TURISM, STIINTA SI ECONOMIE

1.1.Definiri turism, servicii, produs

Turismul denumit metaforic « Industria viselor » reprezinta domeniul economic cel mai dinamic din lume.

Turismul este cea mai complexa industire din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societatea si in acelasi timp, turismul reflecta intreaga societatea putand fi caonsiderata un adevarat barometru al acesteia.

Ca activitate economica - sociala, turismul inregistreaza pe Tera evolutii spectaculoase, devenind o dimensiune inerenta a vietii societatii omenesti contemporane.

Ca fenomen social-economic si cultural, turismul depinde de evolutia sa de aproape toate domeniile de activitate ale societatii, in acelasi timp influentandu-le in evolutia lor, denumindu`si criteriile , conceptele, fenomenele si factoriiin functie de cele 3 dimensiuni.

Ca domeniu relativ nou d cercetare, turismul reperezinta o complexitate in continua crestere, in plan economic sintetizand rezultatele unui numar mare de activitati, iar in plan psiho-social constituindu-se ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber, in care se recupereaza energiile cheltuite in procesul muncii de orice fel, dar are loc in mod intrinsec si dezvoltarea personalitatii umane, sporirea capacitatii sale creative. Acest domeniu - turismul - antreneaza un circuit greu de masurat de valori, valorifica superior potentialul natural si antropic al unei tari, imbogatindu-le continuu, satisfacand multiple motivatii umane.

Ca fenomen continuu, turismul s-a nascut dintr-o necesitate si a capatat amploare pe masura ce mijloacele de transport au evoluat, consumul de energie psihica si nervoasa a crescut, iar mediul urban l-a smuls pe om din mijlocul naturii, singura in care sa-l purifice si sa-i redea fortele cheltuite si siguranta unor elemente lipsite de agresiune. Turismul are un efect multiplicator, introducand in circuitul economic laturi inedite, cum sunt « peisajul » (pentru "insumarea" cariua ii este necesara deplasarea "la fata locului"), ospitalitatea, solicitudinea si « informatia » (geografica, cultural istorica, economica, gastronomica, artisitica, etc.).

Cucerirea spatiului prin calatorii a deschis calea spre cunoastere, a transformat posibilitatea in necesitate, calatoria fiind un mod de a fi, de a putea sti, conditie in a comunica si a intelege, un sistem de vase comunicante intre sisteme de valori diferite.

Din punct de vedere etimologic, dupa majoritatea dictionarelor cuvantul « turism » provine din termenul englezesc « to tour »[1] (a calatori, a colinda), avand semnificatie de excursie. Creat in Anglia secolului al XVIII, desemnand initial actiunea de a voiaja in Europa, acest galicism deriva din cuvantul francez "tour" (calatorie miscare in aer liber, plimbarea, drumetie in circuit), care la randul sau deriva din cuvantul grecesc « tornos » si respectiv, din cel latin « turnus » pastrand semnificatia de circuit.

Turismul incepe sa fie consolidat ca fenomen social-economic in Europa inca din 1980, in 1905 coturandu-se prima sa definitie ca turismul, in sensul modern al cuvantului este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii.[2]

Acest fenomen social - economic si cultural are si valente etice si juridice, astfel, dreptul fortei se converteste in forta dreptului la odihna si calatorie, la circulatia ideilor si persoanelor. Pe plan international turismul se defineste ca si « un ambasador al pacii » un mijloc de cunoastere, de apropiere si intelegere intre diverse natiuni.

Activitatea de turism se materializeaza in servici care ofera spre consum comoditati si produse pentru care s-a manifestat o cerere activa. Rezultatul activitatii de turism reprezinta « produsul turistic ».

