OMUL MUNTELUI

de David Brandt Berg

IN capitolul cinci versul unu al Evangheliei dupa Matei, vedem ca se face o distinctie clara intre munte si multime. 'Cind a vazut Isus noroadele, S-a suit pe munte; si dupa ce a sezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.'

Cind Isus a urcat muntele, el a lasat multimea in urma. Virfurile muntilor nu sint niciodata aglomerate. Am urcat pe multi munti si aproape intotdeauna am fost singur. De ce? Pentru ca este un lucru greu. Nu foarte multi oameni doresc sa urce muntii. Este singuratic si trebuie sa lasi totul in spate pentru aceasta. Probabil vei avea o multime de zgirieturi si lovituri si s-ar putea sa te coste chiar viata.

Este mai multa lumina pe munte. Cu mult timp dupa ce valea este deja in intuneric, pe munte mai poti vedea soarele. Valea este aproape tot timpul in intuneric - plina de oameni si lucruri, dar de obicei intunecata. Pe munte bate vintul si este rece, dar este incintator.

Daca vrei sa urci un munte trebuie sa ai sentimentul ca merita sa-ti dai si viata pentru aceasta! - Orice munte - muntele acestei vieti, muntele implinirilor, muntele obstacolelor, al dificultatilor, - daca vrei sa urci acesti munti trebuie sa stii ca merita sa-ti dai viata, sa infrunti vintul, frigul si furtuna, simboluri ale adversitatilor. Dar numai pe virful muntelui, te simti atit de aproape de Domnul! Vocea Spiritului Sau este atit de tare incit pare un tunet! Linistea de pe virful muntelui este asurzitoare! Te simti intr-adevar 'la inaltime' pe virful unui munte! Este o incintare! E aproape inspaimintator! Pe cind in vale, vocea multimii este atit de tare incit nu mai poti auzi vocea lui Dumnezeu.

Bineinteles ca urcatul muntilor este extrem de periculos. Nu esti mai aproape de abis decit atunci cind esti pe marginea prapastiei! Un singur pas gresit si te gasesti din nou la poalele muntelui. Este un lucru ciudat in urcatul muntilor: este mult mai usor sa urci decit sa cobori. Odata ce ai ajuns sus s-ar putea sa nu te mai intorci niciodata - unul din preturile pe care trebuie sa le platesti pentru a urca muntii. Multi alpinisti care au murit s-au pierdut la coborire, pentru ca atunci cind urci, poti vedea incotro mergi, dar la coborire, nu prea poti sa vezi.

Citi dintre oamenii care se departeaza de Dumnezeu si de serviciul Sau vad intr-adevar ce ii asteapta? Ei cred ca se intorc pe o cale usoara, dar nu realizeaza niciodata ce implica intoarcerea. - O cadere teribila! Ai un simtamint deosebit ca nu mai doresti sa parasesti muntele, nu e nici o atractie in a merge inapoi. Pe cind in a merge sus este aproape o inspiratie spirituala, o anumita chemare pentru care ai risca orice. Dar sa mergi inapoi? - Nu este nici o inspiratie, nici un tel, nici o implinire. Doar aluneci inapoi in mizeria si mocirla umanitatii.

NUMAI pionierii urca muntii - oamenii care vor sa faca ceva ce nimeni nu a mai facut inainte, cei care vor sa se ridice deasupra multimii, sa depaseasca ceea ce a fost deja atins sau implinit. Un pionier trebuie sa aiba viziune - sa vada ceea ce nimeni altcineva nu poate vedea; credinta - sa creada lucruri pe care nimeni altcineva nu le crede; initiativa - sa fie primul care sa incerce; curaj - indrazneala de a merge pina la capat! Dar pe munte esti primul care vede rasaritul soarelui si ultimul care-i vede apusul. Vezi intregul cerc al glorioasei creatii a lui Dumnezeu. Poti vedea intregul cerc de 360 de grade al orizontului - intrega intindere! Este ca si cum ai vedea intrega viata de la inceput pina la sfirsit.

