Prezentarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

1. Patrimoniul cultural si istoric al populatiei din zona Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii

Cel mai nou pamant al Europei, Delta Dunarii se bucura inca de linistea si izolarea inceputurilor. Cea mai putin populata zona a Romaniei, delta numara numai cateva orase - toate destul de mici, pierdute printre meandrele canalelor si insulelor cu stufaris. Principalele sale asezari sunt Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe. Situata la 279 km de Bucuresti, Tulcea marcheaza locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate. Viata orasului este strans legata de tot ce inseamna fluviul: sunt mai multe barci decat masini si nu exista nici un fel de mancare fara peste. Chiar si Muzeul de arta de aici reflecta aceeasi realitate. Sulina este faimoasa datorita farului sau vechi de 200 de ani si portului liber, iar Sfantu Gheorghe, aflat la varsarea Dunarii in mare, este destinatia preferata de cei dornici sa experimenteze turismul rural.

Prin bogatiile sale naturala si pozitia geografica, Delta Dunarii a jucat intotdeauna un rol economic, politic si strategic de prim ordin. Zona dinspre Gurile Dunarii cu relieful sau variat si roditor, cu clima varatica si cu diversitatea de bogatii naturale a atras prezenta omului.

Vestigii ramase din organizarea asezarilor din epoca civilizatiei fierului (1200-500 a.Chr.) au fost gasite pe promontoriile de la Sinoe, Enisala, Babadag, Bestepe (Piatra lui Boboc), Tulcea si Somova. Movile razlete insirate de-a lungul fluviului sau pe grindurile deltei, Chilia si Caraorman, toate pastreaza marturiile spirituale ale etniilor autohtone sau migratoare care au trait ori s-au perindat prin aceste locuri. Orasul Histria a fost construit pe o insula a golfului Halmyris, iar orasul Argamum pe promontoriul dobrogean cel de rasarit, capul Dolojman. Aceste orase au fost importante centre economice si sunt des mentionate in documentele contemporane. Totusi, in secolul al XII-lea, ambele orase au fost despartite de mare ca urmare a inchiderii golfului prin depozitarea sedimentelor dunarene si formarea lacurilor Razim si Sinoe. Ca rezultat, economia oraselor a decazut si in cele din urma au fost abandonate. Astazi, ruinele zidurilor de aparare si ramasitele elementelor arhitecturale sunt expuse la muzeul cetatii.

1.1. Cadrul geografic al RBDD

Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct de vedere morfologic cat si cinegetic: Delta Dunarii propriu-zisa, complexul lagunar Razim-Sinoe, litoralul Marii Negre, pana la izobata de 20 de metri, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii si cu zona inundabila Isaccea-Tulcea precum si saraturire Murighioul-Plopu. Limita continentala a rezervatiei este reprezentata de contactul podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre.

Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a rezervatiei si are o suprafata de cca. 4178 km² din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei adica 3346 km², reprezentand cca. 82%, restul de cca. 732 km² fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina.

Pastrand caracteristica deltelor, Delta Dunarii este o regiune plana (campie aluviala in formare) cu o inclinare mica de la vest la est (0.006%) din care apar mai pronuntate Campul Chiliei - un martor de eroziune din Campia Buceacului, grindul continental Stipoc si grindurile marina Letea si Caraorman.

Complexul lagunar Razim-Sinoe, a doua componenta a rezervatiei este situat in sudul Deltei Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca. 1015 km² din care suprafata lacurilor este de 863 km². Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior prin formarea de cordoane si grinduri.

Delta fluviala (258.100 ha) reprezinta partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un golf al Dunarii. Principala sa caracteristica e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (de asemenea de mici dimensiune), aflate intr-un grad inaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritima (180.000 ha) se desfasoara intre aliniamentul grindurilor maritime Letea-Caraorman-Crasnicol in vest si tarmul marii in est. Ea cuprinde, pe langa grindurile maritime Letea, Caraorman si Saraturile un important complex lacustru (Rosu-Cuiu) si sufera modificari importante la contactul cu Marea Neagra.

Dunarea maritima este o alta componenta deltaica dispusa intre Ceatalul Ismail si limita vestica a rezervatiei, Cotul Pisicii, intre milele Mm 43 - Mm 74.

Zona inundabila Isaccea-Tulcea

Este situata in amonte de municipiul Tulcea. Zona are aspectul unei depresiuni si constituie un sector de lunca neindiguit, fapt ce determina ca in timpul apelor mari de primavara sa fie inundat, alimentand lacurile si zonele mlastinoase acoperite cu stuf si plaur.

1.2. Geneza, varsta si evolutie a Deltei Dunarii

Dupa parerea a numerosi oameni de stiinta, romani si straini, reiese ca Delta Dunarii s-a format intr-un golf al Marii Negre incepand din Pleistogenul superior. In aceasta etapa s-a schitat un cordon litoral numit "cordon initial" care s-a apreciat ca a inceput in partea centrala cu circa 11.000 de ani i.e.n. si a continuat pana in anii 7.500 i.e.n. Formarea acestui cordon initial, ce corespunde axului central al aliniamentului de grinduri Jibreni, Letea, Caraorman si Crasnicol a inchis golful transformandu-l intr-un liman.

Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate - Sfantul Gheorghe, Sulina si Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantul Gheorghe, in sud si cel mai tanar Chilia, in nord.

Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200-300 de ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului maritim si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre.

1. Clima, temperatura, umiditate

Clima Deltei Dunarii datorita pozitiei geografice si a prezentei Marii Negre este temperat continentala cu influente pontice. Toamna si primavara se produc furtuni moderate datorita vanturilor din nord-est. Temperatura medie anuala este de 11° C (-10° C in ianuarire, 22° C in iulie).

Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88-84% la Gorgova si 89-85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69-79% la Gorgova si 77-80% la Sulina si Sfantul Gheorghe.

1.4. Locuitorii Deltei Dunarii si ocupatiile lor

In Delta Dunarii locuiesc 15.000 locuitori in 28 de localitati rurale si un singur oras - Sulina, care are cel mai scazut indice de urbanizare in tara.

Toate localitatile sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii si ocupa suprafete de teren.

Aici se gaseste cea mai mica densitate a populatiei din Romania - 3,5 locuitori/ km².

Este cea mai cosmopolitana zona a tarii, avand pe langa populatia majoritara romana, alte 22 de nationalitati, printre care: lipoveni, ucrainieni, ruteni, greci, aromani, macedoni, turci, tatari, bulgari, armeni, tigani, germani, polonezi, evrei, cehi, slovaci, unguri, gagauzi, italieni, albanezi etc.

