Posibilitati de masurare a circulatiei turistice interne si internationale

POSIBILITATI DE MASURARE A CIRCULATIEI TURISTICE INTERNE SI INTERNATIONALE

Necesitatea inregistrarii statistice a turismului

Sursele statistice

Indicatori si indici folositi in statistica turismului

Necesitatea inregistrarii statistice a turismului

Datorita cresterilor semnificative si rapide ale turismului din ultima perioada a aparut si necesitatea unei mai bune intelegeri a influentei acestuia asupra economiei nationale ale tarilor. Turismul influenteaza atat economia unei tari, cat si mediul natural si antropic, populatiile gazda, precum si turistii insusi. Informatiile statistice, alaturi de cele economice au un rol important atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat in stabilirea strategiilor de dezvoltare si promovare a turismului.

Turismul implica o paleta larga de activitati, unele dintre acestea regasindu-se si in cazul calatoriilor care nu au neaparat un motiv turistic la baza (ex: transporturile), iar altele care nu necesita neaparat existenta unei deplasari (ex: sectorul de alimentatie publica). Datorita acestor aspecte rolul turismului in economia nationala a unei tari, precum si stabilirea politicilor de dezvoltare au fost greu de cuantificat, respectiv stabilit, de multe ori informatiile cu privire la acest sector fiind incomplete. Pentru inlaturarea acestor aspecte au adoptate o serie de masuri, astfel pentru a obtine date viabile au fost utilizate aceleasi concepte, definitii si metode de masurare valabile si in alte sectoare ale economiei. In acest turismul a fost considerat ca fiind sector care contribuie la economie nationala, altfel spus: o activitate productiva. Este importat a se tine cont de faptul ca turismul nu face parte din categoria industriei in sensul traditional, acestea fiind definite in functie de produsele finale, in timp ce turismul este definit ca fiind cererea pentru diferite produse in functie de specificul turistilor/vizitatorilor. (https://www.unwto.org/statistics/wsd/factsheet.pdf, 23 octombrie 2010)

In ultimele decenii turismul a inregistrat o dezvoltare continua, devenind unul dintre sectoarele economiei cu rata cea mai mare de crestere. Dezvoltarea turismului este in stransa legatura cu aparitia de noi destinatii turistice. Datorita acestor aspecte turismul a devenit un punct cheie pentru progresul social-economic.

In prezent incasarile din industria turismului ajunge sau chiar le depaseste pe cele din exportul de petrol, productia de alimente sau automobile. Turismul are un rol important in comertul international si reprezinta una dintre sursele principale de venit in cadrul tarilor in curs de dezvoltare. Aceasta crestere spectaculoasa se datoreaza diversificarii si concurentei existente intre diferitele destinatii turistice.

Intensificarea activitatii de turism atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare a determinat beneficii economice si sociale in multe sectoare conexe precum constructii, agricultura sau telecomunicatii.

Contributia turismului la dezvoltarea economica depinde calitatea ofertei, precum si de incasarile de pe urma prestarii serviciilor turistice. UNWTO sprijina destinatiile turistice pentru dezvoltarea durabila a acestui fenomen.

In perioada 1950 - 2005 sosirile internationale ale turistilor au inregistrat o rata anuala de crestere de 6,5%, astfel de la 25 milioane de calatori, ajungand la 806 milioane. Incasarile generate, de catre sosirile ale turistilor internationali, au inregistrat o rata de crestere anuala de 11,2%, ajungand la aproximativ 680 miliarde USD.

Daca in 1950 88% dintre sosirile turistilor internationali erau concentrate in primele 15 destinatii turistice, in anul 2005 acestea au atras doar 57% dintre turistii internationali, ceea ce evidentiaza faptul dezvoltarii unor noi destinatii turistice, multe dintre acestea aflandu-se in tarile in curs de dezvoltare.

Potrivit UNWOT in anul 2009 s-au inregistrat incasari de 852 miliarde de dolari, datorate turismului international si aproximativ 880 milioane de sosiri. Se estimeaza ca numarul sosirilor internationale sa ajunga la 1,5 miliarde in anul 2020. (https://www.unwto.org/about wto/why/en/why.php?op=1, 24 octombrie 2010).