Te simti ca si cum ai trai in eternitate; pe cind acolo jos ei traiesc in timp. Tu vezi lumea dintr-o perspectiva clara, cu noi culmi de cucerit si o lume dincolo de viziunea si orizontul omului de rind! Tu poti vedea in departare crestele care mai sint de urcat si vaile care mai sint de trecut. Poti vedea lucruri pe care oamenii din vale nu le pot vedea niciodata, sau nici macar nu le pot intelege.

In vale te amesteci cu multimea si materialismul ei, si nu mai poti vedea nimic altceva decit timp, persoane si lucruri, care in curind nu vor mai fi. Dar daca iti ridici capul deasupra multimii, devii tu insuti un fel de munte in mijlocul lor, iar multimea ti se va opune si va lupta impotriva ta, pentru ca ei nu te pot intelege si nici nu vor. Ei nici macar nu vor sa stie ca exista munti! Ei nu vor ca altii sa auda ca exista munti sau sa respire aerul curat al crestelor de cristal! Ei vor sa-i tina inchisi in vale, in noroi si mocirla!

Cind apari stind pe munte in timp ce ei sint in vale, ei te urasc, pentru ca esti evident deasupra lor si nu vor pe nimeni deasupra lor. Ei vor sa te tina in noroi cu ei. Ei nu vor sa se stie ca pe linga vale mai exista si un alt loc in care poti merge si vor face orice ca sa te descurajeze de a urca muntele.

ITI dai tu seama ca din timpuri indepartate s-au purtat deseori razboaie intre oamenii vailor si oamenii muntilor? Asta este ceea ce spune istoria, chiar daca-ti vine a crede sau nu. Oamenii muntilor sint intotdeauna mai duri, mai robusti, mai puternici si mai putini, dar ei au supravietuit pentru ca au avut intotdeauna muntii lor in care sa fuga. Oamenii vailor nu i-au urmarit niciodata, pentru ca nu erau indeajuns de puternici si robusti pentru a urca muntii, asa ca ii haituiau pe oamenii muntilor o bucata de drum, iar apoi ii lasau sa plece. Vroiau doar sa scape de ei. Oamenii vailor nu doreau sa cucereasca muntii, vroiau numai sa scape de oamenii muntilor care erau ca niste spini in carnea lor si ca niste tepi in coaste. Oamenii muntilor au dovedit ca cineva poate trai si altundeva in afara de vale, ceva ce oamenii vailor spuneau ca este imposibil. Istoria are multe exemple de oameni ai muntilor care au cucerit oamenii din vale, dar foarte rar oamenii vailor au invins pe cei ai muntilor.

Oricum, adevaratul pericol a fost ca intotdeauna cind oamenii muntilor au cucerit pe cei ai vailor, ei insisi s-au asezat in vale. Deci putem invata din istorie ca este mai bine pentru oamenii muntilor sa ramina in razboi cu cei din vale - un razboi fara sfirsit, continuu si neclintit cu oamenii vaii, altfel vor fi si ei capturati de catre vale. Cel mai mare pericol este atunci cind faci pace cu valea, atunci cind te simti in siguranta sa cobori in vale. Cel mai mare pericol este siguranta, pentru ca atunci pierzi acea libertate a muntilor, libertatea salbatica de pe munte!

Valea este teritoriul Omului - inaltimile sint teritoriul lui Dumnezeu. Omul domina in vale, iar cei care traiesc pe munte stiu aceasta. Dar oamenii vaii se cred ei insisi Dumnezeu, pentru ca ei se conduc de unii singuri. Ei sint in siguranta si cred ca nu mai au nevoie de Dumnezeu, pentru ca au uitat ca mai exista Dumnezeu, deoarece ei nu mai pot vedea cerul. Dar cei de pe munte experimenteaza lucruri atit de inspaimintatoare si periculoase, incit trebuie sa traiasca aproape de Dumnezeu.