In localitatile din Delta Dunarii sunt peste 5.300 de gospodarii, unde localnicii se ocupa permanent cu pescuitul si piscicultura, agricultura, industria, constructiile, navigatia, si alte activitati sociale (comert, alimentatie publica, prestari servicii, invatamant, educatie, cultura si turism).

2. Analiza resurselor turistice

2.1. Resursele naturale

Delta Dunarii, este cea mai importanta "zona umeda" din Europa si intre primele din intreaga lume si asa cum am mai amintit a fost inclusa in patrimoniul UNESCO, fiind decretata "rezervatie a biosferei" in anul 1990, ceea ce i-a conferit nu numai un statut special de protectie si administrare, ci si un nou tip de activitate turistica.

Oferta deltei, ca de altfel a intregului judet, este diversa, reprezentand o gama larga de atractii, de la frumuseti peisagistice la vestigii arheologice, de la raritati ale florei si faunei la multietnicitatea specifica.

A) Relieful

1.Grindurile marile (Letea, Caraorman, Saraturile Murighiol, Crasnicol si altele) reprezinta circa 8% din suprafata deltei propriu-zisa.

2.Grindurile fluviale insotesc bratele Dunarii si garlele principale avand o desfasurare mai mare la varful deltei si cu aspect de campuri aluviale cu inaltimi de 2-5 metri si mai inguste spre mare (circa 6%).

Lacurile (Dranov, Rosu, Gorgova, Lumina, Isac, Merhei, Furtuna, Matita si altele) ocupa depresiunile situate sub 0 metri in partea vestica (delta fluviala) si sub 0.5 metri in partea estica (delta maritima).

4.Bratele Dunarii reprezinta cca. 1,9% din suprafata deltei propriu-zisa.

Conform Legii 83/1993, teritoriul rezervatiei a fost delimitat in urmatoarele zone:

zone cu regim de productie integrala: 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 506 km² reprezentand un procent de 8.7% din suprafata totala. Aceasta reprezinta esantioane foarte putin deranjate care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific, istoric, estetic sau conservativ;

zone tampon ocupa 2233 km² deci cca. 38.5% si au fost stabilite in jurul zonelor de protectie integrala, desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate;

zone economice ocupa 061 km² reprezentand 52.8% din suprafata RBDD si cuprind terenurile aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane.

Initial, RBDD, cuprindea 16 zone strict protejate. Ulterior prin hotararea de Guvern nr. 248 din 27 mai 1994 acestora li s-au mai alaturat doua, astfel incat lista completa este urmatoare:

Rosca-Buhaiova (9.625 ha)

Letea (2.825 ha)

Raducu (2.500 ha)

Nebunu (115 ha)

Vatafu Lungulet (1.625 ha)

Caraorman (2.250 ha)

Saraturi-Murighiol (87 ha)

Erenciuc (50 ha)

Popina (98 ha)

Sacalin-Zatoane (21.410 ha)

Periteasca-Leahova (4.125 ha)

Capul Dolosman (125 ha)

Grindul Lupiloc (2.075 ha)

Istria-Sinoe (400 ha)

Grindul Chituc (2.300 ha)

Rotundu (228 ha)

Potcoava (625 ha)

Belciug (110 ha)

Caracterizarea zonelor strict protejate

Rosca-Buhaiova

Este situata in nordul depresiunii Matita - Merhei si este constituita dintr-un complex de lacuri, garle, japse.

Figureaza pe lsita rezervatiilor naturale din Romania inca din anul 1970, iar incepand din anul 1979 a fost declarata Rezervatie a Biosferei (impreuna cu padurea Letea). Include o mare varietate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului marin Letea, marginea estica a grindului continentului Chilia, garle naturale, terenuri inundabile, zaloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone cu regim de protectie integrala il constituie lacurile Rosca si Buhaiova. In mod corespunzator, fauna acestei zone prezinta o remarcabila diversitate reprezentata de:

mamifere: vidra, nurca, hermelina, caine enot, vulpe, mistret;

pasari: cea mai mare colonie de pelican comun (Pelecenus onocrotalus) din Europa, colonii mixte de starci (Ardeidae), aproape majoritatea speciilor de rate si gaste salbatice.

Padurea Letea

Este asezata pe grindul cu acelasi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei.

A fost pusa sub ocrotire inca din anul 1930, devenind rezervatie naturala in anul 1938. Ocupa un relief putin inalt fata de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu litoralul, care gazduiesc padurea cu acelasi nume ce reprezinta un tip particular de vegetatie. Padurea care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 metri (Hazmacuri) despartite de spinarile dunelor este alcatuita, in principal, din: stejar de lunca, stejar brumariu, plop alb, plop negru, frasinul de lunca, frasinul de balta, parul, teiul alb, ulmul si foarte rar arinul negru.

O caracteristica a zonei o constituie plantele cataratoare: liana dobrogeana, hamei, vita salbatica, curpen de padure, care confera padurii un aspect subtropical. Padurea se extinde in mod natural prin specii de avangarda porumbar, catina rosie, catina alba, care in unele portiuni, catre litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevarate baraje impenetrabile. In covorul vegetal se intalnesc, de asemenea, si alte specii rare: volbura de nisip, carcelul si brandusa de nisip.

Fauna este reprezentata de: vulturul codalb, serpar, gaia bruna, buha, corbul (monument al naturii), soparla de nisip (raritate), vipera de stepa (raritate), 1600 specii entomofauna.

Lacul Raducul

Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui "M", situate intr-o zona tipica de dezvoltare a fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu specii de Carex, Agropyrum, salcie, euforbie, sau arii depresionare cu apa temporara caracterizata de tufe cu Juncus gerardii. De asemenea gazduieste o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective.

Nebunul

Este o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice adaptate la aptitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii de cuibarit pentru rate salbatice si pentru hrana limicolelor, in lunile de vara. Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica.

Vataful-Lungulet

Zona este situata in complexul lacustru Rosu-Puiu si a fost selectionata pe considerentul ca aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata in principal prin existenta biocenozelor adaptate la conditii de viata eurihaline. Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta de asemenea prin formatiunile de plaur, flora si fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibarit pentru starcul pitic si cormoranul mic in colonii mixte de starci, precum si conservarii pajistilor halofile.

Padurea Caraorman

Ocupa partea centrala a grindului cu acelasi nume, grind de origine marina. Cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune din delta si padurea Caraorman dezvoltata, in deosebi in partea sudica a grindului. Nucleul valoros, in suprafata de cca. 700 ha cuprinde, alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar, sub arboret de zalog, salcie, catina. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejar, cu diametre intre 4.20-4.70 m, ca si in padurea Letea, asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate, in deosebi insecte si vertebrate - mamifere. Ca fauna, padurea gazduieste in deosebi vulturul codalb si corbul.

