Program de valorificare a potentialului turistic al Judetului Vrancea

Program de valorificare a potentialului turistic al judetului

Vrancea

1. Caracterizarea geografica si economico-sociala a judetului

Localizare

Situat in exteriorul Carpatilor de Curbura (partea central - estica a Romaniei), judetul Vrancea are forma unui poligon neregulat, cu o suprafata de 4857 km², si se invecineaza la nord cu judetul Bacau, la nord est cu judetul Vaslui. La est - judetul Galati, la sud - est judetul Braila, la sud si sud -vest cu judetul Buzau, iar la vest cu Covasna. Aflata la rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone ale Carpatilor Orientali si Meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii, iar ca vad al transhumantei - drumul din Tara Barsei spre Dunare si Dobrogea. Coordonate: judetul este intersectat de meridianul de 27s longitudine estica si de paralela de 46s latitudine nordica (Soveja, Pufesti).

Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita din muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia.

Caracterizare economica si sociala

Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric. Dominanta este ramura industriei usoare a carei productie este destinata in proportie de 85% exportului pe piata vestica. "Aurul verde " din padurile vrancene sustine industria de prelucrarea lemnului si pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obtinerea unei game variate de bauturi. Renumele vinurilor vrancene a trecut granitele tarii, fapt dovedit de multimea de medalii si premii cucerite la diverse concursuri intenationale. Configuratia reliefului si bogatia pasunilor favorizeaza cresterea animalelor, in special a ovinelor si a bovinelor si in consecinta asigura suport pentru industria alimentara de prelucrarea carnii si laptelui.

Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte, deal si campie.
Faima meleagurilor vrancene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti.

Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura nu se reduce numai la atat.
        Pasunile si fanetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si, indeosebi, agricultura, reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara.

 Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcandu-se lanuri intinse de porumb, grau, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui.
Sectorul legumicol si livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta mandrie a locuitorilor din aceasta regiune.Cultura vitei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o   ocupatie straveche  si de baza a oamenilor, influenta ei resimtindu-se   direct si indirect in economie, in viata sociala si culturala.
Simpla lectura a datelor statistice - 11% din suprafata cultivata cu vita   de vie, intre 20-25% din productia de vin a Romaniei si peste 100.000   de persoane care traiesc din aceasta indeletnicire- poate convinge pe  oricine de importanta pe care o are acest domeniu de activitate in  economia judetului.
         La nivelul anului 2005 s-a inregistrat o rata a inflatiei de 0.7 %, dintre care 0.5% la marfuri alimentare, 0.8% la marfuri nealimentare si 1.0% la servicii. Rata somajului a fost de 4.0% dintre care 2.9% femei si 6.9% barbati, iar nr. de someri inregistrati a fost de 5877 persoane dintre care 2181 femei si 3696 barbati.

La 1 iulie 2005 populatia totala a judetului a fost de 393 766 locuitori cu urmatoarea distributie pe medii : 148 999 locuitori in mediul urban ( 37.8% din total) si 244 767 locuitori in mediul rural (62.2% din total).

Din punctul de vedere al ocuparii pe ramuri ale economiei, dintr-un total de 142.6 mii persoane populatie ocupata in activitati, rezultatele sunt urmatoarele : agricultura, vanatoare si piscicultura 69.0 mii persoane, industrie 27.8 mii persoane si servicii 45.8 mii persoane. Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale arata urmatoarele : agricultura, vanatoare si piscicultura 467 lei, industrie 595 lei, servicii ( constructii 600 lei, comert 489 lei, hoteluri ti restaurante 424 lei, transporturi 489 lei, invatamant 765, sanatate si asistenta sociala 613=.

In anul 2004, valoarea PIB in Vrancea a fost de 3165.0 mil.lei(RON), iar la nivelul regiunii de dezvoltare sud-est din care face parte judetul a fost de 29413.1 mil.lei.

Influenta asupra potentialului turistic: pozitia judetului este una favorabila pentru atragerea de noi turisti, dar un rol negativ asupra potentialului o constituie valoarea mica a PIB-ului, rata somajului, fenomenul accentuat al migratiei locuitorilor catre alte tari.