Produsul turistic cuprinde un ansamblu de servicii, comoditati si produse realizate de diverse ramuri industriale specifice, grupate in diferite variante intru tot unic, valorificate in cadrul unei ambiante specifice create de factorii naturali intr-o anumita regiune, iar rolul produsului turistic este de a raspunde nevoilor multiple ale turistului, asigurand un beneficiu pentru organizator. Aceasta indeplineste doua functii inseparabile si complementare :

Functia obiectiva (concreta), data de performantele sale fizice ;

Functia subiectiva (psihologica), data de satisfactiile pe care le ofera consumul sau .

Produsl turistic rezulta din imbinarea de bunuri materiale si servicii oferite de catre personalul turistic din serviciile adiacente, care, pun in valoare elementele patrimoniului turistic si ale infrastructurii generale si turistice, avantajele cadrului institutional, urmaresc satisfacerea unor motivatii specifice si generale ale consumatorilor turistici.

Elementele ce compun produsul turistic sunt urmatoarele :

Patrimoniul turistic pus in valoare de combinatia factorilor naturali si antropici ;

Infrastructura generala, determinata de dezvoltarea economica generala, demografica etc. a zonei de destinatie ;

Infrastructura turistica (transport cazare, alimentatie publica, asezaminte de sanatate etc.) ;

Cadrul general privind pregatirea personalului din turism ;

Cadrul institutional legat direct sau indirect de turism.

Produsele turistice ca pachete de servicii specifice, pot fi alcatuite :

Cu caracter permanent ;

Ocazional ;

La cererea unor grupuri sau clienti (si la nivelul turoperatorului).

1.2.Formele de turism

Dezvoltarea circulatiei turistice, participarea la miscarea turistica a unor mase tot mai largi, diversificarea motivatiilor care genereaza cererea au condus la multiplicarea formelor de turism, accentuand necesitatea clasificarii acestora dupa criterii care sa asigure grupari relativ omogene. Delimitarea formelor de turism, importanta din punct de vedere teoretic si practic, ofera elemente de fundamentare stiintifica a deciziilor privind dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificarile intervenite in structura cererii. Formele de turism reflecta structura mediului care le-a generat adica structura societatii omenesti, modalitati de acoperire a motivatiilor si posibilitatile tehnico - economice de procesoare a fenomenului turistic.

Ø     Dupa modul de provenienta a turistilor :

a)     Turismul national (intern ), practicat de cetatenii unei tari in limitele granitelor acesteia ;

b)     Turismul international (extern), care cuprinde atat vizitele cetatenilor straini intr-o tara, cat si plecarile cetatenilor autohtoni, in scopuri turistice, in afara graniteleor tarii, acesta poate fi deci receptiv (activ, de primire) si emitator (pasiv), de trimitere.

Ø     Dupa momentul si modul de angajare al prestatiilor turistice :

a)     Turism organizat (contactual) - in grup sau individual - in cadrul caruia prestatiile si perioada calatoriei sunt stabilite, in prealabil, prin contract sau alte aranjamente comerciale specifice toate serviciile angajate sunt precumparate.

b)     Turism neorganizat (necontractual), fara o angajare prealabila a serviciilor, destinatiilor si perioadei de efectuare a calatoriilor, ce cuprinde cu predominanta turismul individual, practicat de automobilisti, de catre personae cu venituri medii si peste medii

c)     Turismu semiorganizat (mixt) - in grup sau individual - in cadrul caruia o parte din prestatii sunt angajate si achitate in prealabil, iar o alta aprte a timpului calatoriei direct la unitatile prestatoare.

Ø     Dupa sezonalitate :

a)     Turism de vara are un rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale unei tari, zone, statiuni si localitati de interes turistic. Are un pronuntat caracter de masa si se desfasoara in perioadele calde ale anului, timp de circa 120 zile (15 mai - 15 septembrie)

Conditioneaza practicarea sporturilor nautice in aer liber (inot, croaziere, barci cu motor si cu panze, pescuit, vanatoare etc.)

b)     Turism de iarna vizeaza in cea mai mare parte zona montana si sub montana principalele motivatii la care raspunde fiind practicarea sporturilor de iarna (schi, patinaj, saniute) cura helioterapeutica montana agrementul fiind realizat in drumetii admirarea privelistelor mirifice participarea la sarbatorile de iarna (de natura religioasa sau traditionala) in zonele in care obiceiurile s-au conservat.

c)     Turismul de circumstanta este localizat in timp si spatiu cu durata limitata ocazionat de vanatoare, pescuit, reuniuni interne si internationale, manifestari cultural - artistice, sportive si stiintifice, targuri si expozitii, hramuri, pelerinaje expeditii pe urmele unor exploratori celebrii etc.

