Tehnologii de copiat si transmis imaginea

Tehnologii de copiat si transmis imaginea

Inca din secolul al XIX-lea descoperirile stiintifice fisurau cunoasterea clasica, iar rezultatele tehnologiilor trasau directii noi in dezvoltarea civilizatiei umane. Descoperirea aparatului de fotografiat, in 1839, de catre Louis Daguerre, si a aparatului de filmat, Lanterna magica, inaugurata, in 1843, de I. W. Nayler, cinetoscopul de proiectie al fratilor Lumière, in 1895, obtinerea tubului catodic, in 1897, cat si realizarea primei radiografii Rontgen, vor contribui la autonomizarea si democratizarea mediului si a imaginii.

Aparitia telegrafului, telefonului, telecopiatorului, reprezinta inceputul Culturii Telematice. Descoperirile in domeniul electromagnetismului (1873 - Maxwell, 1887 - Herz, 1896 - Marconi) separa mesajul de mesager si permit producerea de semnale fara corp substantial, fara vectori tangibili de timp si spatiu. Tesla obtine in 1887 primul generator de curent alternativ, fapt care semnifica inceputurile radioului. Lev Teremin construieste primul instrument electronic (Thereminvox, 1920) si are numeroase contributii majore in electronica acustica, mai ales in domeniul militar. El va dezvolta, ca si Denes Mihaly, principiul transmiterii imaginii la distanta (posibil o data cu descoperirea electronului si tubului catodic, 1887).

Raoul Hausmann, in perioada 1921-1934, elaboreaza mai multe texte teoretice referitoare la noile tehnologii capabile sa modifice tehnicile traditionale artistice precum pictura, catre "pictura electronica, stiintifica". El construieste Octophon-ul, un instrument "synaesthetic", capabil sa transforme semnale sonore in semnale luminoase si invers.

Masina, ca suport generator de sunet si imagine, va fi urmata la scurt timp de aparitia masinii de transmis sunetul si a masinii de produs imagini miscate - filmul. Edison, in ianuarie 1893, deschide primul studio de film. Manipularea imaginii prin intermediul masinii se transforma intr-un principiu de comunicare, limbaj si forma de expresie artistica. Introducerea masinii in campul artei (ma refer la aparatul de fotografiat, de proiectat, la aparatul de filmat), ca un co-autor al operei de arta, participant in facerea obiectului artistic, va duce la o adevarata revolutie in statutul artistului si al artei.

Fotografia, arta a cadrarii, secventializeaza realitatea dupa dorinta autorului.

Eadweard Muybridge (1830-1904) preocupat de redarea timpului prin miscarea surprinsa in secvente de fotografii facute instantaneu si pentru a-si putea realiza aceste cadre fotografice care descompun si refac miscarea, utiliza pana la 24 de aparate fotografice. Lucrarile sale au influentat pe futuristi, ca de altfel pe mai toti artistii de avangarda (Marcel Duchamp, Kurt Schwitters etc). Artistul isi pierde hegemonia de creator unic si constientizeaza gradele de independenta ale masinii fata de om. Arta isi multiplica domeniile, formele de perceptie se diversifica, apar noi estetici. Walter Benjamin, in eseul sau din 1936 "Opera de Arta in Epoca Reproducerii Tehnice" (The Work of Art in the Age of Technical Reproduction), isi argumenteaza teoria potrivit careia obiectul artistic "pierde aura" prin pierderea autenticitatii si originalitatii, datorita tehnicilor si tehnologiilor de reproducere utilizate tot mai mult, cerute de altfel in contextul societatii contemporane consumeriste.