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

Atractii naturale

Relieful, dispus in trepte dinspre vest spre est, cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei (1075 - 22,1%) sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700m (Goru - 1785, Lacauti - 1777, Giurgiu - 1720, Pietrosu - 1672, Zboina Frumoasa - 1657), de 1500m (Paisele -1530, Arisoaia - 1517, Verdea - 1499, Condratu - 1491), de 1300m (Fetele Mari intre 1100 si 1400). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis (2035 kmp - 41,9%) cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor - 996m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului (impreuna 1747 kmp- 36%), care se inclina spre est pana la altitudinea de 20, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

Subsolul Vrancei adaposteste minerale utile, roci de constructii, ape minerale etc. Cele mai importante resurse sunt localizate in aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de sare, izvoare minerale, iar in cantitati mai reduse - titei, gaze naturale si carbuni.

Clima judetului Vrancea este temperata, cu mari variatii determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9sC, in cele de deal intre 6sC si 9sC, in cea montana este cuprinsa intre 2sC si 6sC, iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei intre -1sC si 2sC. Precipitatiile atmosferice prezinta si ele variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii reliefului, cat si expozitiei versantilor, lunile cele mai ploioase fiind mai - iunie, iar cele mai uscate decembrie - februarie.

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta zona. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, avand un curs meandrat si o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care ii primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna, Ramnicul - Sarat. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei, strabatand toate formele de relief.

Soveja - una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice, cunoscuta si datorita traditiilor populare (de aici a cules Alecu Russo balada 'Miorita' in 1853). Este situata la poalele Muntilor Vrancei, foarte de aproape de localitatile Tulnici si Lepsa unde se practica intens agroturismul. Soveja este cunoscuta pentru cel mai ozonat aer din tara.Climatul tonifiant si izvoarele de ape minerale sunt recomandate pentru tratarea unor afectiuni ginecologice si ale aparatului locomotor precum si in ameliorarea starilor de surmenaj fizic si intelectual. In acest sens se pot efectua bai cu ape minerale, masaj si gimnastica medicala sau electroterapie.Soveja reprezinta una dintre cele mai frumoase si prospere localitati rurale din judetul Vrancea. Este accesibila pe DJ 205F, 57 km din punctul 'Tisita' (intersectia DN 2 - DN 24), sau 14 km din satul Lepsa (situat pe DN 2D, la 74 km de Focsani). Localitatea este asezata in Depresiunea subcarpatica Soveja (subunitate a Depresiunii Vrancea, amplasata la extremitatea nordica), la o altitudine de 500-550 m, fiind strajuita la vest de varfurile Razboiul (957 m), Zboina Neagra (1350 m) si Tiua Golasa(1 069 m), iar la est de dealul Rachitasu Mic(891 m).
Vegetatia este conditionata, in egala masura, atat de factorii de relief, cat si de elementele pedo- climatice. Ea apartine domeniului padurii in partea montana si deluroasa, silvostepei in regiunea de campie si stepei la sud de Valea Ramnicului. Din suprafata totala a judetului, terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete vii si livezi) reprezinta 52,6%, padurile (moldisurile, fagete si gorunete) - 39,4% apele curgatoare si baltile - 31% restul de 5% reprezentand suprafete construite, cai ferate si drumuri.

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avand ca origini fitogeografice tinuturi din Orientul Indepartat si pana la Oceanul Atlantic si din nordul Eurasiei pana la bazinul mediteranean, alcatuind o nesfarsita incantare pentru ochi si suflet. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege ( floarea de colt, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc.).

Fauna este tot atat de bogata, oferind mari satisfactii in privinta obtinerii trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, rasul - la munte, popandaul la ses). In lacurile si raurile Vrancei gasim pastravul, molanul, boisteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit in apele de munte insumand aproximativ 250 km.