Ø     Dupa gradul de mobilitate a turistilor :

a)     Turism de sejur in cadrul caruia turistul ramane o vreme in aceeasi localitate pentru odihna, tratament balnear, practicarea unui sport, urmarirea unor manifestari cultural - sportive sau artistice etc. si din acest punct de vedere poate avea durate diferite :

Turismul de sejur lung , de peste 30 de zile practicat pentru tratament balneomedical

Turismul de sejur mediu, cu o durata de sub 30 de zile practicat in concediu de odihna platit in extra sezon.

Turismul de sejur scurt, cu o durata de maxim o saptamana, practicat in timpu weekendului, cu diferite ocazii.

b)     Turism de circulatie (itinerant), cuprinzand deplasarea in mod succesiv in diferitele localitati sau statiuni  in care se opresc cate 3 - 5 zile desfasurandu-se in tot timpul anului.

c)     Turismul de tranzit cuprinde turisti care traverseaza o zona sau o tara pentru a ajunge la destinatia aleasa.

Ø     Dupa mijlocul de transport folosit :

a)     Drumetiile reprezinta deplasarile pedestre in zone nepoluate.

b)     Turismul cu tenul constituie o forma accesibila prin pret pentru cele mai largi mase, se realizeaza in toate anotimpurile, pentru petrecerea weekendului, vacantelor, excursiilor interne si internationale.

c)     Turismul rutier cuprinde o parte importanta a turismului intern si international si ofera o gama larga de forme organizate ca :

Cicloturismul si motociclismul

Automobilismul

Caravaningul

Turismul cu microbuzul

Turismul cu autocarul 

d)     Turismul naval este practicat de nave maritime sau fluviale. Se practica si turismul nautic, sportiv pe lacurile naturale.

e)     Turismul aerian se realizeaza cu avionl, cu niveluri diferite de confort pe distante mari.

Ø     Dupa motivatia care genereaza calatoria:

a)     Turism de odihna si recreere cuprinde o mare parte a actiunilor de turism, menite a avea efect relaxant, de destindere, de iesire din cotidian.

b)     Turism de agerement acopera o mare parte din actiunile turistice cuprinzand vizitarea unor obiective turistice, cunoasterea de oameni noi, urmarirea unor manifestari cultural - artistice si sportive etc.

c)     Turism cultural confera individului ceva mai mult decat iesirea din cotidian raspunzand motivatiei de cunoastere dobandirii de noi cunostinte, dezvoltarii personalitatii umane.

d)     Turism de tratament balneo-medical cuprinde cure profilactice cu ractive post-traumatice de intretinere pentru toate varstele.

e)     Turism sportiv se desfasoara tot timpul anului in aer liber sau in baze sportive acoperite .

f)      Turismul de reuniuni interne si internationale (seminarii, congerese, sesiuni stiintifice, conferinte) pe teme de cultura , stiinta, politica.

g)     Turismul de afaceri este alaturat celui de reuniuni. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si intalnirea cererii cu oferta in cadrul targurilor si expozitiilor.

h)     Turismul religios conserva forme de masa in participare si se modernizeaza continuu, dezvoltand o cerere speciala pentru servicii de cazare, transport, alimentatie, comercializarea obiectelor de cult.

i)      Turismul tehnic este practicat in tot timpul anului de catre specialistii din diferite domenii prin vizitarea unor obiective industirale, energetice, agrigole a unor expozitii de profil.

j)      Turism stiintific este practicat de catre cercetatorii care exploreaza anumite zone naturale (pesteri, rezervatii naturale).