Saraturile Murighiol

Lacul Saraturi Murighiol este situat pe terasa dunarii, are o lungime de cca. 2 km si o latime maxima de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zoo - si fitoplancton. Complexul salmastru gazduieste piciorongul, ciocantorsul, rata, corcodelul cu gat negru.

Arinisul erenciuc

Cuprinde arinisul situat de o parte si de alta a canalului de acces la lacul Erenciuc. Aceasta zona este singura zona forestiera din delta in care arinul negru se dezvolta compact. In arinis cuibareste vulturul codalb care gaseste condtii optime de adapost.

Insula Popina

Este situata in nordul lacului Razim, reprezentand un rest de grind continental stancos care constituie un loc important de popas a pasarilor migratoare si de cuibarit pentru califarul alb. Primavara, in aceasta zona cu vegetatie saraca si pitica se pot intalni pasari de mlastina (codobaturi venite din Congo), pasari de padure: privighetoarea roscata, presura cu cap negru, ciocarlia de baragan, etc. Izvoarele termale care picheteaza bordul nordic al insulei, confera insulei un plus de interes stiintific. Fauna de nevertebrate cuprinde raritati ca paianjenul veninos, vaduva neagra si miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

Sacalin Zatoanele

Este situat in estul depresiunii Dranov, reprezentand una din cele mai vechi parti ale deltei fluvio-marine, caracterizata printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternand cu lacuri putin adnaci izolate si de o intrepatrundere a apelor marine cu cele fluviale cele doua lacuri principale, Zatonul Mic si Zatonul Mare, din cauza abraziunii marine isi largesc continuu legatura cu Marea Neagra. Insula Sacalin in forma de semiluna, alcatuita din nisip amestecat cu cochilii reprezinta zona cea mai importanta de nidificare, premigratie si migratiune, un "cartier" de iernare pentru numeroase specii, circa 100, din care 14 cuibaresc aici.

Periteasca-Leahova

Situata in complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezinta un mozaic de grinduri usor halofile si lacuri putin adanci aflate intr-un proces de continua indulcire prin inchiderea Gurii Portita si consolidarea plajei litorale. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor, cat si pentru pescarusi. Important refugiu de popas si hranire pentru oaspetii de iarna cat si pentru alte specii. De asemenea este refugiul preferat in migratia diurna pentru populatia de gaste cu gat rosu, pe durata popasului in Dobrogea.

Capul Dolosman

Cuprinde amplasamentul ruinelor cetatii greco-romane Arganum, reprezentant astfel si o importanta arheologica. Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul lastunului mare, pietrarul negru, precum si pentru protectia dihorului patat si a sarpelui de apa.

Grindul Lupilor

Datorita pozitiei sale intre lacurile Razim si Sinoe, avand cotele reliefului reduse si o vegetatie specifica solurilor nisipoase de origine marina, zona reprezinta un important refugiu de cuibarire si hranire pentru pasari. Aici vin oaspeti de iarna (gaste si rate) deoarece in lacul Sinoe apa este mai sarata la sud de grindul Lupilor decat la nord, spre Razim. Datorita cotelor reduse si a conditiilor favorabile, zona are si o mare importanta pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap, salau, platica.

Istria-Sinoe

In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb, rate si gaste, uneori aparand si specii noi pentru tara noastra. Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita. Cetatea Histria a fost infiintata in anul 657 a.Cr. de grecii din Milet datorita, printre altele bogatiei in peste a acestei zone.

Grindul Chituc

Zona este situata in partea sudica a rezervatiei. Cuprinde partea nordica, cea mai recenta parte a grindului cu acelasi nume, cel mai mare grind care fragmenteaza sau delimiteaza complexul lacustru Razim-Sinoe. Este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de cordoane, dune si lacuri, orientate pe o piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie in evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat. Are importanta in migratia pasarilor si pentru iernatul acestora apele salinizate din zona inghetand la temperaturi mai joase.

Lacul Rotundul

Este un lac tipic de lunca din zona inundabila a dunarii, complexul lacustru Somova-Parches, fiind ultima zona de acest fel neafectata de indiguiri. Zona lacului rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum si pentru reproducerea ciprinidelor.

Potcoava

Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de starci si tiganusi, egrete, si cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru starcul pitic, buhaiul de balta, rata pestrita, rata cu ciuf, corcodelul cu gat rosu, codalbul, precum si loc de hranire pentru cufundac, corcodel, cormoran mic, starc, egreta, rata lingurar, soim dunarean. Este de asemenea un loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline si mistreti. Fauna piscicola este reprezentata de o serie de specii periclitate - caracuda, linul.

Belciug

Zona cu regim de protectie integrala este situata in insula Dranov, in ultima meandra a bratului Sfantu Gheorghe. Datorita izolarii si adancimii mari cca. 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole pe cle de disparitie (caracuda, linul, vaduvita). S-au creat ecotipuri de pesti. Zona este si un important loc de hranire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de starci, egrete, rate. In stufarisurile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul - specie amenintata cu disparitia.

B) Fauna

In cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt semnalate 3491 specii dintre care 3018 sunt nevertebrate (protozoare, viermi, moluste, crustacee, insecte) si 473 vertebrate (pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Datorita caracteristicilor climei care favoreaza practicarea turistmului in orice anotimp, insa pasariloe si marea diversitate a florei merita a fi contemplate in perioada martie - octombrie.

Insectele specifice deltei sunt: painajeni - vaduva neagra (Lactrodectus cingulata) care este cel mai veninos paianjen, miriapodul urias (Scorependra tredicimunguttatus), fluturele de noapte (Saturnia pyri) avand o anvergura a aripilor de circa 18 cm. Insula Popina este singurul loc unde gasim lacusta - Issophya dobrogensis. In delta traiesc 1530 specii de insecte dintre care 24 specii noi pentru Romania.

Reptilele. In Delta Dunarii pe langa sarpele de casa (Natriax natriax), specia cea mai raspandita este sarpele de apa (Natriax tesseliata), inregistrandu-se 16 specii de reptile. Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emi obiculares), care pot atinge circa 120 de ani.

Pasarile. Onitofauna deltei insumeaza astazi 331 specii de pasari - 172 specii cuibaresc iar restul de 57 sunt sedentare sau partial migratoare; 10 specii fiind declarate monument al naturii (gasca cu gat rosu, vulturul codalb, acvila tipatoare, egretele mari si mici, pelicanul cret si cel comu, lopatarul, piciorongul, lebada). Pasarile deltei apartin - tipului european - vulturul plesuv sur (Gyps fulvus), vulturul plesuv alb (Neophron percopterus); - tipul mongolic - vulturul mic (Aquila pomarina), acvila de stepa (Aquila nipalensis), soimul dunarean (Falco cherrug), pelicanul comun (Pelicanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelicanus crispus); - tipului chinez - lebada (Cygnus olor), lopatarul (Platalea leocorodia); - tipului artic - gasca cu gatul rosu (Branta ruficollis), gasca mare (Anser albifrons); - tipului siberian - cocorul (Grus grus) rata neagra (Oidemia nigra).