Realizarea unui sistem statistic amplu si coerent in domeniul turismului intern si international este important cel putin din urmatoarele motive:

Pentru a evidentia contributia acestui sector la dezvoltarea economica de ansamblu a unei tari

Elaborarea unor strategii de marketing

Sprijinirea unor zone geografice defavorizate din punct de vedere industrial, dar cu potential turistic

Protejarea unor areale turistice intens solicitate

Identificarea unor modalitati pentru incurajarea dezvoltarii activitatii turistice in unitati mici si mijlocii, cum ar fi agroturismul (Postelnicul, 2007:30)

Sursele statistice

Potrivit literaturii de specialitate in vederea culegerii datelor necesare in turism exista doua categorii de surse statistice:

Surse primare: datele obtinute de la punctele de trecere a frontierei; inregistrarea turistilor la receptiile diferitelor unitati de cazare; datele furnizate de diferite companii de transport rutier, aerian sau maritim; datele de la agentii de turism.

Surse secundare: studierea bugetelor de familie, metoda sondajelor de opinie; metoda interviurilor directe prin chestionare; metode interviurilor indirecte prin telefon si posta.

Avantajele datelor obtinute la punctele de trecere a frontierei:

Aparent sunt cele mai exacte;

Datele obtinute pot fi stocate;

Sunt inregistrate atat intrarile cat si iesirile;

Pot fi obtinute si alte informatii cu privire la: tara de origine, durata sederii, motivele deplasarii, mijloacele de transport folosite, sumele in valuta cu care intra si iese.

Dezavantajele datelor obtinute la punctele de trecere a frontierei

In cazul micului trafic de frontiera una si aceeasi persoana poate sa treaca de zeci de ori granita in decursul unui an, fara sa fie vorba de tot atatia turisti;

In unele situatii, pe arii geografice largi trecerea persoanelor sau a grupurilor de; persoane are loc in mod liber, fara nici un fel de control;

Nu se refera decat la turism international.

Avantajele datelor obtinute in urma inregistrarii turistilor la receptiile diferitelor unitati de cazare:

Fiecare turist este trecut in registrul de evidenta pe baza fisei de sorire-plecare;

Se pot obtine informatii cu privire la numarul de innoptari;

Se poate determina gradul de ocupare;

Se poate determina intensitatea circulatiei turistice;

Se poate urmari structura cererii pe categorii de unitati de cazare.

Dezavantajele datelor obtinute in urma inregistrarii turistilor la receptiile diferitelor unitati de cazare:

Exista turisti care nu innopteaza intr-o unitate de cazare;

Unul si acelasi turist vizitand mai multe localitati pe durata unui sejur este inregistrat; la mai multe unitati de cazare, marindu-se astfel artificial numarul turistilor.

Indicatorii folositi in statistica turismului international

Cei mai importanti indicatori ai turismului international pot fi clasificati  astfel:

- indicatori de baza, referitori la cei doi factori corelativi ai pietei (cererea si oferta) si care au scopul de a urmari repartitia, evolutia si modificarea in tendinte a acestor marimi, precum si modificarea structurii lor in timp si spatiu (indicatori ai cererii reale, respectiv ai circulatiei turistice si ai cererii potentiale si indicatori ai ofertei, in principal cei privind baza tehnico-materiala a turismului);

- indicatori ai corelatiei dintre cerere si oferta (capacitatea pietei, gradul de ocupare a capacitatii etc.);

- indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei, in ansamblul sau ori asupra anumitor sectoare ale acestora;

- indicatori ai utilizarii fortei de munca, ce reflecta situatia, repartitia si evolutia ocuparii fortei de munca, pe ramuri de activitate, pe niveluri profesionale si dupa alte criterii (Cristureanu Cristiana, 2006).

Indicatorii cererii turistice

Numarul turistilor interni si internationali este un indicator cantitativ si reprezinta acea parte a populatiei care cumpara servicii turistice. De regula acest indicator este detaliat in functie de necesitatea economica pe:

Turisti straini sositi in tara: pe tari de provenienta, punctele de frontiera de intrare, mijloacele de transport folosite.

