord-Vest” - se tranzactioneaza proprietati. Spre exemplu, la Figa, presa locala din Bistrita a semnalat faptul ca “lumea buna din orasul Beclean a incercat sa puna mana pe o bucata de teren”.

Mai mult, corespondentii regionali din Bistrita-Nasaud au mentionat ca nsusi Claudiu Pamfiloiu, fiul vicepresedintelui PRM al CJ Bistrita-Nasaud, Constantin Pamfiloiu, a depus o cerere pentru concesionarea unui teren la Baile Figa, insa autoritatile locale din orasul Beclean au sistat deocamdata toate concesionarile din zona.

Pe de alta parte, si la Cojocna se tranzactioneaza proprietati. Cei care detin terenuri proprietate personala in zona Bailor au scos la bataie respectivele proprietati cu 20-35 de euro metrul patrat.

In prezent Cojocna este un sat sarac si din aceasta cauza nu are canalizare. Sunt cateva case, care au investit in locuinta lor si si-au facut propria canalizare. In schimb au retea de gaz, telefonie fixa(ROMTELECOM), si spre surprinderea unora, internet(Dolce, RDS) si televiziune prin cablu. Cei mai multi au antene de la Digi Tv.

Deoarece satul este amplasat pe o suprafata pe care se gaseau mine de sare(in acea perioada ocupatia cea mai frecventa in zona era mineritul), pamantul este bogat in sare pana in ziua de azi, acest lucru nu avantajeaza agricultura. Acesta ar fi motivul pentru care ocupatia predominanta nu este agricultura (cum ar fi in alte sate ca de exemplu in Campia Romana, unde oamenii traiesc din agricultura – din vanzarea rosiilor, pepenilor….etc). Cei mai multi localnici fac naveta, lucreza in fabrici sau diferite firme din Cluj-Napoca, asa se explica faptul ca populatia Cojocnei este imbatranita.

Apa din fantanile oamenilor este sarata, la fel ca si pamantul, de aceea multi sunt obligati sa aduca apa potabila de la distante mari.

Turismul ar putea impiedica imbatranirea populatiei, dar satul fiind prea sarac….si foarte slab informat, acest lucru este aproape imposibil. Poate cu timpul si ajutorul primariei se va putea vorbi odata de Cojocna ca si statiune turistica.

Tanti Veturia din Cojocna – mandria Romaniei la Strasbourg

Acasa, langa razboiul de tesut, tanti Veturia e artist popular. Am vrut sa aflam povestea ei, care incepe asa: 'La tara le pui acul in mana la fete de la doi, trei ani'. Totusi, nu toate ajung prin strainatate ca tanti Veturia. 'Asa-i, si daca mergi, te invidiaza si te barfesc'.

Tanti Veturia Suciu din Cojocna e unul dintre cei mai cunoscuti clujeni din Europa. O femeie de-o schioapa, pe care am gasit-o tragand dupa ea un borcan de zece litri plin cu gandaci de Colorado adunati de pe cartofi.

Are puterea a zece tineri, desi duce ceva ani. Nu vrea sa afle toata lumea cati, ca sa n-o opreasca din calatorit. E suficient sa spunem ca in 1940, cand a fost ocupat Ardealul de Nord, avea cativa ani.

Acasa, langa razboiul de tesut, tanti Veturia e artist popular. Am vrut sa aflam povestea ei, care incepe asa: 'La tara le pui acul in mana la fete de la doi, trei ani'. Totusi, nu toate ajung prin strainatate ca tanti Veturia. 'Asa-i, si daca mergi, te invidiaza si te barfesc'.

'Eu de mica am avut asa o dragoste pentru traditii. Crescand, am stiut ca numai prin folclor si obiceiuri se poate pastra fiinta noastra. In ’80 mi-a murit baiatul si am facut asta ca sa pot sa traiesc pentru ceilalti copii. Am fost gestionara la magazin, apoi casierita.

