Disponibilitatea pentru influenta a receptorului

Disponibilitatea pentru influenta a receptorului

a) O prima explicatie ne ofera doua versiuni nespecifice si contradictorii privind modul in care indivizii sunt influentati, care nu dau seama nici de dovezile existente despre efecte nici de absenta efectelor:

♦una are la baza 'modelul irational', conform caruia indivizii sunt victime facile ale oricarei forme de sugestie puternica ;

♦a doua sustine un model rational, considerand ca omul isi utilizeaza ratiunea si spiritul critic pentru a-si construi opiniile si credintele.

Katz (unul dintre adeptii acestui punct de vedere) sugereaza insa drept criteriu baza motivationala a atitudinilor, care sunt considerate a avea utilitati diferite pentru indivizi diferiti. In acest caz efectele comunicarii pot fi interpretate in termenii nevoilor diferite ale celor care recepteaza mesajele. Principalele functii pe care atitudinile le indeplinesc in raport cu personalitatea, in termenii bazei lor motivationale, sunt grupate de Katz in:

♦instrumentale, adaptative sau utilitare (maximizarea recompensei si minimizarea pedepsei);

♦ego - defensive, de aparare (tendinta indivizilor de a incerca sa mentina o imagine de sine acceptabila si, ca urmare, o receptare extrem de selectiva a mesajelor si raspunsuri diferentiate);

♦expresive valoric (determina o atentie si un raspuns selective la mesaje);

♦cognitive (nevoia de a intelege evenimentele care ne afecteaza in mod direct viata si pentru a avea un cadru de referinta coerent).

Din cele relevate se poate desprinde concluzia ca in cazul acestei explicatii accentul cade in exclusivitate pe motivatiile psihologice, pe nevoile personalitatii individuale. Totoadata, mai rezulta ca desi aceasta clasificare are o focalizare diferita fata de cea a lui French si Raven (influenta nu este rezultat al relatiei dintre transmitator si receptor, ci al celei dintre mesaj si receptor) totusi o extinde.

b) O a doua explicatie sugerata de Denis McQuail are in vedere comunicarea de masa. Aceasta este sustinuta de teoria 'utilizarilor si gratificatiilor' potrivit careia nevoile izvorate din contextul social si dispozitiile psihologice individuale determina in mare sau modeleaza atat utilizarile mass-media cat si raspunsul la continutul mediatic.Principalele repere pe care le ofera aceasta explicatie sunt:

♦orientarea unui membru al publicului catre un anumit mesaj sau sursa este ghidata de astepterea sa de a primi sprijin in rezolvarea propriilor probleme si, ca urmare, este posibil ca efectele mass-media sa fie determinate de aceste asteptari;

♦motivatiile si nevoile auditoriului (de identificare de securitate,de liniste etc.) reprezinta conditiile in care au loc anumite tipuri de influenta;

♦motivatia utilizarii continutului mediatic pentru a genera si mentine interactiunea cu ceilalti, fie ca subiect de conversatie, fie pentru a sustine rolul informal de informator, consultant, participant la discutii, sau lider de opinie.

Si in cazul acestei explicatii diferitele functii atribuite de audienta utilizarilor mass-media sunt raportabile la principalele tipuri de putere ceea ce o face comparabila cu tipologia lui French si Raven. Totusi unele dintre ele nu au un corespondent in aceasta tipologie, pentru ca nu presupun o relatie intre transmitator si receptor.