Exista in Vrancea 16 rezervatii naturale cu o suprafata de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Rapa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Caldarile Zabalei, Focul Viu de la Andreiasu, Dalhauti, Lunca Siretului. Ele sunt geologice, peisagistice, zoologice, floristice si forestiere, de o frumusete deosebita. Numeroasele studii privind biodiversitatea judetului Vrancea au dus la identificarea a numeroase asociatii vegetale si animale in care se regasesc circa o treime din speciile de plante superioare intalnite in Romania. Deosebit de importanta este si prezenta a peste 30 de specii de plante endemice sau declarate monumente ale naturii, a caror supravietuire nu este posibila in afara unei retele de arii protejate. Aceste 18 rezervatii naturale adapostesc o flora, vegetatie si fauna, cantonate in cele mai diverse biotopuri ale judetului Vrancea, astfel incat aceste arii protejate reprezinta un adevarat tezaur de genofond. Alte rezervatii: Padurea Dalhauti, Padurea Cenaru, rezervatia de la Reghiu - Scruntaru (situate la 32 km de Focsani, are aspect de ruine ale unui castel medieval si se remarca prin numarul mare de cascade si prin bogatia florei si frumusetea peisajului).

Monumente ale naturii: Focul Viu (Andreiasu de Jos), rezervatie geologica caracterizata prin emisii de gaz natural care tasnesc din crevasele formate in scoarta pamantului si care se aprind instantaneu, arzand cu flacari de 30 - 50 cm inaltime. "Focul Viu" - fost vulcan al Vrancei se inscrie ca fiind un punct turistic de mare atractie. Noaptea "Focul Viu" se poate asemui cu un sfesnic ce vegheaza asupra vrancenilor, deoarece emana gaze ce in permanenta mentin focul aprins.

Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m inaltime si un debit de 9 metrii cubi pe secunda. Piata Unirii din Focsani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii '70. Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului roman Ion Jalea, este piatra artistica a Focsani-ului, oras considerat prima capitala a Principatelor Unite: Moldova si Tara Romaneasca, in data de 24 ianuarie 1859.

Atractii antropice

Vestigii istorice: ruinele Cetatii Craciuna (in apropiere de Focsani), datand din sec.13 - 15. In 1489, Stefan cel Mare a intarit fortificatia ca un avanpost in calea incursiunilor turcesti.
Edificii religioase: Manastirea Soveja (este situata la 80 km de Focsani si a fost construita de Matei Basarab in 1645), Manastirea Mera (aflata la 25 km de Focsani, a fost construita de familia Cantemirestilor in 1705), Manastirea Vizantea (situata la 41 km de Focsani si a fost construita de domnitorul Ieremia Movila in 1565 - 1606), Biserica Nasterea Maicii Domnului din Focsani (ridicata in 1661 de catre domnitorul muntean Grigore Ghica). Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna Alte edificii religioase: Schitul Dalhauti (1464), monument istoric, Manastirea Recea de la Candesti (1685 - 1692), "Biserica "Precista" din Focsani, ridicata de Nicolae Mavrocordat (1709 - 1716).
Edificii culturale: Muzeul Unirii din Focsani, unde sunt prezentate numeroase documente care atesta faptul ca orasul Focsani a fost un important centru al miscarii unioniste. De asemenea, cuprinde un interesant mobilier de epoca si obiecte ce au apartinut familiei domnitorului Cuza. Casa memoriala "Mos Ioan Roata" de la Campuri (la 60 km de Focsani), reinvie amintirea taranului deputat in Adunarea ad hoc a Moldovei. Mos Ioan Roata a pus in lumina vointa puternica a taranilor romani de a inlatura toate piedicile ce stateau in calea Unirii Principatelor din 1859. Casa memoriala "Alexandu Vlahuta" de la Dragosloveni (la 15 km de Focsani), prezinta mobilier, tablouri, documente legate de activitatea scriitorului. Casa memoriala "Duiliu Zamfirescu" din Focsani, casa a copilariei scriitorului, in care a trait intre 1858 - 1922. Muzeul satului de la Petresti (la 7 km de Focsani), cuprinde exponate din "Tara Vrancei", si este una dintre cele mai interesante zone etnografice ale din Romania.

