Canale de comunicare

Canale de comunicare

Pentru a intelege importanta si complexitatea comunicarii in tabelul urmator vor fi prezentate principalele canale de comunicare:

Tabelul nr. 1 - Principalele canale de comunicare¹²

Exista patru criterii in raport de care se apreciaza calitatea comunicarii:

a.       rapiditatea sesizarii erorilor, prin folosirea conexiunii inverse si corectarea lor;

b.       elaborarea mesajelor in functie de particularitatile specifice destinatarilor;

c.       capacitatea de a transmite multe informatii simultan;

d.       bogatia limbajului (limbaj verbal in raport cu cel numeric).

De cele mai multe ori comunicarea fata in fata este cea mai eficace pentru ca ofera raspuns feedback rapid. Astfel se poate valida in timp real mesajul transmis. In acest tip de comunicare un rol important il au: limbajul utilizat, tonul vocii, expresia fetei.

Mediile prin care se transmit informatiile de la emitator la receptor reprezinta canalele de comunicare. Exista doua tipuri de canale:

formale;

informale.

Prin canalele formale se transmit fluxurile informationale oficiale.

In raport cu directiile de propagare a fluxurilor informationale, comunicarea este de mai multe tipuri:

verticala descendenta;

verticala ascendenta;

orizontala;

oblica.

Comunicarea verticala descendenta cuprinde fluxuri de informatii (mesaje) generate de comandantii de la nivelurile cele mai inalte ale institutiei si adresate celor de la nivelurile inferioare. Ele se manifesta intre comandanti si subordonati si se concretizeaza prin decizii, instructiuni, proceduri, memorii oficiale, reglementari interne, norme, rapoarte etc.

Managerii imbogatesc acest tip de comunicare apeland la intruniri sau sedinte.

Comunicarea verticala ascendenta se stabileste intre conducere si subordonati, fiind caracterizata de fluxuri de informatii orientate "de jos in sus' in cadrul unei organizatii. Prin intermediul acestor canale de comunicare sunt furnizate cereri, opinii, rapoarte si informatii pentru control si fundamentarea deciziilor.

Comunicarea de jos in sus poate fi incurajata prin stilul practicat de manager, ideal fiind stilul democratic. Pentru stimularea acestei forme de comunicare se recomanda:

intalniri directe, periodice intre comandanti si subordonati, in cadrul carora sunt ascultate ideile si opiniile angajatilor;

organizarea periodica de intalniri neoficiale (petreceri, excursii) intre sef si subordonati, ocazie cu care se pot obtine informatii referitoare la climatul de munca si la problemele salariatilor;

organizarea unor interviuri periodice de evaluare, pe baza unor relatii de parteneriat sef - subordonat.

Comunicarea verticala in invatamantul preuniversitar se realizeaza intre diferite niveluri de conducere si intre manageri si angajati. Acest tip de comunicare este deosebit de intens. Ea trebuie sa se concentreze asupra motivatiei primitorului de mesaje (a angajatului), avand in vedere de la inceput valorile, convingerile si aspiratiile acestuia; in acest caz subalternul are acces la experienta, care ii da posibilitatea sa inteleaga ce are de facut cu privire la prioritati, optiuni, selectarea intre ceea ce vrea sa intreprinda si cerintele situatiei. Este posibil ca el sa aiba alta viziune decat seful sau, insa va dobandi intelegerea faptului ca aceasta situatie nu este creatia superiorului sau, ci a realitatii mediului militar. Se intalneste in special in reteaua de comunicare in stea.

Comunicarea orizontala apare intre persoane care ocupa pozitii situate la acelasi nivel ierarhic, intre care exista relatii organizatorice de cooperare. Acest tip de comunicare este necesar pentru coordonarea diverselor functii ale institutiei. Compartimentele functionale dintr-o institutie (resurse umane, organizare, financiar etc.) realizeaza activitati de culegere si prelucrare a datelor, pe care le pun la dispozitia celorlalte compartimente. Sedintele diferitelor comitete si rapoartele scrise sunt doua din metodele de comunicare orizontala.

Comunicarea orizontala in invatamantul preuniversitar are loc intre comandanti si executanti aflati pe acelasi nivel ierarhic. Este specifica retelei de tip cerc, care asigura interdependenta de actiune a cadrelor didactice, precum si stabilirea unor relatii de buna colaborare si a unui climat socio - afectiv placut.

Comunicarea oblica sau diagonala apare, de obicei, intre persoane ce ocupa posturi situate pe niveluri ierarhice diferite, fara ca intre acestea sa existe relatii de autoritate de tip ierarhic.

Comunicarea oblica in invatamantul preuniversitar se realizeaza intre cadre care se situeaza pe niveluri diferite si opereaza cu diferite activitati. Este specifica retelei de comunicare in "y'.

Canalele informale de comunicare se stabilesc in general intre persoane din grupurile informale. Acestea sunt formate din angajati care au interese comune sau afinitati. Informatiile transferate prin aceste canale sunt neoficiale si au un caracter personal sau general, ele nu sunt verificate.

O configurare neformala a comunicarii intr-o institutie publica o reprezinta generarea (lansarea) zvonurilor. Circulatia zvonurilor poate scurtcircuita canalele formale de comunicare.

Lansarea unui zvon vizeaza:

tinta (obiectul zvonului);

declaratia (ceea ce trebuie comunicat mediului tinta);

sursa (emitatorul).

La nivel organizational exista tendinta de evitare a comunicarii vestilor neplacute care poate provoca uneori blocarea activitatii.

Comunicarea in organizatii implica abilitati precum rabdare, capacitate de ascultare, de argumentare, de clasificare, de ordonare, de evaluare, de accesibilizare a limbajului corespunzator nivelului de comprehensiune a partenerului de comunicare. Indiferent de caracteristicile psiho-sociale ale celor ce comunica, acestia sunt parteneri (nu opozanti, subordonati etc, indiferent de statutul profesional) de comunicare'¹³.