C)Vegetatia

Reprezinta cca 1/3 din totalul de specii cunoscute in flora Romaniei. In prezent au fost observate 1615 specii de plante (40 de alge, 40 de mycophyte, 38 de ciuperci, 170 de lichieni, 738 de cormophyte spontane). Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri in lume - 240.000 ha.

Arborii intra in aceasta categorie stejarul (Quercu robur, Q. Cerris), salcia alba (Salix alba), salcia plangatoare (Salix fragillis); frasin (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea), salcamul (Robinia pseudacacia), arbusti si tufisuri macesul (Rosa canina), ienuparul (Juniperus repens), iedera (Hedera helix). Dintre speciile unicate : arbustul de nisipuri (Ephedra distachya) si lianele, curpenul de padure, liana dobrogeana (periploca graeca).

Plantele acvatice bradis (Myriophylium spicatum), pestisoara (Salvinia natans), stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia), ciulin de balta (Trapa natans), nufarul alb (nimphaea alba), nufarul galben, plante carnivore - Utricularia, Aldrovanda.

Plante medicinale : urzica (Urtica dioica), menta (Mentha sp.), sunatoare (Hypericum perforatum), papadie (Taraxacum officinale), catina alba (Hippophae ramnodes), catina rosie (Tamarix ramossima).

Cele mai mari curiozitati ale deltei si unicate in lume, sunt padurile de stejar si liane de pe grindurile Letea si Caraorman (cea mai interesanta este Periploca graeca, o liana de origine mediteraneana care aici atinge limita nordica din Europa).

Cel mai mare stejar (Qercus pedunculiflora C. Koch) se gaseste in padurea Caraorman si are o varsta de peste 400 de ani si o circumferinta de peste 8 m.

2.2. Resurse antropice

Pe langa frumusetea deosebita a Deltei Dunarii, in judetul Tulcea ofera si obiective turistice culturale si religioase.Astfel dupa un sejur in Delta Dunarii este cat se poate de potrivit un tur de o zi al manastirilor din Dobrogea in care se poate admira pe langa frumusetea arhitecturala incadrata in istoria locurilor si obiective de arta religioasa de o nepretuita valoare.

A ) Printre cele mai vestite locasuri de cult mentionez urmatoarele edificii religioase:

Manastirea Cocos (Niculitel) reprezinta un lacas de cult care dateaza din 1833 si a fost infiintat de calugarii Visarion, Gheratie si Isaia.Colectia muzeala cuprinde: arta plastica, arta decorativa, arheologie, numismatica.

Manastirea Saon (Niculitel) a fost infiintata de calugari in anul 1848.Cuprinde: zid de incinta, biserica veche si paraclis din 1881, biserica noua - Inaltarea Domnului, construita in anul 1912.

Manastirea Uspenia - Adormirea Maicii Domnului (Slava Chercheza), este un monument de arhitectura religioasa, fiind infiintata in secolul XVII, iar biserica din lemn a fost construita in 1840.Aceasta manastire apartine cultului ortodox de rit vechi.

Manastirea Buna Vestire (Letea) este situata in Delta Dunarii, in comuna C. A.Roseti. A fost infiintata dupa revolutia din 1989 de catre preotul paroh Aurel din parohia C. A.Roseti. Biserica este mica construita din lemn si acoperita cu stuf.

B ) Vestigii Istorice

Fortificatia Troesmis - (la 3 km de comnuna Turcoaia),cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. in urma conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete.In perioada romana a devenit un puternic centru militar.

Fortareata Arrubium - Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar in 100 d.Hr., (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine;

Cetate antica - Chilia Veche, a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X;

Cetatea bizantina Salsovia-Mahmudia (sec. III d.Hr.).

Mosscheia lui Ali Gaza Pasa se afla la 35 km sud de Tulcea, reprezinta cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania.

Deasemeni orasul Tulcea asezat la o rascruce de drumuri, la hotarul dintre uscat si apele deltei, de unde si denumirea "Poarta a Deltei Dunarii " adaposteste atat muzee cat si monumente istorice printre care mentionam:

C ) Edificii culturale

Muzeul de Arta expune lucrari de pictura si grafica inspirate din frumusetile deltei dar si opere ale unor artisti consacrati cum ar fi : Nicolae Grigirescu si S. Luchian.

Muzeul de Istorie si Arheologie prezinta geneza si evolutia culturii geto-dacilor.

Muzeul Deltei Dunarii prin exponatele sale ofera vizitatorului ocazia de a cunoaste flora si fauna Deltei Dunarii cat si ocupatia localnicilor, istore, si arta.Cele arheologice,imbogatite astfel prin numeroase descoperiri si monumente aflate inca in picioare, confirma in mod indubitabil k exista o continuitate de la origini si pana azi pe intreg teritoriul carpato-pontic.

Muzeul de Etnografie si Folclor infatiseaza obiecte de etnografie si de cult popular specifice dobrogene.

Monumentul eroilor de pe Colnicul Horei - Tulcea, inaltata in semn de omagiu eroilor cazuti in razboiul de Independenta din 1877- 1878;

Monumentul de la Smardan- in memoria marinarilor care s'au jertfit pentru independenta tarii;

Monumentul si Parcul Independentei ridicat in anul 1899 ca simbol al eroismului si vitejiei poporului roman in lupta pentru eliberarea de sub domninatia otomana.

O alta resursa antropica o constituie casele pescaresti acoperite cu stuf fac si ele parte din patrimoniul Deltei Dunarii.

Casele traditionale sunt mici, construite din chirpici-un amestec de pamant galben cu paie si sunt acoperite cu stuf cu peretii albi si ferestrele cu rame colorate in albastru, iar stalpii prispelor sunt si ei vopsiti in albastru completand farmecul specific al acestor casute.

Un interes deosebit in reprezinta casele lipovenilor, construite dupa o anumita traditie: pe dinafara sunt captusite cu scanduri, iar interioarele si in special plafoanele prezinta adesea picturi originale in ulei (Jurilovca - Gura Portitei ), in curte se afla un cuptor de paine, iar undeva in spatele casei sau in gradina, nelipsita si originala "baie de aburi".

Obiective stiintifice ale Deltei Dunarii

Delta Dunarii reprezinta un ecosistem specific, unic pe continentul European, la realizarea caruia au contribuit toate componentele sale naturale, geologice, biologice, morfohidrografice si climatice, care, in ansamblu ii confera individualitate si complexitate.

