Riscurile comunicarii umane - comunicarea

RISCURILE COMUNICARII UMANE

comunicare

Comunicarea este modalitatea prin care emitentul tine legatura in spatiu si timp cu destinatarul. Prin comunicare, individul se umanizeaza, isi formeaza si isi dezvolta personalitatea, deoarece ea este cea care ii asigura transmiterea experientei sociale. Comunicarea permite influentarea individului, in lipsa comunicarii, individul ramane izolat, inapt pentru a interactiona social, privat de capacitatea de integrare in colectivitate. Omul este o fiinta care comunica si in virtutea acestui fapt se formeaza si se manifesta ca om. Comunicarea sociala contribuie la sporirea uniformitatii de opinie a membrilor grupurilor. In timpul comunicarii invatam despre noi si despre altii, ne descoperim, aflam lucruri noi. Comunicarea da o mai buna intelegere realitatii exterioare, a obiectelor si evenimentelor, a tuturor lucrurilor care se petrec in jurul nostru. Prin comunicare capatam posibilitatea de a stabili si a mentine relatii stranse cu altii, deoarece ne place sa ne simtim iubiti si placuti de altii. Prin comunicarea mass-media oamenilor li se schimba atitudinile si comportamentele in functie de mesajul transmis. Mijloacele mass-media isi pot pierde neutralitatea in cadrul unui conflict sau la tratarea neechilibrata a unor subiecte in functie de unele interese. Comunicarea este mijlocul de destindere, de a face glume, de a ne simti bine. Comunicarea presupune transmiterea de date de catre o persoana catre alta care le receptioneaza si care are posibilitatea sa reactioneze. Feed-back-ul ar putea fi unul de acceptare sau unul de respingere. Este determinat de starea emotionala a receptorului, rutina, imaginea de sine si cea a emitatorului, lipsa atentiei, concluziile care se pot lua grabit, lipsa de interes fata de receptionarea mesajului, sentimente si intentii, idei preconcepute si presupozitii. Prin punerea in legatura, un individ-cel care comunica transmite stimuli, de obicei verbali, cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi. A comunica inseamna a face cunoscut, a da de stire, a informa, a instiinta, a spune, a se pune in legatura cu cineva, a vorbi cu o persoana, a schimba replici.

Comunicarea se poate face prin mai multe tipuri de suporti: tipariti, cum ar fi presa, cartile, scrisorile; filmati, cum ar fi fotografiile, casetele video si electronici, cum ar fi radioul, televizorul, calculatorul. Unele mesaje media au efecte negative asupra comportamentelor umane, agresiunea dezvoltata in special la copii care se uita la filme si emisiuni cu un grad ridicat de violenta. Prin mijloacele media, prin transmiterea unui mesaj se poate manipula un numar mare de oameni, sau acestia pot fi dezinformati in legatura cu unele aspecte. Acest mod de manipulare este folosit mai ales in cadrul razboiului informational. Comunicarea se va face in functie de factorii psihologici, cognitivi, sociali si materiali. Modul in care interlocutorul se adreseaza receptorului influenteaza reactia celui din urma. Comunicarea este verbala si nonverbala. Comunicarea verbala o implica si pe cea nonverbala, adica gesturile, postura transmit informatii despre starea psihica sau cea fizica a persoanei, despre rolul si locul acesteia in societate. Comunicarea nu ar fi eficienta daca vorbele sale sunt in contradictie cu gesturile sale, sau cand acestea exprima altceva, spre exemplu la un examen un elev eminent stie subiectele, dar din cauza emotiilor se comporta ciudat, isi freaca mainile, da nelinistit din picioare, se uita prin clasa dupa profesor-acest comportament este mai degraba al unuia care copiaza.

Comunicarea are mai multe principii: oamenii nu pot sa nu comunice, ceea ce face comunicarea inevitabila, orice am face comunicam de fapt; comunicarea implica si un comportament, adica influenteaza modul in care se manifesta cineva; comunicarea se face in mod continuu, orice am face comunicam si nu putem intrerupe comunicarea, pentru ca daca nu mai este cea verbala va fi implicit cea nonverbala; comunicarea se face si digital si analogic; comunicarea este ireversibila, daca se spune ceva nu se mai poate da timpul inapoi ca sa se stearga mesajele; in cadrul unei comunicari unii incearca sa domine, iar altii sa fie la egalitate; cei care comunica tind sa aiba acelasi tip de comportament, sa se manifeste in acelasi fel, sa fie la fel.

