Regimul alimentar al copilului bolnav

REGIMUL ALIMENTAR AL COPILULUI BOLNAV

Recomandarile facute de medic vor fi respectate cu strictete in cea ce priveste componenta, cantitatea, felul de administrare si orarul alimentatiei.

Mancarea va fi preparata gustos, variat si va fi oferita in portii mici.

Copilul nu va fi fortat sa manance, mancarea va fi servita calda, taiata in bucati mici sau sub forma de piureuri.

La copil, mai mult ca la adulti, regimul dietetic are o importanta la fel de mare si tratamentul medicamentos.

Regimul alimentar al copilului bolnav este dezechilibrat, incomplet dar necesar.

Unul din obiectivele urgente si permanente la copii bolnavi (mai ales la sugari) este sa se acopere pierderile de apa (deshidratare, febra, diaree, varsaturi).

In bolile febrile, exista un consum mare de calorii si daca hrana nu este suficienta, copilul isi consuma propriile rezerve din tesuturi.

Orice aliment se da sub forma usor de tolerat. Copiii bolnavi au deseori apetitul diminuat scaderea secretiilor digestive si modificari ale motilitatii tubului digestiv.

Copilul bolnav va fi cantarit zilnic (mai ales sugarii).

Regimuri alimentare

Alimentatia copiilor bolnavi se grupeaza intr-o serie de regimuri sau de diete corespunzatoare unor boli mai frecvente si anumitor perioada din evolutia lor.

Dieta hidrica - se recomanda in caz de diaree cu sau fara varsaturi, precum si la copiii gravi care refuza sa manance. Consta din apa fiarta si racita, apa plata, ceai de plante, ser fiziologic.

Dieta de tranzitie urmeaza dietei hidrice in tratamentul diareilor. Consta din apa de orez, supa de morcovi la sugari, iar la copii mai mari din orez pasat, piure de morcovi. Tot acum putem folosi regimuri cu alimente - medicamente adica formule de lapte praf, hipo - si delactozate.

Regimul hidro - zaharat - cuprinde ceaiuri indulcite cu zahar sau glucoza, supa de zarzavat strecurata, zeama de orez, zeama de compot. Se recomanda copiilor mai mari, febrili, care nu tolereaza laptele.

Regimul hidro - zaharat - lactat - cuprinde in plus lapte, iaurt si branza de vaci. Se recomanda la copii cu toleranta digestiva scazuta, in perioada de inceput a oricarei boli febrile.

Regimul lacto - hidro- zaharat - fainos - are in plus cartofi (copiti, fierti, piure), paine, biscuiti, orez, dulceata, macaroane.

Regimul lacto-fainos - vegetarian - cuprinde in plus fata de regimurile anterioare legume fierte si fructe.

Regimul fainos cu sau fara branza de vaci si carne este indicat la copiii mari, dupa dieta hidrica in caz de diaree.

Regimul complet este un regim normal recomandat in perioada de convalescenta pana la reluarea regimului avut anterior bolii.

Regimul individualizat este la prescriptia medicului, cu indicatia continutului cantitatilor si orarul alimentatiei.

In cele de mai jos se face o succinta trecere in revista a principiilor dupa care se modifica alimentatia, pentru a se tine cont de necesarul determinat de fiziopatologia bolii respective.

1. Alimentatia copilului cu anemie feripriva

In afara tratamentului medicamentos, pentru corectarea anemiei si a deficientei de fier si prevenirea reaparitiei acestora, este esentiala modificarea dietei copilului respectiv:

excluderea laptelui de vaca integral din alimentatia sugarului

cresterea aportului de alimente bogate in fier (cereale fortificate, carne, ficat, galbenus de ou, fructe uscate, legume verzi);

cresterea aportului de alimente bogate in vitamina C, asociate chiar la aceeasi masa cu precedentele (citrice, kiwi, varza - mai ales cea murata etc.). vitamina C faciliteaza absorbtia Fe din primele, inclusiv si mai ales a celui din surse vegetale, care altfel ar fi mai mica decat cea a celui din alimentele de origine animala.

2. Alimentatia copilului cu malnutritie protein - energetica

Copiii cu manutritie protein-energitica yu nevoie de o dieta hiperproteica, hipercalorica, cu preparate sau alimente ce sunt alese in functie de severitatea malnutritiei si de toleranta digestiva.

La sugarii sau chiar copiii cu forme severe se incepe formule elementale sau semielementale (care contin aminoacizi si monozaharide, precum si vitaminele si oligoelemtele necesare recuperarii) care sa permita refacerea structurata si functionala a mucoasei intestinale. Pe masura ce se recupereaza o parte din deficitele nutritionale (proteice, energetice, de vitamine si oligoelemente), se introduc treptat alimente care contin polipeptide si di- sau oligozaharide, ajungandu-se in final la o dieta cat mai apropriata de cea a unui copii normal de aceeasi varsta.

3. Alimentatia copilului obez

Peste 80% dintre cazurile de obezitate (atat la copil, cat si la adult) sunt determinate de greseli de alimentatie, erori care isi au originea inca de la varsta de sugar si sunt determinate de practicile alimentare ale parintilor sau familiei. Copilul copiaza comportamentele alimentare pe care le-a vazut in familie!

