Analiza interviurilor realizate in cadrul anchetei "Experiente educative si construirea frontierelor sociale" (2004-2007)

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Relatii umane si comunicare

Analiza interviurilor realizate in cadrul anchetei "Experiente educative si construirea frontierelor sociale" (2004-2007

I. INTRODUCERE:

Prezentarea anchetei:

Cercetarea isi propune sa studieze care sunt efectele experientelor educationale asupra construirii si redefinirii frontierelor dintre grupurile sociale. Proiectul are ca principal obiectiv pe de-o parte experientele educationale ale familiilor si tinerilor, pe de alta structurile extrascolare si asociatiile, fara a ignora rolul foarte important al scolii si al profesorilor, sau rolul din ce in ce mai important al mass-mediei.

Frontierele sociale pot fi definite ca formele obiectivate ale diferentelor sociale, care se manifesta prin accesul inegal la resursele materiale si simbolice si prin distributia inegala a acestora; redefinirea lor continua poate duce la lupte si conflicte.

Notiunea de experienta ne trimite la pluralitatea contextelor, situatiilor si parcursurilor din care este alcatuita educatia (in sensul larg al cuvantului) reliefand in acelasi timp diversitatea formelor in care aceeasi situatie educationala poate fi traita diferit de cei care sunt implicati.

Educatia nu presupune doar scolarizare ci este rezultatul unei munci colective de construire. Nucleul cercetarii il constituie efectele noncognitive pe care le are educatia in familie asupra traiectoriei individuale, asupra practicilor, valorilor si reprezentarilor tinerilor. Proiectul de cercetare studiaza esantioane de familii si de tineri, fete si baieti, intre 12 si 21 de ani, apartinand claselor sociale de jos, de mijloc si de sus. Fiecare categorie sociala va face obiectul unei analize structurale, scopul fiind acela de a evalua ansamblul caracteristicilor care diferentiaza grupurile " stabile" sau "realizate" de grupurile " instabile" sau " precare".

Ancheta este realizata prin aplicarea unui chestionar si luarea unor interviuri cu diverse familii. Interviurile selectate fac parte dintr-o cercetare internationala, la care participa alaturi de Franta, Brazilia, Argentina, Suedia si tara noastra si al carei scop este evidentierea aspectelor esentiale ale conceptului de educatie din perspectiva omului obisnuit, diferentele ce semnifica educatia primita si cea oferita de acestia. Interviul vizeaza si frontierele sociale care intervin in viata indivizilor, masura in care ele afecteaza relatiile individului cu societatea.

Metoda de cercetare este ancheta pe baza de interviu semi-directiv. Esantionul de cercetare e reprezentat de familii apartinand celor trei clase sociale : populara, de mijloc si superioara , care au in componenta lor cel putin un tanar cu varsta intre 12-21 ani. In ancheta se urmareste modul in care se construiesc frontierele intre grupurile sociale, ce efect au asupra competitiei si supra principiilor de clasificare. Se urmareste modul de diferentiere al fiecarui grup prin modul de organizare a socializarii intre tineri dar si prin perceperea acestor maniere de diferentiere.

Ceea ce ne intereseaza pe noi sunt datele despre familia romaneasca, cum a evoluat si care sunt particularitatile ei in raport cu familiile din celelalte tari ale Europei; istoria sociala a familiei, care sunt regulile in cadrul ei, etc.

"Datele socio-demografice prezentate de mai multe studii dupa 1989 fac adesea comparatii cu evolutia familiei din alte tari europene. Astfel, se observa aceleasi tendinte peste tot, dar si persistenta unui decalaj in raport cu aceleasi fenomene din societatile occidentale. In patruzeci de ani (1960-2000), numarul casatoriilor a scazut foarte mult, mai ales in anii 1990, insa Romania face parte din tarile cu cea mai inalta rata a casatoriilor, virsta medie la prima casatorie fiind printre cele mai mici. La polul opus, numarul nasterilor in afara casatoriei a cunoscut o adevarata explozie, chiar daca a inregistrat o evolutie constanta dupa 1980 (26,7% in 2001). Din ce in ce mai multe casatorii se incheie dupa nasterea primului copil, formele de convietuire in cuplu in afara casatoriei fiind din ce in ce mai raspindite. Corelate cu alti indicatori socio-economici, aceste date dovedesc transformari paradoxale.

Pe de o parte, tranzitia de la "traditie" la "modernitate", chiar "postmodernitate", continua, dar "peisajul familial romanesc" este considerat "mai conservator" decit in alta parte (Simion, 2002). Pe de alta parte, alinierea la "modelul european" al familiei, probabil intr-un ritm si mai accelerat dupa viitoarea aderare a tarii la Uniunea Europeana (2007), este insotita de o serie de probleme sociale ingrijoratoare: somajul, excluderea sociala in sens larg si saracia care cel mai adesea afecteaza tinerii si femeile, mai ales in ceea ce priveste accesul la un loc de munca, revenirea la activitatile casnice si reintoarcerea la tara, din cauza lipsei locurilor de munca si a locuintelor in orase, asociate cu noile forme de abandon a copiilor in conditiile unei emigrari sezoniere transnationale. In acest conditii, sunt exprimate ingrijorari fata de "posibilele distorsiuni in procesul de modernizare a familiei romanesti, [desi] nu mai este posibil sa dam istoria inapoi" (Ghebrea, 2000), din cauza schimbarii statutului si functiilor economice ale familiei, a autoritatii parentale, a diminuarii si slabirii retelelor familiale, a mobilitatii matrimoniale si a cresterii numarului de familii monoparentale etc. Desigur, aceste tendinte de ordin general difera mult de la o categorie sociala la alta, insa exista prea putine anchete sociologice corespunzatoare care sa le faca cunoscute."