Riscul genereaza nesiguranta asociata oricarui rezultat. In cadrul unei comunicari apar mai multe riscuri. Este posibil ca destinatarul sa interpreteze gresit mesajul si astfel comportamentul nu va fi cel asteptat de emitator. Vocea, tonul, ritmul, dictia, accentul, pauzele, rasul, tusea pot fi interpretate gresit, la fel si postura, distanta, mimica, gestica, privirea, hainele, accesoriile. Culorile hainelor pe care le poarta oamenii, calitatea si felul acestora, daca sunt purtate corespunzator, daca sunt sau nu ingrijite, pot afecta comunicarea, spre exemplu cand alergam purtam trening, cand mergem la un interviu pentru angajare adoptam tinuta oficiala-costumul, dar daca le-am purta invers lumea s-ar uita ciudat la noi si am fi perceputi gresit. Parfumul folosit de o persoana poate genera reactii diferite in jur. Un act de comunicare, o data ce a avut loc, declanseaza transformari si mecanisme care nu mai pot fi date inapoi ca un ceasornic. Este posibil ca in cazul in care nu ne putem pastra stapanirea de sine sa comunicam altceva decat am vrea si chiar daca vrem sa facem ceva sa reparam nu se mai poate face nimic. Mesajele pe care le transmitem trebuie cantarite cu atentie, pentru ca prin ele putem face rau desi nu se doreste acest lucru. Nu toti oamenii reactioneaza la fel in fata aceleasi situatii, acest lucru depinde de statutul social, de experienta de viata, de varsta. Prin intermediul comunicarii oamenii pot fi influentati, ba chiar pot ajunge sa faca ceva ce nu-si doresc. In acest caz unul dintre interlocutori incearca sa-l depaseasca si sa-l domine pe celalalt, si astfel este inhibata creativitatea si il impiedica pe cel manipulat sa creasca in ierarhia sociala, sa-si sustina ideile si sa se dezvolte din punct de vedere intelectual. Exista patru tipuri de situatii de comunicare in functie de transmitator si receptor. Transmitatorul este activ, iar receptorul este pasiv, informatia este transmisa intentionat si este definita de emitator, fara ca receptorul sa accepte definitia respectiva. Transmitatorul si receptorul sunt activi, comunicarea este ca o interactiune, in cadrul careia ambii parteneri actioneaza si comunica de pe acelasi nivel. Transmitatorul este pasiv, iar receptorul este activ, se cauta informatii. Cand transmitatorul si receptorul sunt pasivi, comunicarea este intamplatoare, nedirectionata si fara scop pentru ca cei doi sunt neinteresati. Mediul in care se desfasoara comunicarea poate influenta continutul si forma mesajelor. Statusul, relatiile dintre cei care comunica, rolurile, normele societatii, caracterul formal sau informal pot la randul lor sa influenteze mesajele. Timpul, momentul in care se comunica poate modifica reactiile la mesaje, spre exemplu daca un copil ii cere mamei o bicicleta, iar aceasta ii raspunde ca nu are bani, copilul va reactiona diferit in comparatie cu situatia in care va cere o bicicleta dupa ce i s-a cumparat un calculator. Exista cateva bariere in comunicare. Starea emotionala a receptorului; rutina care influenteaza receptivitatea; imaginea de sine a celui care transmite, daca acesta este timid si nesigur pe el va modifica forma mesajului; caracterizarea diferita a situatiei comunicarii de catre emitator si receptor, datorata experientei; lipsa atentiei in receptarea mesajului, o persoana citeste in timp ce discuta cu altcineva; concluziile grabite asupra mesajului; lipsa de interes a receptorului fata de mesaj, o persoana este obligata de situatie sa transmita ceva ce nu-i apartine; sentimentele si intentiile participantilor la situatia de comunicare; emiterea de presupozitii, idei preconcepute; aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru persoane diferite datorita pregatirii si experientei de viata; dificultatile de exprimare apar la persoanele care sunt balbaite sau care nu pot vorbi pentru a putea asocia cuvintele cu gesturile; utilizarea unor expresii care creaza confuzie, spre exemplu in cadrul discutiilor dintre un profesor universitar si lucrator bancar care folosesc un alt limbaj; climatul de munca nepotrivit, existenta unui sef rau sau neintelegator si a unor colegi invidiosi; specificul temperamental al interlocutorului, coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic. Daca facem referire in special la temperamentele oamenilor amintim ca in functie de ele acestia comunica diferit: sangvinicul si colericul stabilesc mai usor legaturi cu cei din jur, sunt mai comunicativi si mai relaxati in relatiile cu altii, pe cand flegmaticul si melancolicul mai greu, fiind mai inchisi in ei. In cazul comunicarii cu personalitati dificile: anxios, paranoic, histrionic-isteric, obsesional, narcisist, schizoid, dependent, depresiv, pasiv-agresiv, evitant reactiile lor vor fi diferite in comparatie cu ale altora. Extrovertitul care este obisnuit sa-si faca relatii usor va comunica mai usor decat introvertitul care este mai inchis in el. In cazul comunicarii in scris este posibil care cel care citeste sa nu inteleaga scrisul celuilalt. Un alt risc al comunicarii umane ar fi acela ca in cazul comunicarii dintre doi oameni, in limbi diferite daca cel de-al treilea care este traducator traduce gresit si mesajul este interpretat altfel decat ar trebui. Intr-o conversatie vocabularul trebuie sa fie unul adecvat, normele gramaticale trebuie respectate, iar daca se comunica in scris trebuie respectate semnele de punctuatie. Ticurile, accentul, scaparile verbale pot directiona gresit comunicarea. Comunicarea poate fi impiedicata pe plan social, oamenii nu au acelasi statut social; cultural, gesturile pot avea semnificatii diferite in tari diferite; sau psihologic, starea de spirit, emotivitatea, agresivitatea, timiditatea, afectivitatea.. Din experienta de viata o persoana invata cum sa se poarte si cum sa reactioneze in functie de situatie, iar reactiile receptorului si emitatorul ar putea fi diferite din cauza ca situatiile prin care au trecut fiecare in viata nu sunt aceleasi, spre exemplu cineva care nu a mai vorbit in public si care are emotii poate sa-si piarda ideile pe care ar fi trebuit sa le prezinte, se balbaie, se pierde cu firea, pe cand o persoana care tine discursuri dese stie cum sa se comporte in fata unui auditoriu.