Cele aproape 400 de lacuri de diferite marimi, intinsele stufarii, padurile de stejar si frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin sunt doar cateva din componentele peisajului deltaic care constituie medii optime pentru mai mult de 5.000 de plante si animale.Mai mult decat atat, rezervatia se distinge prin numarul mare de exemplare la multe specii care in zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului.

Aproape 1/3 din numarul total de plante ce cresc in Romania se gasesc in rezervatie.Tot aici se afla celmai mare numar de specii de plante medicinale dar si cele mai mari suprafete acoperite cu stuf de pe glob si 2 paduri unice in Europa, formate din stejari seculari si liane mediteraneene (Padurile Letea si Caraorman).

Peste 400 de specii de animale au fost identificate de cercetatori pe teritoriul rezervatiei.Cea mai mare bogatie faunistica a rezervatiei o constituie totusi pasarile care poposesc in timpul migratiei sau care au ales delta ca loc de hranit, cuibarit si crestere a puilor.

Ca urmare a acestei diversitati biologice impresionante, Delta Dunarii se afla pe locul trei in lume ca importanta stiintifica privind diversitatea biologica.Cu cele 5.410 specii de plante si animale identificate aici, delta se claseaza in topul zonelor de importanta stiintifica, dupa Bariera de corali (Australia ) si Arhipelagul Galapaos (Ecuator ).

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii atrage atentia specialistilor si a iubitorilor de natura nu numai prin diversitatea formelor de viata, ci si prin unicitatea acestora si nu in ultimul rand, prin anumite curiozitati , care pot reprezenta adevarate puncte de atractie pentru turisti si care argumenteaza importanta stiintifica a RBDD.

Ø       Delta Dunarii reprezinta cea mai bine conservata zona umeda din Europa;

Ø       Delta Dunarii reprezinta cel mai nou pamant al Romaniei, inca in formare;

Ø       Delta Dunarii reprezinta cea mai intinsa zona lacustra de brate cu cea mai larga dezvoltare spatiala a circulatiei fluviale;

Ø       In interiorul Rezervatiei Deltei Dunarii se afla cel mai mare complex lagunar din Europa - Complexul Razim - Sinoe (inclusiv Zmeicasi Golovita) cu o suprafata totala de 731 km patrati;

Ø       In delta se gaseste cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe glob - 178,384 ha; cca. 1/3 din numarul total de specii cunoscute din flora Romaniei;cel mai mae procentaj de terofite din Romania (31,70 % ) si cel mai mare potential de plante medicinale din Romania (cca. 195 de specii);

Ø       Din punct de vedere al faunei RBDD atrage prin numarul ridicat de specii: 2.841 de nevertebrate (10 protozoare, 245 viermi, 75 de moluste, 8 miriapode, 99 crustacee, 166 arahnide, 138 acarieni, 2100 de insecte) si 423 de specii vertebrate (84 pesti, 8 amfibieni, 11 reptile, 315 specii de pasari, 44 mamifere);

Ø       37 de specii faunistice noi pentru stiinta si 267 la prima semnalare pentru Romania au fost identificate pe teritoriul RBDD in perioada 1991 - 1996;

Ø       Cea mai mare zona reconstruita ecologic din lume, pana in prezent este incinta agricola - Ostrovul Babina cu o suprafata de 2100 ha;

Ø       RBDD reprezinta cea mai cosmopolita zona a tarii, cu peste 20 de nationalitati conlocuitoare.

Toate aceste superlative si curiozitati reprezinta tot atatea argumente pentru locul obtinut de RBDD ca importanta stiintifica la nivel mondial si in acelasi timp certifica potentialul turistic pentru dezvoltarea turismului stiintific pe acest teritoriu.

Fiind cel mai tanar pamant si atat de aproape de batranii Hercinici si Marea cea Mare, capteaza interesul tuturor devenind obiectiv national prioritar, atat in ceea ce priveste mediul si conservarea biodiversitatii, dar mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea ei durabila.Se poate vorbi despre Delta Dunarii si vecinatatile sale ca oportunitate turistica in scop stiintific si in scop educativ - cultural.

4. Baza tehnico - materiala din Delta Dunarii

Ospitalitatea locuitorilor din Delta Dunarii este cunoscuta de fiecare turist care se aventureaza in acest taram supranatural pentru a gusta din placerile si puritatea universului original.

Constructia unor structuri moderne a luat amploare abia incepand cu anul 2001, astfel in Delta Dunarii au aparut o multime de case de vacanta, care imbina traditia locului cu tot ce inseamna confortul si conditiile cerute pentru un turism de calitate.

Mari atractii sunt in comuna Murighiol, de pe bratul Sfantul Gheorghe, satul Uzlina, unde se afla si complexul Cormoran, mai multe pensiuni si case de vacanta, precum si Dunavatul de Jos, localitati in care se poate ajunge atat cu masina cat si pe apa.Un modern sat de vacanta cu bungalouri de trei stele a fost deschis la Gura Portitei, intre lacul Razim si Marea Neagra.Orasele Sulina si Sfantul Gheorghe, unde se imbina atat de frumos caracteristicile de delta cu cele de litoral, atragand foarte multi turisti.

a ) In cadrul bazei tehnico - materiale a turismului un loc important revine bazei materiale a cazarii.Importanta cazarii decurge din strigenta necesitatii pe care o acopera - respectiv "innoptarea".Nu este de conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare.Mai mult, dimensiunea si structura bazei tehnico - materiale depind pe plan cantitativ si structural celelalte elemente functionale ale ofertei turistice.

Dimensiunea bazei tehnico - materiale a cazarii se apreciaza in numarul de locuri, paturi sau camere.

b ) Baza materiala a restaurarii este tot atat de divers reprezentata ca structura ca si baza materiala a cazarii.Totodata, fiecare tendinta inregistrata in avolutia uneia se regaseste in dinamica si modificarile cantitative ale celeilalte.

c ) Baza tehnico - materiala a transporturilor si agrementului este intr-o diversificare si modernizare, ca o consecinta rapida a tehnicii si a diversificarii necesitatilor de consum turistic.

Cresterea concurentei intre ofertanti de turism, a deplasat centru de greutate al optiunii de consum a turistilor dinspre componentele "statice" (cazare, restaurare), spre componentele "dinamice" (transport, agrement).

O oferta de cazare inedita pe care nu o intalnesti decat in Delta, o constituie hotelurile plutitoare, cu care poti efectua mici croaziere pe canalele Dunarii.