Principii igieno-dietetice in obezitate:

alimentatia trebuie sa fie normo- sau hipocalorica, normoproteica si hipolipidie-a echilibrata in macro- si micronutrienti;

mesele trebuie sa fie bogate in proteine de origine animala, lipide de origine vegetala, fructe si legume proaspete si mai saraca in lipide de origine animala si dulciuri concentrate;

orice dieta, pentru a fi incununata de succes, trebuie sa fie insotita de un regim de viata radical schimbat, cu combaterea sedentarismului, exercitii fizice de intensitate progresiv crescanda, proportional cu imbunatatirea capacitatii de efort.

4. Alimentatia copilului cu sindroame de malabsorbtie

Celiachie

Esentiala este eliminarea din dieta a alimentelor care contin gluten (orice produs obtinut din prelucrarea unor cereale precum graul, orzul, ovazul). Familia (inclusiv copilul) trebuie sa fie instruita sa verifice etichetele cu compozitia tuturor alimentelor achizitionate din comert.

Fibroza chistica

Copiii cu fibroza chistica au nevoie de diete hipercalorice (pana la 3000-4500 kcal/zi la adolescenti) hiperlipidice.

15-20% din aportul proteic trebuie sa fie din proteine de origine animala (carne inclusiv peste, oua, lactate) sau vegetala (soia, alune, nuci).

Alimentele bogate in lipide (untul adaugat si la prepararea unor mese din carne sau legume, lactatele necremate, inclusiv smantana si frisca, alune si nuci) asigura un aport caloric crescut de care acesti copii au mare nevoie pentru a preveni malnutritia.

Alimentele bogate in fier si zinc (cereale fortifiate, carne, ficat, galbenus de ou, fructe uscate, legume verzi - pentru fier; carne, ficat, oua si fructe de mare + pentru zinc) ii ajuta sa-si imbunatateasca imunitatea si astfel sa se previna infectiile.

Alimentele bogate in calciu (in principal lactatele, mai ales necremate care asigura si aport de lichide si implicit de calorii) previn osteoporoza intalnita la aceasta populatie.

Amanuntul esential la acesti copil este completarea fiecarei mese cu preparatele de enzime pancreatice (Kreon) care sa permita digestia si absorbtia tuturor acestor principii nutritive, in special a lipidelor si proteinelor.

5. Alimentatia copilului cu tulburari innascute de metabolism

In cazul copiilor cu fenilcetonurie, tirozinemie sau galactozemie, se impune eliminarea din dieta a tuturor alimentelor care contin fenilalanina, tirozina, respectiv galactoza (de aceasta data alimentatia cu lapte matern este contraindicata, recomandandu-se administrarea de formule de lapte speciale).

Si in fructozernie si glicogenoze dieta este extern de importanta pentru a preveni sau limita instalarea fenomenelor asociate hepatopatici cronice descrise la copiii cu aceste boli.

Copii afectati de aceste boli, la cer diagnosticul nu se pune precoce sau care nu beneficiaza de tratament dietetic instituit precoce, prezinta efecte severe pe termen lung, in special in dezvoltarea neuro - psiho - motorie, leziunile fiind ireversibile.

Alimentatia copilului cu hepatopatie cronica

Copiii care sufera de boli hepatice cronice (post virale, ciroze de etiologii variate, boala Wilson, hemocromatoza), necesita o dieta speciala, al caprui scop este acoperirea necesarului de substante nutritive, uneori cu suplinirea functiilor hepatice afectate (exista produse specifice), cu prevenirea sau intarzierea instalarii encefalopatiei hepatice.

Principii dietetice: dieta hipercalorica (130% fata de necesarul corespunzator varstei) prin:

aport de polimeri de glucoza (glucidele reprezinta principala sursa de calorii din dieta);

aport de trigliceride cu lant mediu (ulei de palmier) si suplimente de acizi grasi esentiali;

aportul de proteine cu aminoacizi cu molecula ramificata trebuie sa fie moderat - 2-3 kg/zi la copiii cu ciroza compensata, cu restrictie de pana la 1 g/kg/zi la cei cu encefalopatie hepatica; se recomanda evitarea proteinelor din carne si inlocuirea lor cu cele din lactate si de origine vegetala;

suplimente generoase de vitamine liposolubile (A, D, E, K), precum si de alte vitamine (mai ales vitaminele B) si saruri minerale (cu restrangerea aportului de Na daca exista edeme).

7. Alimentatia copilului cu insuficienta renala cronica

Principii dietetice:

Limitarea aportului de proteine (0,6 -0,7 g/kg/zi), in special a celor de origine animala;

Limitarea aportului de P, Na - in afara orezului, nu exista alimente fara Na, si K (in cazurile in acre acesti electroliti au nivel crescut in sange);

Limitarea aportului de lichide;

Dieta normocalorica - sursa principala de calorii este reprezentata de glucide si lipide (compensator pentru restrictia proteoca), pentru a asigura o crestere si dezvoltare cat mai aproape de normal;

Copiii care sunt supusi dializei necesita ajustari ale dietei - pierderile proteice prin dializa impun liberalizarea aportului.