Modelul
Shannon-Weaver
Ca inginer in domeniul
telefoanelor, cind si-a propus sa dezvolte o teorie matematica a
transmisiei de semnale, Claude Shannon n-a fost interesat nici de valoarea
semantica a mesajului, nici de efectul acestuia asupra receptorului. El
s-a comportat asa cum avea sa se comporte in
zilele noastre un producator de CD-uri, pe care nu-l intereseaza
daca, de pe suportul de inalta calitate pe care-l produce, cineva va
asculta Bach sau Eminem. Asa cum pe producatorul de CD-uri nu-l
intereseaza distinctia dintre "beat"-ul
de rapp si contrapunctul din muzica lui Bach, pe Shannon nu-l interesa altceva decit problema transferului
de sunet cu inalta fidelitate.
Teoria
matematica a lui Shannon a fost preluata si interpretata
pentru lumea din afara companiei Bell de Warren
Weaver.
Acesta a prezentat o teorie a informatiei ca fiind extrem de generala
(in ceea ce priveste scopurile ei),
fundamentala (in ceea ce priveste problemele pe care le
trateaza) si de o simplitate si forta clasice (prin
rezultatele pe care le obtine). Ideea lui Weaver era ca, indiferent
de problemele de
comunicare ce trebuie rezolvate, solutia era reducerea pierderilor de
informatie. Teoria celor doi a dus la acel prim model al
comunicarii, bazat pe diagrama sursa-canal-receptor. Shannon s-a
concentrat pe modelul tehnic (tinind de comunicatie), Weaver - pe relatia dintre sursa
si receptor. Plecind de la modelul lor (linear!), toti
teoreticienii din domeniul informatiei si-au propus acelasi
tel: maximizarea cantitatii de informatie pe care o poate
transporta sistemul.
Reprezentarea pe care o propune
modelul Shannon-Weaver prezinta un mare neajuns:
este lineara. Este ca si cum, in comunicare, o
sursa ar prepara ceva (mesajul), ceva pe care l-ar lansa catre
receptor prin intermediul unui emitator si de-a lungul unui
canal. Din perspectiva comunicatiei, este
un model absolut functional, o simbolizare a paradigmei oricarui
sistem fizic de comunicatie si a modului sau de
functionare. Modelul serveste foarte bine in
studiul statistic al informatiei si in studiul transferului de
informatie. El nu este insa capabil
sa redea multimea si calitatea relatiilor decelabile intr-o
interactiune comunicationala si nici caracterul dinamic
si continuu al relatiei de comunicare. Am ales sa
nu reproducem modelul Shannon-Weaver, ca sa nu supralicitam, el fiind
deja discutat in cadrul cursurilor de la alte discipline.