Muzee si case memoriale: Muzeul Unirii din Focsani, Casa Memoriala Alexandru Vlahuta (Dragosloveni), Casa Memoriala Duiliu Zamfirescu (Focsani), Muzeul Satului (Petresti), Casa memoriala "Mos Ioan Roata" de la Campuri (la 60 km de Focsani).

Monumente: Mausoleul eroilor de la Marasesti (situat la 20 km de Focsani, ridicat pe locul luptelor crancene duse aici in anul 1917, in timpul Primului Razboi Mondial, cand armata romana, prin eroismul ei, a reusit sa schimbe cursul evenimentelor), Mausoleul eroilor de la Marasti (66 km departare de Focsani, locul unde in iulie 1917 au avut loc, de asemenea, lupte grele), Obeliscul Unirii (Focsani, a fost realizat de sculptorul Ion Jalea si comemoreaza Unirea Tarilor Romane din 1859). Piata Unirii din Focsani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii 1970. Obeliscul Unirii, lucrare a sculptorului Ion Jalea, aminteste de Unirea Principatelor romane din data de 24 ianuarie 1859.

Etnografie: In "Tara Vrancei", zona folclorica si etnografica deosebit de interesanta si originala, se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale, cum ar fi: prelucrarea artistica a lemnului (Barsesti, Mera), tesutul obiectelor pentru impodobirea interiorului, olaritul (Iresti), confectionarea portului popular si mai ales a ineditelor masti populare. Turistii aflati pe aceste meleaguri sunt atrasi de specificul modului de viata a vrancenilor (reflectat in ocupatiile si obiceiurile lor), de frumoasele sarbatori populare.

Asezari umane: reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Municipiul Focsani face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.

Institutii de cultura: la nivelul intregului judet exita: un teatru, un  ateneu popular, 6 case de cultura, 95 camine culturale, 69 cinematografe, 262 biblioteci, 9 muzee, o sala polivalenta, dintre care se remarca de departe teatrul "Maior Gheorghe Pastia" din Focsani, o impresionanta cladire europeana construita de catre acest ofiter in 1913 precum si ateneul cu acelasi nume.

Aprecieri : se observa ca judetul Vrancea are importante atractii turistice si antropice care pot fi valorificate, astfel contribuind nu numai la dezvoltarea turistica ci si economica a judetului. 

3. Analiza infrastucturii generale si specifice

Prin pozitia sa in teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

La nivelul anului 2005, judetul Vrancea totalizeaza 1918 Km de drumuri publice din care 507 Km drumuri nationale, drumuri judetene si comunale 1411 Km, avind o densitate a drumurilor publice de 39.5km pe 100 kmp teritoriu.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriul judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (inzapeziri);

In privinta retelei si a volumului de gaze naturale transportate, in anul 2005 acestea erau prezente in 9 asezari din judet, dintre care 5 municipii si orase. Acestea beneficiaza si de instalatii de canalizare publica precum si de instalatii de alimentare cu apa potabila.

Totalul liniilor de cale ferata in exploatare in anul 2005 era de 164, din care electrificate 98, cu o densitate de 33.8 pe 1000 kmp teritoriu. 

Reteaua unitatilor de cazare

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie 2005

Camerele existente in structurile de primire cu functiune de cazare turistica, 31 iulie 2005

In anul 2005, capacitatea de cazare turistica existenta era de 2043 de locuri cu un indice de utilizare neta a capacitatii in functiune de 11.1%.

Structura unitatilor de cazare pe categorii de stele

Analiza comparativa  anii 2000 , 2005

Din analiza comparativa se poate observa faptul ca in anul 2005 nr. unitatilor de cazare crescut de la 43 cate erau in 2001 la 49 in 2005. In aceasta perioada a crescut considerabil nr. pensiunilor turistice rurale si urbane de la 13 cate erau in 2001 la 31 in 2005 in detrimentul pensiunilor agroturistice. Acest lucru poate fi determinat probabil de interesul localnicilor din statiunile turistice de a valorifica potentialul turistic al zonei in care locuiesc prin construirea de pensiuni.