Structurile de cazare de aici sunt insuficiente, si de aceea multi dintre turisti se cazeaza in gospodariile localnicilor sau in corturi.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, categorii de confort si destinatii turistice in anii 2005-2007

Sursa:INS - Directia Judeteana de Statistica , Tulcea.

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica anul 2007

Sursa - INS Directia Judeteana de Statistica, Tulcea

Agrementul se realizeaza prin parcurgerea unor programe turistice cum ar fi:

Ø       Pescuit si concursuri de pescuit

Ø       Vanatoare soprtiva

Ø       Observatul pasarilor

Ø       Turism stiintific

Ø       Scufundari in Delta Dunarii

Ø       Survolarea Delta Dunarii cu avionul

Ø       Turul Delta Dunarii in kiace

Ø       Gastronomia Deltei

Ø       Turul manastirilor

Ø       Degustari de vin in Dobrogea

Ø       Iarna in Delta Dunarii

Ø       Sarbatori in Delta Dunarii

5. Infrastructura generala si turistica

Tulcea:Poarta de intrare in Delta,este un oras cu functie navala,industriala si turistica.Sulina:cel mai estic oras al tarii,situat la gura bratului Sulina,orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3,5 m), port de intrare al vaselor maritime pe Dunare.

Navigatia pe brate si transportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.Avand in vedere cele expuse,se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil,obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului.

Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare ce astepata sa fie valorificat in toate valentele sale.

6. Analiza SWOT

Analiza SWOT a fost obtinuta printr-o evoluare obiectiva a starii actuale in care au fost identificate punctele forte,aspectele nefavorabile - punctele slabe, oportunitatile, riscurile - amenintarile, neimplinirile care impiedica schimbarea si dezvoltarea zonei Delta Dunarii ca destinatie turistica.

A.      Puncte forte:

Ø     Peisajul reprezentat de:stufarisurile, padurile de stejar si frasin (cele doua paduri unice in Europa, formate din stejari seculari,liane meditereneene - Padurile Letea si Caraorman) , dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin deltaic confera diversitate si varietate spatiala, precum si cele aproape 400 de lacuri de diferite marimi.

Ø     Delta Dunarii reprezinta un adevarat laborator de cercetare si observare pentru cercetatorii din intreaga lume.

Ø     Resursele piscicole si cinegetice ale RBDD sunt valorificate prin turism,constituind o atractie pentru iubitorii de pescuit sportiv si pentru vanatori.

Ø     Clima RBDD favorizeaza practicarea turismului din primavara pana in toamna.

Ø     Pozitia sa geografica (iesirea la Marea Neagra) si bogatiile naturale joaca un rol economic si strategic de prim ordin.

Ø     Oferta de cazare inedita (hoteluri ,pensiuni,hoteluri plutitoare,cabane,sate de vacanta).

Ø     Asezarile umane - reliefate prin specificul lor,unicitate si arhitectura , reprezinta de asemenea atractii turistice importante inculse in oferta pentru RBDD.

Ø     Delta Dunarii este o oportunitate in scop educativ - cultural (de satisfacere a necesitatilor culturale,de odihna si recreere a oamenilor).

B.      Puncte slabe:

Ø     Lipsa dotarilor minime din zonele de campare are ca efect cresterea riscului unui impact negativ asupra mediului inconjurator.

Ø     Unele zone au o valoare scazuta din punct de vedere al atractivitati turistice din cauza acesibilitati greoaie.

Ø     Notoritate scazuta, Delta Dunarii nebeneficiind de campanie de promovare destul de puternica, atat in tara cat si in stainatate.

Ø     Infrastructura transporturilor slab dezvoltate.

Ø     Posibilitati de cazare insuficiente.

C.      Oportunitati

Ø     Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale,redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, prin:

protectia ecosistemului Dunarea - Delta Dunarii - zona teriotoriala a Marii Negre,prin crearea unei infrastructuri la nivelui cerintelor UE privind folosirea ecositemelor,monitorizarea riguroasa a surselor de poluare si masuri pentru diminuarea acestora;

redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii in scopul protectiei pe termen lung al acestui ecoxistem si al dezvoltarii economice si sociale in conformitate cu Conventia Internationala a Deltei Dunarii si a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.

Ø       Actiuni in domeniul resurselor naturale regenerabile.

Ø       Intensificarea cooperarii in cadrul conventiilor internationale la care Romania este parte,precum si a celor in care este direct implicata ARBDD.

Ø       Consolidarea malurilor canalului Sulina si ramfluarea epavei Rostok - prin finantare externa.

Ø       Participarea la intruniri si seminarii nternationale a ARBDD, privind problematicile de mediu,conservarea si protectia naturii,dezvoltarea durabila, managementul resurselor naturale si al zonelor umede.

Ø       Identificarea de noi oportunitati de finantare pentru implementarea Strategiei de constientizare si a Planului de Management 2002 - 2006.

D.      Riscuri

Ø     Producerea unui dezechilibru intre interesele de dezvoltare economica pe o parte si conservarea ecologica pe de alta parte.

Ø     Turismul ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate in RBDD.

Ø     Construirea unor diguri in amonte care au alterat evident regimul natural.

Ø     Crearea de incinte agricole si piscicole in Delta Dunarii care au redus zona naturala cu peste 20 % din suprafata.

Ø     Capacitatea de suport economic - nivelul / limita de utilizare de la care economia locala se bazeaza in mare masura pe turism sau devine dependenta de aceasta.

Ø     Limitele de risc la schimbare care definesc in principiu cantitatea de impact posibil ce poate fi tolerata la nivelul unui areal din partea turistilor.

7. Prevederi speciale privind protectia rezervatiei biosferei Delta Dunarii

Activitatea de turism in Delta Dunarii si in rezervatie ocupa un loc aparte in ansamblul activitatilor economice ce se desfasoara in aceasta zona.Desi este o activitate relativ noua,dezvoltarea sa realizandu-se in special in ultimile doua decenii,totusi aceasta devine importanta prin tendintele de dezvoltare datorita resursei peisagistice unice prin diversitate si bogatie precum si statutului nou de rezervatie a biosferei a trebuit acestei zone.Turismul poate deveni astfel o componenta importanta a vietii economice si sociale a locuitorilor Deltei ca sursa de venituri si mijloc de emancipare.

Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din ultima perioada de timp,utilizarea intensiva a resurselor naturale existente in teritoriul RBDD pun in pericol permanent echilibrul ecologic atragand dupa sine poluarea factorilor de mediu.

Presiunea antropica exercitata de asezarile umane si activitatile economice sunt amplasate in jurul rezervatiei este mult mai mare decat in teritoriul RBDD.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, activitatea Administratiei Biosferei Delta Dunarii ce se desfasoara pe baza unui cadru legal format din Legi,Hotarari ale Guvernului,Decrete - Lege, Ordine ale Ministerului Mediului sau ale Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Apelor.