Este un drum accidentat si aspru, si trebuie sa duci o povara grea si chinuitoare. - Iar oamenii pe care ii intilnesti in munti nu sint intotdeauna amabili, dar cei ce traiesc in vale sint si mai rai. Pe munte nu exista multe locuri in care poti locui - doar citeva soproane si adaposturi rudimentare. Nu este multa mincare, este frig si bate vintul, dar este o incintare chiar sa si mori acolo. Este mai bine sa mori pe munte decit sa traiesti in vale! Cine a citit vreodata in ziar despre un om care a alunecat si a cazut pe strada? Dar vei auzi despre cel care moare pe munte, chiar daca este intr-o tara indepartata, pentru ca cel putin el a indraznit sa incerce!

Iosua si Caleb, cei doi spioni evrei din Vechiul Testament, au fost adevarati pionieri, oameni ai muntelui! Ei au fost singurii din vechea generatie care au supravietuit cei patruzeci de ani in pustie. Trebuie sa fi fost cam de aceeasi virsta. Iosua a cucerit o natiune, iar la optzeci de ani Caleb a spus Lasa-i pe cei slabi sa ia vaile." El inca era un luptator si un pionier. El a spus Voi lua muntii!" (Vezi Numeri 13:30). Calea invinsilor este pentru cei invinsi, dar crestele muntilor sint pentru pionierii curajosi.

Daca alegi muntele, vei lasa multimile in urma si atunci vei sti cine sint adevaratii ucenici! Numai ucenicii lui Isus au mers cu El pe munte. Cind El a urcat pe munte, ei au fost singurii care au avut privilegiul de a auzi cea mai celebra predica din lume. Cei care au auzit cu adevarat din Ceruri, au fost numai aceia care au parasit multimea si au ales muntele - cei care L-au urmat pe Isus pina la capat. (Matei 5:1)

Ma intreb citi au incercat sa mearga cu ei pentru un timp, dar au ramas pe marginea drumului gifiind si suflind din greu. Sint convins ca aceasta a inlaturat pe cei care venisera pentru piine si peste, sau cei care se gindeau Ce este aici pentru mine?", pentru ca pretul era prea mare! "Ce rost are sa urc muntii cu nebunii astia! Oricum sint fanatici, altfel nu s-ar catara pe munte. Ce prosti! Nu stiu ca nimeni nu a mai urcat aici inainte? Nu stiu ca nu pot sa o faca? De ce sa mergem acolo sus si sa riscam sa ne rupem gitul, chiar daca am vedea un alt miracol sau am primi piine si peste? N-are nici un rost sa ne obosim sa urcam muntele! Haide sa stam aici jos si sa vedem daca o sa se mai intoarca vreodata. O sa raminem aici si o sa taiem frunze la ciini, in timp ce ei urca muntele. Asteapta sa vedem mai intii daca o sa-l poata urca

EI bine, nu prea auzi despre cei care asteapta sa vada mai intii daca un lucru poate fi facut. Auzi numai despre cei care au reusit, sau au murit incercind. Dar atunci cind ai reusit, gura lui Dumnezeu va fi deschisa inaintea ta. El iti va vorbi fata in fata si El Insusi te va invata si iti va arata cele mai mari secrete!

DECI, ce auzi pe munte? Auzi lucruri care vor rasuna in jurul lumii. Ce auzi in tacere? soapte care vor schimba cursul istoriei! Cele mai mari legi care au fost date vreodata oamenilor - dupa care se conduce majoritatea lumii civilizate - au fost date unui singur om pe munte! Un om, Moise, a coborit de pe munte cu cele Zece Porunci, iar natiunea evreilor nu a mai fost niciodata la fel si nici Lumea!