Se doreste o evaluarea a efectelor industrializarii si urbanizarii, a schimbarii statutului social pe care il avea femeia, natalitatea.este important studierea familiilor in timpul regimului comunist.

Ancheta de teren efectuata in Romania in anii 2004-2005 a fost realizata cu ajutorul studentilor de la master " Relatii umane si comunicare" si " Analiza si interventie in grupuri si organizatii" de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei. Ghidul de interviu au fost tradus in limba romana si pus la dispozitia studentilor impreuna cu alte documente. Criteriile care au fost stabilite la inceput nu au fost respectate de catre toti studentii.

Cercetarea s-a realizat atat asupra familiilor de muncitori salariati si de angajati care beneficiaza de o insertie pe piata muncii, asupra muncitorilor cu ocupatii instabile, sezoniere, ami putin calificati, someri; in cazul claselor de mijloc ancheta se va axa pe clasele de mijloc traditionale, pe cadre medii cu studii superioare.

Frontierele sociale sunt reprezentate ca fiind de ordin moral, expresie directa a diferentelor de educatie sau mod de reproducere a inegalitatii sociale si economice.  Pentru persoanele din interviurile selectate de noi frontierele sociale s unt reprezentate ca frontiere depasite de cei care au parasit lumea rurala si munca pamantului si au reusit prin studiile lor.

Diferentele intre Franta, Suedia, Romania si Brazilia sunt foarte mari, fie ca este vorba despre ponderea statului in sistemul de invatamant, de importanta pe care grupurile sociale o acorda structurilor extrascolare si asociative si scolarizarii, de vechimea si amploarea privatizarii sau de inegalitatile sociale si de politicile urmate.

ESANTIONUL

Obiectivele lucrarii sunt de a desprinde principala metoda calitativa de ancheta prin lectura analitica a unei serii de interviuri selectate dintr-un numar de 112, interviuri realizate in anii anteriori.

Cele 15 interviuri selectate de noi au fost alese dupa urmatoarele criterii: persoana de sex feminin, cu studii superioare, care sa aiba pana in 55 de ani si sa locuiasca in mediul urban. Se diferentiaza intre ele atat prin modul de transmitere si de primire a educatiei, cat si prin pozitiile lor sociale. Ierarhizand cele 15 interviuri alese, ordinea ar fi:

Reprezentand unitatea grupala fundamentala a societatii, familia si problemele sale au reprezentat o tinta de studiu pentru cercetatori. Schimbarile legate de pozitia si rolul familiei in societate ca si cele din interiorul acestora au devenit teme de cercetare pentru sociologia si antropologia familiei care isi propun sa realizeze o imagine de ansamblu a grupului familial.

Dezvoltarea societatii, procesele de industrializare, de urbanizare au produs mutatii majore in evolutia familiei. Astfel s-au produs transformari in proportia dintre familia extinsa si cea nucleara, in modelele de mariaj, in structura si dinamica rolurilor domestice. Familia traditionala a evoluat spre o familie de tip nou, moderna, in care cei doi soti sunt in campul muncii, responsabilitatea educatiei copiilor revenindu-le in egala masura.

Martine Segalene explica faptul ca nu atat forma familiei s-a schimbat-structura clasica cuplu si copii este mentinuta - cat functiile acesteia. Dezvoltarea personala a fiecarui membru a devenit un imperativ antrenand mutatii in interiorul familiei, prin schimbarea ponderii diferitelor tipuri structurale, importanta si continutul functiilor familiei.

In ceea ce priveste situtia familiei in Romania, constam ca au avut loc schimbari profunde nu atat in ceea ce priveste structura acesteia-diada parinti-copii s-a mentinut,- cat functile pe care le indeplineste.

In deceniile 1950-1960 a avut loc o adevarata revolutie culturala ceea ce a insemnat accesul categoriilor defavorizate la cultura si promovarea valorilor acestei categorii.A fost sustinuta o politica de lichidare a analfabetismului prin prelungirea invatamantului general obligatoriu ( 7 ani, in 1945; 8 ani , in 1961; 10 ani, in 1968, 12 ani, in 1989).Creste numarul de copii ce frecventeaza institutiile de invatamant, toti adolescentii sunt cuprinsi in forme de invatamant.In acest context scoala este cea care asigura educatia, familia trebuie sa vina in sprijinul acesteia completand educatia formala. Intr-o tara agrara, cum a fost Romania, pentru populatia rurala scoala devine acum accesibila.

Ancheta realizata in Romania cuprinde 72 de interviuri cu persoane apartinand celor trei clase sociale. Astfel clasa superioara este cel mai bine reprezentata, detinand o pondere de doua treimi.Majoritatea celor intervievati sunt profesori (18) si ingineri (10), restul fiind preoti, un arhitect, alte profesii.Clasa medie si clasa populara sunt slab reprezentate, impartindu-si inegal ultima treime.In clasa medie predomina educatoarele.

Ca gen predomina femeile, barbatii fiind doar o treime .n ceea ce priveste varsta persoanelor intervievate constatam ca cei mai multi intervievati apartin categoriei de varsta 40-50 ani (26) , intre 50-60 ani sunt 15 persoane, 6 intervievati au intre 60-70 ani, exista si trei persoane peste 70 ani.

Dupa originea sociala (mediul de rezidenta si profesia parintilor) ponderea o detin cei din mediul rural cu parinti in cea mai mare parte agricultori (40 persoane) ceilalti din mediul urban au parintii cu studii superioare sau medii.