Prin Legea nr. 82 / 1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii se constituie un regim special de administrare asupra patrimoniului natural, national si international,domeniul public de interes national in scopul protectiei si conservarii acestuia prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor naturale.Acest mod de administrare se realizeaza de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.

8. Cai de actiune vizand dezvoltarea activitatii de turism in Delta Dunarii

8.1. Dezvoltarea durabila a turismului in Delta Dunarii

Strategia de dezvoltare durabila pregatita de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor cuprinde urmatoarele obiective prioritare:

aplicarea masurilor rezultate din obligatiile Romaniei ca parte semnatara a conventiilor internationale;

conservarea si protejarea patrimoniului natural existent;

evaluarea starii ecologice a ecosistemelor din RBDD, pentru a fi stabilite zonele functionale;

reconstructia ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane;

modelarea si imbunatatirea regimului hidrologic;

valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile si reglementarea utilizarii resurselor naturale;

stoparea braconajului, a vanatorilor ilegale si a exploatarilor irationale a resurselor;

imbunatatirea conditiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice si terestre;

informarea si educatia ecologica a publicului si a populatiei locale;

sprijinirea activitatilor ecconomice traditionale ale populatiei locale si protectia intereselor economice ale acesteia;

intarirea capacitatii de supraveghere si control ecologic;

Astfel,practicarea in mod organizat a activitatilor de turism RBDD,conditie a conservarii si protejarii ecosistemelor - impune o colaborare stransa intre touropeatori,prestatori de servicii ,ARBDD si comunicatiiloe locale,care trebuie sa conduca la :

Ø     Asigurarea prestatiilor turistice si de agrement, care se va face cu precadere,de catre principalii agenti de turism,detinatori de baza materiala sau touroperatori,agenti de turism,asociatiile de turism satesti sau de alti prestatorii de servicii turistice din asezarile rurale si numai cu licenta si brevetarea Ministerului Turismului si cu avizul ARBDD.

Ø     Predominarea oglinzii de apa in dauna uscatului,natura terenurilor pe fundatie teren mlastinos sau nisipos,apa freatica la suprafata si particularitatile mediului si habitatului deltaic,impun o conceptie de anenajare si exploatare specifica deltei.Toate dotarile si echipamentele turistice vor fi avizate de ARBDD.

Ø     Programele turistice trebuie sa corespunda motivatiilor principale ale deltei,iar marea majoritate a lor trebuie sa fie organizate numai pe apa,atat pe brate,canale si lacuri cat si spre locuri accesibile cu barci cu rame.Realizarea unor dotari hoteliere in delta este nerentabila,datorita costurilor mari de investitii legate de lucrarile conexe

( fundatie,izolari,canalizari etc.) si a sezonalitatii pronuntate ( economice ).

Ø     Realizarea de amenajari si echipari pentru turism si agrement in conditiile restrictiilor ecologie cunoscute ( nepoluare fonica,cu carburanti,ape si reziduri menajere,reducerea vitezei,etc.)

Ø     ARBDD recomanda folosirea pe traseele aprobate a ghizilor cu pregatire speciala pentru ARBDD.

Ø     ARBDD recomanda pentru transportulgrupurilor de turisti folosirea navelor de mica capacitate cu propulsie electrica.

Ø     Accesul in afara traseelor principale este permis numai cu barci la rame.

Ø     Camparea este permisa in zonele in zonele aprobate in acest scop.

Ø     Hotelurile plutitoare,folosite pentru cazarea si transportul turistilor in Rezervatie,trebuie sa fie dotate cu tancuri de depozitare a dejectiilor si containere pentru resturi menajere.

Ø     Pentru navele de transport a turistilor este obligatorie dotarea cu sisteme speciale de colectare a rezidurilor,gunoaielor si deseurilor.

Ø     Interzicerea turismului in zone strict protejate si in cele de reconstructie ecologica.

Ø     In zonele de litoral specifice plajelor.,neicluse in rezervatiile stiintifice,se permit amenajari pentru turismul de sejur,agrement si cura heliomarina,

8.2. Relansarea Deltei Dunarii in turismul international

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este o imagine de marca a turismului romanesc pe plan intern si international si trebuie consolidata aceasta imagine.

Astfel agentii de turism ce opereaza in RBDD sunt obligati sa promoveze produsul turistic "Rezervatia Biosferei Delta Dunarii" prin pliante, harti, videoclipuri, albume, filme documentare, etc. toate avizate de ARBDD

Ø     Promovarea unui turism specializat, putin poluant: este vorba de turismul de cunoastere cu valente stiintifice, profesionale, dar si estetice, pentru ornitologi, naturalisti, ecologi, piscicultori, geografi studenti, elevi, tineri si alte categorii de iubitori de natura.

Ø     Extinderea excursiilor - care raman in continuare forma specifica de practicare a turismului in RBDD - de una, doua zile, cu hidrobuze, si de cinci - sase zile, cu nave si pontoane dormitor.

Ø     Promovarea, cu precadere, a turismului specializat, in zonele tampon, unde si amenajarile sunt limitate la decolmatarile de canale si mentinerea lor in stare de functionare, precum si amenajarea unor platforme pentru campare.

Ø     Introducerea unor forme de agrement sportiv si a unor programe de agrement nautic adecvate suprafetelor acvatice din delta si in corelatie cu cerintele de protejare si conservare a ecosistemelor.

Ø     Extinderea si promovarea turismului rural.

8. Turismul de vanatoare si pescuit in Delta Dunarii.

Resursele piscicole si cinegetice ale RBDD sunt valorificate prin turism, constituind o atractie pentru iubitorii de pescuit sportiv si pentru vanatori.

Masuri administrative a ARBDD in colaborare cu AJVPS :

Ø       Stabilirea zonelor de vanatoare si pescuit sportiv si a normelor privind desfasurarea acestor doua activitati turistice ( specii/ cantitatiadmise, scule/ arme admise, etc. )

Ø       Stabilirea si promovarea in randul agentilor de turism a traseelor turistice pe care acestia sunt autorizati sa-si desfasoare activitatea.

Ø       Marcarea si semnalizarea traseelor turistice, a zonelor de campare, vanatoare, si pescuit a zonelor strict protejate si tampon, a canalelor, lacurilor, zonelor amenajate turistic, etc.

Ø       Amplasarea de turnuri de observare pentru facilitarea actului turistic.