Nu eram cunoscuta ca mester, dar lucram in permanenta, ca-mi tin mintea ocupata, sa nu plang. Atata m-am straduit ca, cu timpul, mi s-au oprit lacrimile. N-am lucrat ca am avut nevoie, ci inima ca sa mi-o salvez, pentru copiii pe care-i mai aveam', povesteste tanti Veturia, straduindu-se sa-si tina lacrimile in culcusul lor.

In ’88, un muzicolog a venit in comuna si l-a intrebat pe invatator: 'O sa putem scoate margaritarul asta la lumina?' Era vorba despre o suita de dansuri: 'Tarina', 'Ardeleana', 'Invartita' si 'Roata'. Si s-a decis, impreuna cu sotul, sa mearga si ei.

In ’92 a fost un festival international de folclor la Cluj-Napoca, si a avut un stand, la Muzeul Satului. 'Mi-am pus in masina lucrusoarele, ca sunt si soferita, si m-am dus. A venit cineva de la Muzeul Etnografic si m-a intrebat daca nu vreau sa intru in randul mesterilor populari. Nu stiam ce inseamna. Dar asa am inceput sa merg la targuri si asa am ajuns si la Bucuresti, la Muzeul Satului'.

Tanti Veturia coase servetele de pus sub farfurii, cuverturi, face papusele in costume populare, stergare, ingerasi din panusi. Dar ce nu face? Insa cel mai mult iubeste costumul national. 'Erau la targuri copii care trebuiau sa fie imbracati in costume trei zile, dar nu erau asa frumusele, si m-am apucat eu sa le fac'.

Si coase dupa traditia zonei, in alb si negru, cu motive geometrice. De ce nu si florale? 'Inainte de ’40 eram foarte multe fete la scoala, si s-au facut multe costume nationale. Cand am fost ocupati, un taran maghiar le-a scos in curtea scolii, a pus petrol pe ele si le-a aprins. Munca de doi ani a sute de fete. Dar mi-a ramas drag modelul de-atunci, pentru ca a fost omorat'

I-au trebuit noua ani sa primeasca diploma de la Academia de Arte Traditionale. Dar odata cu hartia au venit si iesirile internationale. Dupa Zilele Romaniei in Polonia, unde si-a luat razboiul cu ea, au venit cateva iesiri in Italia, unde le-a lasat un steag cusut in culorile lor nationale. Dar si o oala mare de sarmale, de i-a dat pe spate pe italieni.

In noiembrie anul trecut se afla cu lucrusoare la Teatrul National Bucuresti. Cineva a intrebat-o daca nu vrea sa mearga la Strasbourg, la Targul de Craciun. Cum sa nu? Si dintre cei 15 mesteri, unul a fost tanti Veturia.

'Am facut acolo satul romanesc. A venit domnul Basescu, domnul Ungureanu. Presedintele m-a intrebat daca vindem ceva. O vorbit cu toti, dar nu stiu di ce s-o oprit la mine. Eu i-am spus ca mi-s dragi banii, dar am venit aici nu pentru asta, ci sa aratam ce stiu scoate femeile din maini. Iar domnul Ungureanu m-a aratat la toti si le-a spus ca sunt mandria targului.

Tanti Veturia face bani frumosi la cate-un targ, vinde doi ingerasi din panusi cu 5 euro si un servetel cu 20. Dar nu zice cati. 'Oamenii is rai'. Nu-i trebuie banii, ii da la copii si la nepoti. I-am dat un pont. La anul, in timpul Olimpiadei de la Beijing se va face o mare expozitie mondiala, si Romania va avea un stand. I-au lucit ochii. 'Pai, sa le aratam si la chinezi ce stim face, ma gandesc'

Cojocna este un sat sarac si din aceasta cauza nu are canalizare. Sunt cateva case, care au investit in locuinta lor si si-au facut propria canalizare. In schimb au retea de gaz, telefonie fixa(ROMTELECOM), si spre surprinderea unora, internet(Dolce, RDS) si televiziune prin cablu. Cei mai multi au antene de la Digi Tv.