Exista un tip de comunicare indirect-pasiva la care feed-back-ul este greoi, incomplet, bruiat, obturat, contrafacut, pentru ca receptorul nu poate raspunde altfel, comunicarea se face prin mesaje pe stalpi, pe pomi, pe mijloacele de transport in comun, pe ambalaje unor produse alimentare, pe panourile publicitare. In ceea ce priveste publicitatea si spoturile publicitare o persoana poate ramane cu impresia ca ceea ce este prezentat acolo este bun, spre exemplu reclama la un detergent de rufe care la televizor pare ca face minuni cu o pata si care in realitate nu este asa, sau reclama la o pasta de dinti care albeste dintii intr-o anumita perioada de timp, dar de fapt aceasta nu este fantastica. Faptul ca in regiuni diferite din aceeasi tara, oamenii pun accentul diferit pe cuvinte sau din cauza unor denumiri diferite, regionalismele, neologismele, dialecte, face ca oamenii sa comunice putin mai greu.

In antichitate si in vremurile in care nu existau atatea modalitati de a lua legatura cu cineva, radio, televizorul, telefonul, internetul, masina cu carese opate ajunge departe, bicicleta, avionul, oamenii foloseau semnalizarea cu fum, cu foc sau trimiteau mesageri, porumbei. Si atunci puteau aparea probleme, spre exemplu un rege trimitea altuia un mesager prin care ii solicita ajutorul intr-un razboi, dar pe drum omul respectiv era prins de dusmani si omorat.

Comunicarea se poate face greoi cand apare diferenta dintre generatii, mentionata de cei tineri care intampina probleme in relationarea cu parintii cand nu le fac pe plac si de cei mai in varsta cand spun ca parca pe timpul lor nu era asa. Un impediment al vremurilor noastre ar fi faptul ca cei care au trait inainte de revolutie au o imagine a vietii diferita fata de cei care s-au nascut si au copilarit dupa. Lucrurile importante din viata fiecaruia sunt diferite la fel ca si gusturile si asta ar putea genera conflicte. Stereotipurile si ideile preconcepute ar putea impiedica o comunicare eficienta, spre exemplu este posibil, ca in momentul in care o persoana de cetatenie sau etnie diferita cere ajutorul altcuiva sa nu primeasca raspunsul asteptat, un alt exemplu ar fi acela al comunicarii cu o persoana blonda despre care se spun o gramada de bancuri. Fizicul unei persoane poate influenta reactiile celor din jur. Cu cat o persoana este mai aratoasa cu atat va comunica mai usor cu cei din jur, si va fi abordata mai repede decat una obeza sau urata pentru ca oamenilor le place frumosul, dar si pentru ca aceasta nu ar avea de ce sa fie inhibata de modul in care arata. Unii considera ca femeile sunt cele care comunica mai usor, pentru ca se bazeaza pe intuitie care le lipseste barbatilor, altii ca barbatii pentru ca lumea in care traim este a lor.

Pentru o comunicare eficienta omul trebui sa indeparteze toti factorii care impiedica realizarea ei. Comunicarea poate duce la ruperea unei relatii sau dimpotriva la consolidarea ei, important este sa stim sa folosim corect toate mijloacele de comunicare si cu ajutorul lor sa obtinem ce dorim.

BIBLIOGRAFIE

-Chiru, Irena, Comunicarea Interpersonala, ed. Tritonic, Bucuresti, 2003;

-DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE; Bucuresti; 1998;

-www.eva.ro;

-www.psih.uaic.ro;

-www.studentie.ro.