Ø     Dupa caracteristicile social - economice ale cererii :

a)     Turism particular cuprinde persoanele care fac turism pe cont propriu .

b)     Turismul de masa practicat de segmente ale populatiei cu venituri medii in vacante sau concedii de odihna.

c)     Turismul social practicat in extra sezon de catre categoriile de populatie cu venituri mici finantate de sindicate, asigurari sociale.

Ø     Dupa varsta participantilor:

a)     Turismul pentru prescolari practicat de copii intre 5 - 7 ani in zonele apropiate oraselor insotit de catre educatoare, si uneori parinti.

b)     Turismul pentru elevi acopera o gama larga de excursii grupate in functiie de nivelul de scolarizare.

c)     Turismul pentru tineret cuprinde mai multe categorii de tineri intre 18 - 30 de ani.

d)     Turismul pentru adulti este rpacticat sub toate formele de catre cei intre 31 - 60 ani in tot timpul anului, dar mai alex in sezon.

e)     Turismul pentru varsta a III-a cuprinde mai ales tratamente balneo-medicale.

Ø     Dupa principalele caracteristici ale ofertei:

a)     Turismul de litoral este practicat vara pentru odihna si cura heliomarina atat de catre de cei tineri cat si de catre adulti .

b)     Turismul montan cuprinde turismul practicat in week-end si vacante aproape in tot timpul anului.

c)     Turismul balnear este practicat de catre adulti si persoane de varsta a III-a pentru tratarea unor afectiuni.

d)     Turismul in Delta Dunarii se organizeaza sub forma de sejururi scurte si medii, a caror motivatie vizeaza cunoasterea florei si afaunei deltaice.

Ø     In functie de perioada cand se desfasoara:

a)     Turismul de week-end se realizeaza prin deplasari scurte de maxim 2 zile cu un pronuntat caracter de recreere.

b)     Turismul de vacanta este practicat de catre elevi si studenti mai ales in sezonul cald.

1.3. Factorii care influenteaza dezvoltarea turismului

Principalele motivatii si majoritatea factorilor de influenta si formele de turism au un substrat procesula in manifestarea perceptibila, de esenta social-economica si culturala, iar efectul, amploarea si structurile sale evolueaza o data cu societatea si sunt influentate de anumite conjuncturi politice, militare, economice.

Cunoasterea factorilor care determina si favorizeaza turismul ori au efecte de franare relativa asupra acestuia devine necesara cu atat mai mult in economia de piata, in cercetarea de marketing, in planificarea dezvoltarii zonale sau nationale de profil, in promovarea produselor turistice etc.

Criteriile de clasificare a acestor factori sunt:

a)     Factori de natura social-economica:

Factori economici :

nivelul de dezvoltare economico - sociala, ilustrat de Prodsul National Brut pe locuitor;

veniturile popularize  si disponibilul pentru turism;

preturile si tarifele;

oferta turistica;

Factori tehnici:

Infrastructura generala si turistica: autostrazi, sosele modernizate, poduri, mijloace de transport, telecomunicatii, energia electrica si termica, apa potabila, canalizare, carburanti, etc.

Factori sociali:

Urbanizarea (gradul si varsta);

Timpul liber saptamanal si anual;

Somajul;

Protectia sociala etc.

b)    Factori de natura psiho - demografica

Factori demografici: evolutia numerica a poplatiei durta de viata structura pe sexe si pe grupe de varsta etc.

Factori psihologici si de educatie dorinta de cunoastere nivelul de instruire atitudinile, aspiratiile etc.

c)     Factori de natura organizatorica : formalitati vamale, vize, aranjamente, etc.

d)     Factori de natura politica (interna si externa): acordurile bilaterale intre state, tratamente generale, conferintele ONU pe tema turistica etc.