Cea mai renumita predica spusa vreodata: "Cuvintarea de pe munte", a fost tinuta unui numar mic de oameni, de catre cel mai mare dintre toti oamenii muntilor, Isus, care in cele din urma a urcat ultimul Sau munte - Muntele Calvarului, Golgota- si a murit singur pentru pacatele Lumii. Acela a fost un munte pe care numai El putea sa-l urce pentru tine si pentru mine, dar El a facut-o! Dupa ce ucenicii lui Isus au auzit "Predica de pe Munte", au venit jos si au schimbat Lumea! Ei nu au mai fost niciodata la fel. Ce i-a schimbat pe ei si a schimbat si Lumea? - Cind au auzit vocea lui Dumnezeu invatindu-i lucruri care erau complet diferite de cele spuse in vale! In vale se spunea Binecuvintati sa fie Romanii - cei mindri, aroganti si puternici. Priveste la ceea ce au facut! Au cucerit intreaga lume. Merita sa fi Roman Dar pe munte, Isus spunea contrariul:

"Ferice de cei saraci in duh (cei umili), caci a lor este Imparatia cerurilor (Matei 5:3). Pescari simpli si neinvatati ascultau un timplar spunindu-le lucruri care urmau sa-i faca conducatori mai mari decit Cezarii Romei! - Conducatori ai unui imperiu mai mare decit cel Roman! "Ferice de cei saraci in duh - Sarmana lui gloata de ucenici neinvatati si ignoranti caci a lor este Imparatia" care va conduce Universul!

"Cum indraznesti sa te strecori in vale si sa ne spui lucruri spuse pe munte! Noi nu avem alt rege in afara de Cezar! Cum indraznesti sa ne spui ca exista un alt rege? Pleaca de aici! Nu avem alt rege in afara de Cezar - Iar atunci cind i-au martirizat pe urmasii lui Isus, ei pur si simplu i-au inaintat in Imparatia Cerurilor, care intr-o zi va distruge imparatia vaii.

"Ferice de cei ce pling, caci ei vor fi mingiiati Matei 5:4) Ferice sa plingi? Este mai bine sa ai probleme si necazuri? Da, pentru ca vei fi mingiiat. In vale ei spun Mai ferice este sa te bucuri, sa fi fericit si sa petreci! Aceasta este bucuria noastra. Cum indraznesti sa vii printre noi cu amenintari, spunindu-ne sa ne schimbam - Dar tu vei fi mingiiat iar ei vor fi blestemati.

"Ferice de cei blinzi, caci ei vor mosteni pamintul Matei 5:5). Aceia care nu lupta cu violenta si sint gata sa moara pentru Evanghelie, vor cistiga cea mai mare batalie dintre toate - aceea pentru intreaga Lume! Aceia care trebuie sa mearga la inchisoare pentru credinta lor si sa fie persecutati, sint conducatorii Lumii viitoare, cea care va veni curind! Cei saraci in duh sint oameni ai muntilor. Cei care pling locuiesc pe munte. Cei blinzi sint de la munte.

"Ferice de cei flaminzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati Matei 5:6). Oamenii de pe munte sint flaminzi si insetati dupa adevar si numai Dumnezeu ii poate multumi. Oamenii din vale nu vad mai departe de virful nasului, sint multumiti si plini de ei insisi - iar El ii da afara cu miinile goale! (Vezi Luca 1:53)

"Ferice de cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila Matei 5:7) Cei milostivi sint de la munte. Rareori auzi de ciini St. Bernard in vale. Cei mai faimosi ciini din lume sint ciinii de munte; ei ii salveaza si au mila de oamenii muntelui. Iar ei sint aceia care primesc mila, glorie si faima!

"Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu Matei 5:8). Nu exista poluare pe munte. Zapada topita este cea mai pura apa din lume, apa distilata, complet pura, direct de la Dumnezeu! "De vor fi pacatele voastre cum e cirmizul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lina (Isaia 1:18). Cu inima curata. Regele David nu a fost intotdeauna perfect, dar pentru ca il iubea pe Domnul si stia ca este pacatos si a obtinut indurare, Dumnezeu i-a considerat aceasta drept neprihanire, astfel fiind cu inima curata. Nu exista fum pe munte. Aerul este curat. Apa este curata. Oamenii sint cu inima curata. Ei il vad pe Dumnezeu!

"Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii a lui Dumnezeu" (Matei 5:9). Impaciuitori cu cine? Sa faca pace cu dusmanii? Cum poti face pace cu ei? Cum sa faci pace cu valea, cind valea refuza sa faca pace cu tine? Tu vii sa le vorbesti despre pace, dar ce se intimpla? Ei vor razboi! Nu poti face pace cu cei ce vor razboi!

Atunci cu cine poti face pace? - Pace cu Dumnezeu si pace cu cei impaciuitori, aceia care vor pace. La nasterea lui Isus, ingerii au cintat Pace pe pamint intre oameni binevoitori". Nu voie buna fata de oameni, dar asa cum spune si Biblia catolica pentru oamenii cu buna vointa." Cum poti face pace cu cei de rea vointa? Cu ei este imposibil! Fara pace cu oamenii vaii. - Doar razboi. Nu exista niciodata pace intre ei, pentru ca nu se pot intelege nici macar unii pe altii. Singurul lucru pe care-l poti face este sa-i invingi si cea mai usoara modalitate de a face acest lucru este sa-i lasi sa putrezeasca in propria lor nelegiuire, asa incit sa devina fara putere si lenesi, corpolenti, grasi si bolnavi de pacatele lor. Atunci vor fi un nimic pentru oamenii muntilor. Aceasta este istoria de mii de ani. Oamenii muntelui intotdeauna inving pe oamenii vaii. Intotdeauna!

"Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii" (Matei 5:10). Ei coboara de pe munte si ofera pacea muntelui acelora din vale, dar ei sint atacati, pusi in inchisoare si rastigniti! - Dar ei sint binecuvintati! Este mai bine sa fii atacat, pus in inchisoare si rastignit atunci cind stii ca apartii muntelui, ca ai adevarul si ca ai dreptate, decit sa traiesti in vale, o viata de minciuna, comfort si siguranta.

Esti persecutat pentru ca ai dreptate si ei nu pot suporta dreptatea! Oamenii vaii au stat in intuneric asa de mult timp, incit lumina ii orbeste si ei nu pot suporta sa admita ca tu ai dreptate, iar ei au gresit. Ei nu vor sa fie demascati!

"caci a lor este Imparatia cerurilor Am ajuns de unde am plecat. Cei saraci in duh sint cei persecutati, atit unii cit si ceilalti ajung in Imparatia Cerurilor!

"Ferice va fi de voi cind, din pricina Mea, oamenii va vor ocari, va vor prigoni, si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastra" (Matei 5:11). Oamenii vaii spun Tu ne deranjezi sentimentul nostru de falsa siguranta, ne tulburi linistea." Ceea ce tu incerci sa faci este sa le dai pace! - Dar le tulburi confuzia. Tu ai adus o atmosfera de pace in mijlocul confuziei. Pentru ei confuzia este pace, felul de pace pe care ei il pot intelege. De aceea te urasc atunci cind aduci adevarata pace, pentru ca aceasta le arata ca ei nu o au. Deci, ei vor minti, vor insela si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva ta.

Dar "bucurati-va si veseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri!" (Matei 5:12). Nu neaparat aici. Bineinteles, daca traiesti continuu in Raiul Sau de pace si bucurie, primesti o mare parte din rasplata chiar acum, nu-i asa? Pentru ca esti deja in Rai, in spirit. Isus a spus ca "Imparatia lui Dumnezeu este inlauntru nostru" (Luca17:21), deci, mare este rasplata aceea de a avea Raiul in inima si mare iti va fi rasplata in Ceruri, in viata de apoi.

"caci tot asa au prigonit pe proorocii care au fost inainte de voi" Toata viata mea am citit acest verset punind accent pe cuvintul "voi": "Caci tot asa au prigonit pe prorocii care au fost inainte de voi." Ceea ce vrea sa spuna este Caci tot asa au prigonit pe profetii care au fost inainte de voi." - Acei alti profeti ca si voi, alti profeti ca si voi insiva. Pentru ca si voi, sinteti profeti. Aceasta dovedeste ca sinteti profeti. Ati atins gradul de profeti cind primiti persecutii din cauza profetiilor voastre, si " mare este rasplata voastra in ceruri!"

