Ascultarea activa A comunica nu inseamna doar a exprima idei si stari emotionale proprii, ci si a-l asculta pe interlocutor

Ascultarea activa

A comunica nu inseamna doar a exprima idei si stari emotionale proprii, ci si a-l asculta pe interlocutor.

Felul in care ii ascultam pe ceilalti merita cel putin tot atata atentie ca si felul in care ne exprimam. A asculta nu inseamna a astepta sa-ti vina randul sa vorbesti, nu este ceva care decurge de la sine si fara efort.

1. Cauze care ingreuiaza ascultarea

A asculta este uneori mai greu decat a vorbi. Cauzele care fac ascultarea dificila sunt variate:

c supraincarcarea informationala

Daca discursul contine mai multe date decat poate sa proceseze creierul ascultatorului, acesta va pierde firul logic si, drept consecinta, nu va mai reusi sa structureze informatia.

Memoria umana are o capacitate redusa de a stoca informatia fara sens (nestructurata).

Consecinta supraincarcarii informationale va fi deci blocajul ascultatorului si intreruperea relatiei de comunicare.

c viteza cu care gandim

In aceeasi unitate de timp creierul uman poate sa decodifice de doua ori mai multe cuvinte decat poate cineva sa pronunte. In timp ce ascultam capacitatea noastra de a prelucra informatia nu este utilizata in totalitate.

Oamenii au tendinta sa-si utilizeze disponibilul ramas pentru a prelucra - in paralel cu mesajul pe care il asculta - alte informatii din propria memorie. Acest lucru face ca atentia si memoria alocate activitatii de ascultare sa fluctueze masiv.

c ganduri care ne distrag atentia de la comunicarea prezenta

Un interlocutor acaparat de gandurile sale proprii nu este un bun ascultator. Daca ascultarea este impusa, fie si autoimpusa impotriva dorintelor sau preferintelor receptorului, el trebuie sa faca un efort pentru a se concentra asupra mesajului.

c factori din ambianta care distrag atentia

Atentia tinde - in mod natural - sa se indrepte mai degraba spre evenimentele noi decat spre cele familiare si  spre obiecte in miscare mai degraba decat spre cele statice.

De aceea este mai greu de urmarit o prezentare a unor date de rutina dintr-un domeniu cunoscut decat un eveniment care intervine pe neasteptate in campul nostru perceptiv.

c prejudecati in legatura cu subiectul despre care ni se comunica

Cunoasterea umana opereaza cu categorii. Acesta este un avantaj major: faptul ca putem include un obiect intr-o clasa de obiecte asemanatoare deja cunoscute ne scuteste de a lua de la capat demersul de explorare cu fiecare nou obiect pe care il intalnim.

Exista insa si reversul acestui avantaj: avem uneori tendinta de a reduce necunoscutul (noul) la cunoscut, de a supraestima aspectele familiare ale unui obiect subestimandu-le pe cele noi, care il disting de cele pe care deja le cunoastem. Acest lucru se intampla si atunci cand economisim efortul de a ne asculta interlocutorul pentru ca "stim deja ce ar putea el sa ne spuna."

Ascultarea eficace solicita implicare constienta si efort. De aceea se utilizeaza termenul de ascultare activa.

Pentru a realiza ascultarea activa avem nevoie de disciplina personala care sa ne permita o buna concentrare a atentiei si detasarea de stimulii nerelevanti din ambianta sau de propriile ganduri care ar perturba receptionarea si decodificarea mesajului interlocutorului.

Tehnici de ascultare activa

Ascultarea activa se invata.

Prin aplicarea sistematica a catorva tehnici simple va puteti imbunatati semnificativ capacitatea de a asculta si de a intelege cu mai multa acuratete mesajele receptionate.

Aceste tehnici:

il ajuta pe receptor sa-si mentina atentia asupra interlocutorului;

il stimuleaza pe interlocutor sa continue si sa aprofundeze comunicarea;

cresc corectitudinea intelegerii prin confruntarea mesajului emis cu cel receptionat;

contribuie la construirea unei relatii pozitive intre interlocutori.

Incurajarea interlocutorului se realizeaza prin mentinerea contactului vizual si prin aprobarea verbala sau mimica a acestuia.

Pozitia corporala tipica ascultarii si care ii sugereaza interlocutorului ca i se acorda atentie este una relaxata, cu corpul usor aplecat in fata si cu privirea indreptata constant catre interlocutor.

Reflectarea continutului verbal transmis de interlocutor - repetarea cuvintelor sale) si reflectarea starilor lui emotionale: "Vad ca te ingrijoreaza problema aceasta" sau "Esti foarte bucuros de rezultat".

Parafrazarea sau reformularea prin care extragem esentialul din mesajul receptionat si aratam ca am inteles;

Verificarea este un demers prin care cerem interlocutorului sa ne confirme corectitudinea cu care am inregistrat mesajul lui: "Ai spus ca?"

Clarificarea este un procedeu prin care solicitam confirmarea asupra sensului pe care il atribuim mesajului: "Am inteles bine ca?" sau "Aceasta inseamna ca?"

Rezumarea - repetarea, intr-o forma prescurtata a informatiilor transmise de interlocutor - este extrem de utila la sfarsitul secventei de comunicare, iar in discutiile mai lungi se recomanda utilizarea repetata a acestei tehnici pe parcursul comunicarii.

Reguli pentru o ascultare eficienta:

- Suntem atenti nu doar la mesaj, ci si la emitator.

- Intrerupem cat mai putin posibil.

- Nu anticipam si nu tragem concluzii pripite.

- Nu ne grabim sa intervenim in orice moment de tacere. Asteptam o clipa sa vedem ce urmeaza.

- Incercam "sa ne punem in pielea" interlocutorului (sa-i intelegem dorintele, motivele, intentiile, modul in care rationeaza).

Tipuri de ascultare activa

In functie de scopul receptorului, putem distinge mai multe tipuri de ascultare activa:

Ascultarea informativa

Scopul: a afla date si informatii noi

- Urmarim ideile principale

- Punem intrebari

- Repetam ce auzim

- Luam notite

Ascultarea evaluativa

Scopul: a raporta informatia inregistrata la o informatie etalon sau la niste criterii pe care le avem deja in minte.

- Acordam atentie datelor inainte de a evalua

- Cautam sa aflam motivele si interesele interlocutorului

Ascultarea empatica

Spre deosebire de ascultarea informativa si de cea evaluativa din care avem un beneficiu personal, scopul ascultarii empatice este de a-l ajuta pe interlocutor.

Pentru a realiza ascultarea empatica:

- Vorbim putin si ascultam mai mult.

- Evitam atitudinile evaluative.

- Acordam atentie starilor emotionale ale interlocutorului, nu numai ideilor sale.