Ponderile unitatilor turistice la nivelul anului

Ponderile unitatilor turistice la nivelul anului

Analiza calitativa a structurii unitatilor de cazare pe tipuri pentru cei 2 ani 2001 si 2005 arata faptul ca in aceasta perioada ponderea pe care o detin pensiunile turistice in totalul unitatilor a crescut de la 30.23% la 63.23% . Deasemenea a crescut si ponderea motelurilor, probabil datorita investitiilor din acest domeniu. Un alt element care se poate observa din graphic este faptul ca in anul 2001 ponderea pensiunilor agroturistice era de 20.93 %, in vreme ce in anul 2005 acestea lipsesc, un motiv care sa explice acest fenomen putand fi lipsa de interes a turistilor pentru acest tip de pensiune.

La nivelul intregii tari, judetul Vrancea detine 1.2% din totalul unitatilor de cazare turistica existente, ceea ce il plaseaza pe locul 23 in clasamentul judetelor. Din punctul de vedere al capacitatii de cazare existente, Vrancea ocupa locul 28, cu o pondere de 0.7% din totalul la nivelul tarii.

De asemenea, judetul se afla la coada clasamentului, respectiv pe locul 35 cu o pondere de 0,5% din totalul turistilor cazati la nivelul tarii.

4. Analiza circulatiei turistice

Structura circulatiei turistice 

turisti/zile

Din aceasta structura se poate observa ca nr.turistilor straini are o pondere foarte mica in totalul sosirilor in judet, iar evolutia nr. de turisti atat straini cat si romani cunoaste atat scaderi cat si cresteri, dar foarte mici in perioada 2001-2005.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Analiza circulatiei turistice

Din analiza circulatiei turistice putem observa o evolutie oscilanta a indicelui de dinamica al nr. de turisti, desi per total indicele mediu de dinamica arata o crestere in medie de 1.008 ori. Astfel, din 2001 pana in 2003 se inregistreaza o scadere, urmata de o crestere pana in 2004, iar apoi o scadere pana in 2005. Aceasta evolutie poate fi determinata de catastrofele naturale (inundatii) cu care s-a confruntat judetul si care au slabit puterea economica a zonei determinand implicit si un interes scazut al turistilor pentru aceasta zona.

Ajustare cu metoda sporului mediu

v =  σ / y

v = 4,49%<5%

Ajustare cu metoda indicelui mediu

v = 4.46%<5%

Ajustare cu metoda trendului

y = ax+b 

y = ∑ y_i / n  b = 27.8

y a =

a = ∑ xy/ ∑ x²

v = 3.67% <

Metoda care ajusteaza cel mai bine seria de date este metoda trendului deoarece are cel mai mic coeficient de variatie. Cu ajutorul acesteia se va realiza previziunea.

In urma realizarii previziunii se observa o tendinta de crestere a nr. de turisti.

5. Masuri de valorificare a potentialului turistic

In ultimul timp, unul din domeniile prioritare ale economiei, turismul, reprezinta o alternativa pentru zonele defavorizate sau pentru cele afectate de restructurare si somaj. Se stie ca judetul Vrancea face parte din regiunea de dezvoltare sud-est, o zona in care se inregistreaza un nr. ridicat de someri, o pondere mai mare a populatiei in mediul rural decat in mediul urban, un fenomen accentuat de migratie a populatiei catre alte tari, un procent mare din totalul locuitorilor care lucreaza in agricultura precum si alte dezechilibre in raport cu alte regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

In judetul Vrancea, turismul este la el acasa datorita reliefului foarte variat si istoriei foarte vechi si agitate a locuitorilor acestei zone. Aici regasim um potential turistic bogat, dar insuficient valorificat.

Prin pozitia pe care o ocupa in cadrul tarii, zona de sud-est la curbura Carpatilor Orientali, judetul Vrancea reprezinta o veritabila legatura intre cele trei mari provincii istorice- Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Deasemenea prin pozitia in cadrul teritoriului national-cu acces direct la doua din principalele drumuri europene, rutier si feroviar, care traverseaza Romania si cu un peisaj geografic creat de forme de relief variate, avand zone cu puternice rezonante istorice, etnografice sau viticole, judetul Vrancea ofera un potential de o valoare deosebita.