"Voi sinteti sarea pamintului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iarasi puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decit sa fie lepadata afara, si calcata in picioare de oameni (Matei 5:13). Unele dintre religiile instituite se cred sarea pamintului. La inceput, in zilele Bisericii Timpurii din cartea Faptele Apostolilor, crestinii erau haituiti, persecutati si crucificati! Ei erau sarea pamintului! Dar acum majoritatea dintre acesti oameni ai muntelui au coborit ca sa traiasca in vale si si-au pierdut gustul.

Pe munte, cei saraci si persecutati stiu mai multe despre perspectiva de a trai in saracie si foamete, decit cei bogati si grasi din vale, care se scufunda in lux si nu pot vedea nimic altceva decit lumea mica din jurul lor! Acestia din vale isi bat joc de cei care sint sus in munti. Dar care va fi legamintul tau? - Ca si al lui Caleb si Iosua Voi lua muntele", sau preferi sa traiesti in luxul abundent al vaii, cu oamenii morti ai vaii, care sint satisfacuti cu ce au realizat si nu vor sa mai faca nimic.

Care natiuni au fost libere cel mai mult timp de-a lungul istoriei, comparativ cu alte natiuni ale lumii? - Acelea ca Elvetia, in virful Alpilor, Afganistan pe piscul Hindu Kush si Nepal in Himalaya. Alte civilizatii au aparut si disparut, dar acestea mai exista si acum. Unul dintre motivele pentru care inca mai sint libere, este ca nu au prea multe lucruri pe care altii sa la doreasca. Nimeni altcineva nu vrea muntii lor, inafara de ei.

Puterea si maretia au fost simbolizate in Biblie prin munti si niciodata prin vai. Domnul vorbeste despre Imparatia lui Dumnezeu ca despre un munte care devine atit de mare incit umple intreg pamintul. (Vezi Daniel 2:35) Vorbeste despre Sion, sau Casa Domnului, ca despre un munte, unde intreg pamintul va veni sa se inchine si de unde va iesi Cuvintul Domnului. (Vezi Isaia 2:2)

"Domnul este Pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic. El ma paste in pasuni verzi, si ma duce la ape de odihna (Psalm 23:1 ). Unde iti imaginezi aceste pasuni? Eu mi le-am imaginat intotdeauna ca fiind pajisti alpine, cu minunate mici lacuri cristaline. "Imi invioreaza sufletul; Ma povatuieste pe carari drepte din pricina numelui Sau Psalm 23:2). Cum arata cararea Sa? - O poteca de munte ingusta si stincoasa! "Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii (Psalm 23:4). In vale este moarte! Viata este pe munte! Pleaca din vale! "Fugi in muntii tai ca o pasare", care s-a saturat de pacat! (Psalm 11:1)

Este Domnul Pastorul tau? Ai pasit tu pe minunatele "pasuni verzi de munte" ale unei noi si minunate vieti cu Isus? Daca inca nu ai facut aceasta, tu il poti primi pe Isus in inima ta chiar acum, rugindu-te sincer aceasta simpla rugaciune:

Draga Isus, eu cred ca tu esti Fiul lui Dumnezeu si ca ai murit pentru mine. Te rog acum sa ma ierti pentru toate pacatele. Iti deschid usa vietii mele si te invit in inima mea, rugindu-te sa-mi dai darul Tau al Vietii Vesnice. Te rog Isus, sa intri si sa ma ajuti sa citesc Cuvintul Tau, Biblia si sa traiesc pentru tine. Te rog umple-ma cu Duhul Tau Sfint pentru a avea puterea de a spune altora despre Tine, pentru ca si ei sa te gaseasca. In Numele lui Isus ma rog. Amin.