Turisti romani plecati in strainatate: pe tari de destinatie, punctele de frontiera de iesire, mijloacele de transport folosite.

Numarul mediu zilnic de turisti (N_TZ) se determina prin raportarea numarului total al turistilor inregistrati de-a lungul unei perioade (luna, trimestru, semestru, an) la numarul de zile corespunzatoare perioadei. Acest indicator poate fi detaliat: pe forme de turism practicate, zone turistice frecvente (montana, litoral, statiuni balneare), forme de cazare folosite.

Unde:

N_T - numarul total de turisti inregistrati in perioada T

N_Z - numarul de zile ale perioadei T

Preferinta turistica relativa (PTR)

Este un indicator care caracterizeaza fluxul de turisti dintre doua destinatii, de regula doua tari, putand fii adaptat si calculat si pentru doua regiuni, continente. Se poate calcula in functie de:

Populatia unei tari

In functie de turismul emitator al unei tari

Intensitatea turistica (IT)

Intensitatea turismului national

Intensitatea turismului emitator

In raport cu populatia tarii

In raport cu turismul national

Intensitatea turismului interior

In raport cu populatia tarii

In raport cu turismul national

Durata medie a sejurului (DMS)

Durata medie a sejurului este un indicator care arata numarul de zile pe care un turist le petrece intr-o anumita destinatie turistica (localitate, statiune, regiune, tara etc.) Durata medie a sejurului se poate calcula si la nivelul unei singure unitati de cazare.

Numarul de innoptari (numar zile locuri ocupate - NZLO) se calculeaza ca fiind suma produselor dintre numarul de locuri ocupate in camera (numar turisti cazati in unitatile turistice) si numarul de nopti petrecute in unitatea turistica. Se exprima in zile - locuri

Numarul de sosiri se calculeaza prin insumarea turistilor care au sosit in unitatile turistice.

Exemplu: Un turist care soseste la o unitate de cazare si ramane acolo 3 nopti, reprezinta din punct de vedere statistic o singura sosire si 3 innoptari.

Densitatea turistica (DT)

Densitatea circulatiei turistice interioare si internationale reflecta legatura care se stabileste intre numarul turistilor interiori sau internationali sositi in cadrul destinatiei turistice si numarul populatiei locale rezidente.

Densitatea turistica este un indicator care ofera informatii legate de gradul de solicitare turistica a zonelor si implicit genereaza recomandari in privinta masurilor care trebuie luate pentru a se asigura satisfacerea nevoilor turistilor astfel incat sa nu fie afectate: calitatea vietii si activitatea rezidentilor, respectiv echilibrul ecologic al zonelor.

Determinarea acestui indicator este importanta pentru a-l compara cu capacitatea de suport (indicator al ofertei turistice) a unei destinatii turistice. Prin capacitatea de suport se intelege posibilitatea unei destinatii turistice de a oferi servicii turistice tuturor vizitatorilor, fara ca acestia, prin consumul lor, sa conduca la deteriorarea mediului ambiant (natural si social) sau resursele antropice existente. Altfel spus este vorba de numarul maxim de turisti ce poate fi primit intr-un anumit interval de timp de o destinatie turistica. In cazul in care activitatea turistica este impinsa dincolo de anumite limite, pot fi inregistrate efecte negative asupra mediului natural si social; precum si o inrautatire a calitatii serviciilor oferite. Trebuie avut in vedere faptul ca in toate cazurile exista un prag al suportabilitatii, un punct de saturatie, peste care nu se poate trece.

Aglomeratia provoaca disconfort, stres si perturbeaza grav posibilitatile de parcare, de cazare, de alimentatie si de transport pe drumurile publice. O densitate care depaseste capacitatea de suport poate sa starneasca o reactie negativa de respingere din partea populatiei locale, care isi vede amenintate anumite valori culturale si interese economice, odata cu cresterea gradului de insecuritate a persoanelor si bunurilor (Postelnicul, 2007).