Pentru valorificarea potentialului turistic, se impun anumite directii de dezvoltare a turismului, avand ca scop integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si internationale.

Consider ca, in primul rand trebuie sa se modernizeze radical infrastructura in general si cu precadere caile de circulatie turistica, retelele de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, care exista in special doar la nivelul oraselor si municipiilor.

Intrucat aici intalnim toate treptele de relief dispuse de la vest la est, precum si resurse balneoclimaterice, se pot promova urmatoarele forme de turism:

- turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici-Lepsa si Jitia-Vintileasca

- turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a gradului de confort in general in statiunea Soveja

- infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor minerale

- infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa

Observam ca in ultima perioada, nr. turistilor a scazut, unul din principalele motive fiind inundatiile care s-au abatut asupra judetului si care au provocat importante daune atat locuitorilor cat si implicit economiei judetului.

Avand in vedere ca Vrancea dispune de un potential turistic valoros, putem sa recuperam diferentele pe care le avem in raport cu alte zone geografice , axandu-ne in principal asupra sectorului turistic.

In opinia mea o solutie pentru descongestionarea zonelor turistice foarte cunoscute, cu un aflux mare de turisti si in care preturile sunt foarte mari (ex: statiunile de pe Valea Prahovei) este orientarea fluxurilor turistice catre alte zone mai putin cunoscute dar cu multe posibitati de dezvoltare din punct de vedere turistic, una dintre aceste zone fiind judetul Vrancea. Bineinteles ca mai intai este nevoie de atragerea unor finantatori care sa investeasca in modernizarea spatiilor de cazare, construirea altora noi, precum si modernizarea statiunilor.

De asemenea ne mai putem axa pe promovarea turismului rural. Se vor largi baza materiala, activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare din localitatile etnofolclorice sa devina un centru turistic. Am observat interesul turistilor atat romani cat si straini pentru obiceiuri, traditii, mestesuguri populare, olarit, costume populare si de aceea consider ca acest tip de turism, cel rural, va cunoaste o dezvoltare considerabila.

Daca ar trebui sa asociem judetul Vrancea cu o anumita ramura a economiei, aceasta ar fi prin excelenta viticultura, vinurile din podgoriile vrancene castigandu-si un renume pe plan mondial. O forma de turism specializata care ar valorifica aceasta caracteristica de a fi cel mai mare judet viti-vinicol al tarii este turismul uval pentru degustari de vinuri, in renumite podgorii, unde se afla crame dotate in acest scop: Panciu, Odobesti, Cotesti.

Pentru cei care prefera turismul de weekend judetul Vrancea ofera numeroase posibilitati de drumetie si odihna : statiunea Soveja, cunoscuta pentru cel mai ozonat aer din tara, valea Putnei - Lepsa, podgoriile si beciurile domnesti de la Panciu si Odobesti.

Se stie ca teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice a Romaniei. Acesta este un motiv pentru care cred ca este necesara o valorificare sporita a rezervatiei geologice Focul Viu ( Andreiasu de Jos) caracterizata prin emisii de gaz natural care tasnesc din crevasele formate in scoarta pamantului si care se aprind instantaneu, arzand cu flacari de 30-50 cm inaltime. "Focul Viu" -fost vulcan al Vrancei fiind din acest punct de vedere un punct turistic de mare atractie.

In judetul Vrancea exista numeroase rezervatii naturale care ar putea atrage turistii. In acest sens, cred ca ar trebui sa se valorifice din punct de vedere stiintific posibilitatile rezervatiilor naturale ale judetului si ar trebui sa se acorde o grija deosebita pentru acestea pentru ca sunt o sursa importanta de atragere de fonduri pentru dezvoltarea economica a judetului.

In concluzie, judetul Vrancea are nevoie, in opinia mea de in primul de atragerea unor fonduri pentru modernizarea si dezvoltarea structurilor turistice precum si de o mai buna promovare a statiunilor, a resurselor, a tuturor elementelor care fac parte din potentialul turistic al judetului.

Harta turistica a judetului Vrancea

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Comert