Turismul pentru pescuit sportiv prezinta interes deosebit impatimitilor de acest sport, delta fiind locul cel mai potrivit pentru a te deconecta in linistea balti si a mai invata cate ceva de la cei ce fac din pescuit un mod de viata.Pentru pescari sportivi, prezinta interes urmatorii pesti: crap, tiuca, salaul, somnul.Permisele de pescuit se obtin de la AJVPS Tulcea,ANTREC Tulcea si agenti autorizati.

Turismul pentru vanatoare sportiva aceste segment de oferta turistica se adreseaza mai ales celor cu venituri ''peste mediu'' si necesita o capacitate specifica de organizare, informare si educare.Vanatorii sosesc in Delta Dunarii in perioadele, in care nu este inchis sezonul pentru vanat.Din categoria speciilor de pasari de interes cinegetic , in Delta Dunarii se gasesc gaste salbatice, rate salbatice, gainuse de balta, sitari, turturele, gugustuci, grauri si sturzi.

8.4. Perfectionarea personalului din unitatile turistice.

Un loc important in derularea activitatilor turistice il reprezinta ghidajul, respectiv pregatirea si prestatia ghidului turistic, interpret si insotitor.Pentru un agent de turism sau prestator de servicii turistice in RBDD sunt obligatorii urmatoarele:

Ø       Formarea si specializarea ghizilor.

Pregatirea ecologica a ghizilor insotitori formati si atestati de institutiile si organismele de turism presupune cunoasterea RBDD: legislatie, potential turistic, principiile de organizare si desfasurare a activitatii de turism, zone, trasee si echipamente turistice.

Ø       Formarea ghizilor si a agentilor de turism pentru activitatea de turism din RBDD ce presupune organizarea unor cursuri cu urmatoarea tematica: legislatia privind infiintarea organizarea si functionarea RBDD, atributiile ARBDD, zonarea ecologica si economica a RBDD, principiile de organizare si desfasurare a activitatii de turism in RBDD, zone trasee turistice si echipamente pentru turism in RBDD.

Ø       Atestarea ghizilor de turism de catre ARBDD este obligatorie pentru toate agentiile de turism si consta intr'un examen care include problemele prezentate in alineatul precedent.

Ø       Formarea meseriilor de baza din turism si cu o pregatire ecologica, indeosebi pentru turismul rural din satele propuse a se integra in circuitul turistic ( Crisan, Sf. Gheorghe ).

8.5. Dezvoltarea activitatii de informare si constientizare publica a protectiei mediului natural.

Ø       Actiuni de informare a populatiei locale privind reglementarile ARBDD (reglementari privind desfasurarea pescuitului si a altor activitati economice pe teritoriul RBDD );

Ø       Actualizarea si imbunatatirea tematicii de interpretare a centrelor de informare si documentare ale ARBDD;

Ø       Editarea unor noi materiale de prezentare a RBDD;

Ø       Actualizarea si imbunatatirea bazei de date cuprinzand toate informatiile de interes turistic si local, existenta in Centrul de Informare si Educatie Ecologica Tulcea;

Ø       Colaborarea cu organizatii nonguvernamentale si alte institutii care activeaza in domeniul protectiei mediului inconjurator.

9.Concluzii

Delta Dunarii reprezinta un ecosistem specific,unic pe continentul european, la realizarea caruia contribuie toti componenti sai naturali,geologici,morfohidrografici,climatici si biogeografici care in ansamblu,ii confera individualitate si complexitate.

Atfel,prin natura locurilor sale,a cadurlui natural,bogatie si varietate faunistica si floristica si prin specificul asezarilor si al habitatului deltai,Delta Dunarii constituie o zona turistica inedita, cu caracter de unicat in Romania si in lume.

Noul statut de Rezervatie a Biosferei,ii confera Deltei Dunarii un regim apecial de protectie,indreptat spre conservarea si protectia biodeversitatii acesteia,dezvoltarea durabila a resurselor naturale precum si spre pastrarea patrimoniului istoric si cultural al asezarilor umane si populatiei locale prezente pe acest teritoriu.

Dintre toate activitatile ce se pot desfasura in RBDD,turismului ii revine un rol important in conditiile reorientarii acestuia spre intelegerea si protectia naturii,adica a practicarii turismului durabil.

Turismul durabil a aparut ca o forma specifica de turism in arii protejate care sa contribuie la conservarea patrimoniului natural si cultural al zonelor cu regim special de protectie.Aceasta forma de turism impune cerinte ecologice,protectioniste,atat industriei turistice cat si a consumatorului - turist sau vizitatorului arei respective.

Populatia locala,sicietatile comerciale,autoritatile locale,toti cei implicati in turism,trebuie sa tina cont de activitatea lor de criteriile ecologice de organizare, practicarea si dezvoltarea turismului.Protejarea naturii trebuie sa ocupe un loc important in desfasurarea activitatilor turistice,deoarece ea reprezinta motivatia suprema a desfasurarii acestora.

Activitatea de turism trebuie astfel redefinita in sensul restructurarii formelor de turism,a mijloacelor,cailor si spatiului de desfasurare ca si al promovarii pe piata turistica a produsului turistic " Rezervatia Biosferei Delta Dunarii " .

Una din caile de valorificare a acestei resurse, in special intr-o zona cu regim special de protectie,precum RBDD, este turismul durabil.

Avantajele turismului durabil in Delta Dunarii sunt multiple, accentuand importanta acestei forme de turism prin:

incurajeaza intelegerea naturii

genereaza locuri de munca la nivel local,atat in sectorul turistic,cat si, in alte sectoare, suport de management al resuselor

stimuleaza dezvoltarea sectoarelor industriale locale,transporturilor,serviciilor de ghidare,etc.

Atrage factori de decizie din toate segmentele societatii,inclusiv populatia locala

Stimuleaza imbunatatirea infrastructurii locale

Creaza facilitati de recreere care pot fi folosite atat de turisti cat si de comunitatile locale

Incurajeaza utilizarea productiva a terenurilor care nu pot fi folosite pentru agricultura sau pentru alte activitati traditionale

Diversifica economia locala in special in zonele unde agricultura poate fi sporadica sau insuficienta

Genereaza schimburi internationale si aduce capital si surse noi de venituri pentru economia locala

Toate aceste prerogative pot fi atinse, prin fundamentarea stintifica,organizarea si controlul activitatii turistice ce se desfasoara pe teritoriul RBDD.

Organizarea turismului in astfel de zona, cum este Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, trebuie sa se tina seama atat de nevoile turistilor cat si de cele ale celor care administreaza zona.

In incheiere propun urmatoarele axiome:

Turismul planificat si administrat pentru a fi durabil , poate fi o forta pozitiva aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatiilor locale.

Turismul organizat si asistat constituie singura activitate economica practicabila in Delta cu implicatii nesemnificative in sistemele locale.

Turismul rural este una din sansele relansarii economico-sociale a asezarilor deltaice.