Astfel densitatea turistica poate fi calculata in doua moduri:

In raport cu populatia rezidenta

In raport cu suprafata destinatiei turistice

Capacitatea de suport (C_s) are la baza urmatoarea formula:

Unde:

S_t - suprafata teritoriului

K_p - coeficient de primire cu valori intre 0,5 si 1 in functie de specificul economic al regiunii

S_n - suprafata normata pentru efectuarea unui consum turistic de catre o persoana (m²/turist).

Capacitatea (potentialul - P) unei tari de a genera calatorii turistice

Unde:

N_i - numarul total al calatoriilor turistice generate de o anumita tara (poate sa fie si numai numarul total al turistilor internationali generat de o anumita tara)

N_w - numarul turistilor internationali inregistrati la nivel mondial

P_i - populatia tarii respective

P_w - populatia mondiala

Tarile cu un indice supraunitar genereaza mai multi turisti decat media mondiala.

Forta de atractie turistica

Forta de atractie turistica reflecta mecanismul de orientare a anumitor segmente ale cererii turistice catre anumite destinatii. In general, se considera ca atractia exercitata de catre o statiune turistica asupra populatiei dintr-un alt loc este:

Direct proportionala cu capacitatea de cazare din destinatia turistica;

Invers proportionala cu distanta dintre statiune si localitate.

Daca populatia unei localitati sau zone "X", situata intre doua statiuni "A" si "B", este atrasa spre activitati turistice de catre cele doua statiuni, se noteaza cu C_A procentul celor aleg statiunea "A" si cu C_B procentul celor care aleg statiunea "B" si au loc relatiile:

Unde:

L_A - numar de locuri de cazare din statiunea "A"

L_B - numar de locuri de cazare din statiunea "B"

D_XA - distanta dintre localitatea "X" si statiunea "A"

D_XB - distanta dintre localitatea "X" si statiunea "B"

Indicatorii sezonalitatii cererii turistice

Acesti indicatori prezinta o importanta deosebita deoarece evolutia cererii turistice difera in timp si are efecte importante asupra economie,mediului si societatii. Sezonalitatea circulatiei turistilor poate avea amplitudini diferite de la un an la altul fiind dificil de anticipat. Aceasta poate fi influentata de catre specificul ofertei, dar mai ales de cerere.

Greutatea specifica a cererii din fiecare luna (I_Cti)

Acest indicator poate fi calculat global atat la nivelul destinatiei turistice, cat si la nivelul unitatilor de cazare si a mijloacelor de transport.

Unde:

I_Cti - ponderea cererii turistice din luna i in totalul cererii turistice anuale

C_t1, C_{t2, .,} C_t12 - cererea turistica din luna ianuarie, februarie, ., decembrie

Coeficientul lunar de trafic (C_l)

Coeficientul lunar de trafic se calculeaza ca raport intre numarul de turisti din luna cu trafic maxim si numarul de turisti din luna cu trafic minim. In mod similar poate fi calculat si coeficientul trimestrial de trafic. Cu cat valoarea acestor coeficienti este mai ridicata. Cu atat exprima o sezonalitate mai accentuata.

Unde:

L_M - numarul de turisti din luna cu trafic maxim

L_m - numarul de turisti din luna cu trafic minim

Coeficientul concentratiei lunare (C_c)

Coeficientul concentratiei lunare se calculeaza ca raport intre numarul de turisti din luna cu cele mai multe sosiri si numarul total de turisti dintr-un an. Acesta poate lua valori cuprinse intre 0,083 si 1.

Unde:

L_M - numarul de turisti din luna cu trafic maxim

T - numarul total de turisti dintr-un an

Nivelul sezonalitatii poate fi masurat si prin compararea lunii cu cel mai mare aflux turistic cu fluxurile de turisti din fiecare luna a anului. Totodata pot fi studiate modificarile sezonalitatii de la un an la altul, comparand repartitia cererii turistice pe fiecare luna din anul curent cu cea inregistrata in anii anteriori (Gruescu Ramona, 2010).

Indicatori ai satisfactiei cererii turistice (I_S) ofera informatii ci privire la gradul de satisfactie a turistilor in functie de motivul calatoriei.

