Factorii comunicǎrii

Factorii comunicǎrii

Comunicarea implicǎ interactiunea unor categorii de factori ce nu tin numai de capacitatea de exprimare, ci cumuleazǎ elemente psihologice, sociale si situationale.(V. Pǎus, 2006,p.105)

Principalii factori sunt:

A. Factori psihologici

1. congnitivi: cunostinte generale , cunostinte specifice despre subiect, interlocutor, situatie (mediul fizic si spatiotemporal), context (mediul lingvistic); aptitudini generale, inteligentǎ, memorie; nivel de dezvoltare intelectualǎ, grad de instruire; nivel de stǎpanire a codului lingvistic, a codului cultural; intentii constiente si inconstiente;

2. afectivi: atitudini generale , atitudini specifice in fata subiectului, a interlocutorului, a situatiei sau a contextului; sentimente personale fatǎ de subiect, interlocutor, situatie, context; motivatie fatǎ de subiect, interlocutor, situatie, context; gusturi personale, interese;

3. comportamentali: personalitate, caracter, experientǎ generalǎ, experientǎ verbalǎ, oralǎ, scrisǎ, audio-vizualǎ; caracteristici personale (tinutǎ, voce, varstǎ, apartenentǎ socialǎ etc)

B. Factori interpersonali

1. lingvistici: cod (limbǎ), registre, norme, contexte;

2. sociali: statut social, rol general, distantǎ actualǎ, cod cultural, bagaj comun;

C. Factori obiectivi:

1. situationali: loc fizic, timp, epocǎ, spatiu, distantǎ, numǎr de interlocutori, dispozitia interlocutorilor, comportamente personale, zgomote materiale, duratǎ, ritm, canal (retea);

2. contextuali: subiectul comunicǎrii, continutul comunicǎrii (informatia), distanta formalǎ in cod (registre), forma de prezentare (stil), zgomote in comunicare (redundantǎ, inteligibilitate), inlǎntuirea enunturilor.

O conditie esentialǎ a comunicǎrii o reprezintǎ adecvarea . Emitǎtorul trebuie sǎ aibǎ un limbaj adecvat, pentru a-si putea trasmite eficient mesajul, in functie de obiectivele urmǎrite si de identificarea destinatarului (Ferréon, Flageul, 1998, p. 50)

Obiectivul vizat

Natura mesajului

Alegerea vocabularului

	Identitatea emitatorului

Pentru eficienta comunicǎrii trebuie indeplinite anumite conditii specifice:

- Elaborarea mesajului si cǎutarea conditiilor favorabile pentru trasmiterea lui;

- Exprimare clarǎ si logicǎ, operationalǎ a mesajului;

- Conturarea precisǎ a obiectivului comunicǎrii mesajului;

- Definirea conditiilor optime pentru a realiza o bunǎ comunicare

-Trasmiterea efectivǎ a mesajului cǎtre un receptor, prin anumite canale, mijloace organizate;

- Receptarea mesajului, intelegerea si prelucarea lui;

- Formularea rǎspunsului si integrarea lui in comunicarea semnficatiei mesajului.

Pentru a vorbi, emitǎtorul actualizeazǎ o serie de aptitudini cognitive (prefigurarea si organizarea logicǎ a mesajului), lingvistice (formularea enuntului) si fonologice (a pronunta, a emite enuntul). Pentru a recepta un mesaj, sunt necesare aptitudini perceptive auditive, aptitudini lingvistice (identificarea codului in care este transmis mesajul), aptitudini semantice (intelegerea semnificatiei mesajului) si aptitudini cognitive (interpretarea mesajului).

In concluzie, profesorul are constiinta faptului ca relatia educativa este o relatie umana, astfel acceptandu-l pe elev ca persoana si tratandu-l ca atare. El isi adapteaza medodele de comunicare la particularitatile grupului si ale membrilor acestuia, astfel incat sa atinga finalitatile formative.