Unde:

C_s - numarul de turisti ale caror motivatii au fost satisfacute

C_t - numarul total de turisti

Indicatorul de fidelitate a cererii turistice (F) ofera informatii despre numarul de turisti care repeta voiajul spre o a anumita destinatie turistica.

Unde:

R_d - numarul de turisti care au revenit spre o anumita destinatie

I_d - numarul de turisti care manifesta intentia de a reveni in viitor

C_T - numarul total de turisti

Incasarile din turism (in lei sau valuta) in fond acestea reflecta cheltuielile pe care le fac turistii in decursul unei perioade de timp, pentru a cumpara servicii turistice sau alte bunuri materiale.

Acest indicator poate fi detaliat pe:

Cheltuieli medii pe o zi de vacanta

Incasarile medii pe un turist

Cheltuieli pentru alimentatie/cazare

Indicatorii ofertei turistice

Numarul total al unitatilor de cazare

Numarul total de camere pe categorii

Structura unitatilor de cazare pe categorii de confort

Numarul total al locurilor de munca create in turism

Ponderea turismului in totalul fortei de munca ocupate a unei tari

Functia turistica (FT) este expresia dimensiunii relative a ofertei turistice in raport cu populatia unei destinatii turistice si reflecta numarul de locuri de munca generate de activitatea turistica si dependenta unei comunitati locale de aceasta activitate:

Unde:

K - numarul de locuri de munca in activitati legate de turism (transport, comert, cazare) generate de 100 de locuri de cazare.

Gradul de ocupare este un indice care reflecta relatia existenta intre: capacitatea de cazare functionala si respectiv utilizarea efectiva a acesteia intr-o perioada determinata de catre turisti

Capacitatea de cazare

Capacitatea de cazare instalata exprimata in camere (CCIC) (22)

CCIC = numarul de camere existente * numarul de zile de functionare a unitatii intr-un an

Capacitatea de cazare instalata exprimata in locuri (CCIL)

CCIL = numarul de locuri existente * numarul de zile de functionare a unitatii intr-un an

Capacitatea de cazare functionala exprimate in camere (CCFC)

CCFC = numarul de camere functionale * numarul de zile de functionare a unitatii intru-un an

Capacitatea de cazare functionala exprimata in locuri (CCFL)

CCFL = numarul de locuri functionale * numarul de zile de functionare a unitatii intru-un an

Gradul de ocupare a camerelor (GOC) 

GOC = NZCO / CCFC, unde NZCO - numarul de zile-camere ocupate intru-un an

Gradul de ocupare al locurilor (GOL) (27)

GOL = NZLO / CCFL, unde NZLO - numarul de zile-locuri ocupate intr-un an

Acest indice se poate calcula:

Pentru fiecare unitate de cazare

La nivelul unei statiuni

Zona turistica

Pe total tara in decursul unui an.

Nota:

zi-loc = ocuparea unui loc de cazare pentru o zi de catre o persoana; o zi loc poate fi inregistrata in regim SINGLE (persoana ocupa singura camera) DOUBLE (persoana ocupa un loc dintr-o camera, alaturi de inca o alta persoana), TRIPLE (persoana ocupa un loc dintr-o camera alaturi de alte doua persoane) etc.

zi-camera = ocuparea unei camere pentru o zi, indiferent de numarul de persoane care ocupa camera; o zi-camera poate fi inregistrata in regim SINGLE (camera este ocupata de catre o singura persoana) DOUBLE (camera este ocupata de catre doua persoane) TRIPLE (camera este ocupata de catre trei persoane) etc.

Bibliografie:

Cristureanu, Cristiana (2006): "Strategii si tranzactii in turismul international", Editura C.H. Beck, Bucuresti, Romania

Gruescu, Ramona (2010): "Competitivitatea destinatiei turistice", Editura Sitech, Craiova, Romania

Postelnicul, Gh. (2006): "Turism international", Editura Risoprint, Cluj-Napoca, Romania

*** - https://www.unwto.org/statistics/wsd/factsheet.pdf, 23 octombrie 2010

*** - https://www.unwto.org/aboutwto/why/en/why.php?op=1, 24 octombrie 2010