Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului tehnic - utilizarea aplicatiilor de tip cad nivelul 3

AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNIC - UTILIZAREA APLICATIILOR DE TIP CAD NIVELUL 3

Prezentul material se adreseaza pregatirii elevilor, pentru toate calificarile domeniului TEHNIC de nivel 3.

Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de invatare este Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, pentru clasa a XI-a ruta scurta, respectiv clasa a XII-a ruta progresiva a liceului tehnologic. Instruirea la acest modul, care are alocat 1 credit, se desfasoara in 33 de ore in urmatoarea structura:

teorie:  17 ore;

laborator tehnologic: 16 ore.

Modulul Utilizarea aplicatiilor de tip CAD ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu proiectarea asistata de calculator.

Auxiliarul didactic ofera doar cateva sugestii metodologice si are drept scop orientarea activitatii profesorului si stimularea creativitatii lui.

Prin continutul auxiliarului se doreste sporirea interesului elevului pentru formarea abilitatilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactiva in propria formare.

Activitatile propuse elevilor, exercitiile si rezolvarile lor urmaresc atingerea majoritatii criteriilor de performanta respectand conditiile de aplicabilitate cuprinse in Standardele de Pregatire Profesionala.

Auxiliarul curricular poate fi folositor in predarea modulului Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, continand folii transparente, fise de documentare, fise de lucru pentru activitati practice, teste de evaluare.

Sugestiile pentru activitatile cu elevii sunt in concordanta cu stilurile de invatare ale acestora: vizual, auditiv si practic. Alegerea activitatilor s-a facut tinand seama de nivelul de cunostinte al elevilor de clasa a XI-a / a XII-a, enunturile fiind formulate intr-un limbaj adecvat si accesibil.

Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si a comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

     elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea cunostintelor, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

     profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

      Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

C 1 : Analizeaza specificul proiectului

C 2 : Identifica si utilizeaza elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii  

C 3 : Interpreteaza si modifica desene in 2D

C4 : Vizualizeaza si interpreteaza prezentari in 3D.

Dupa parcurgerea modului Utilizarea aplicatiilor de tip CAD elevii vor fi capabili:

Ø      sa utilizeze meniurile derulante CAD din cadrul proiectului;

Ø      sa utilizeze comenzile folosind linia de comenzi;

Ø      sa aplice procedeele de baza pentru desenare CAD;

Ø      sa realizeze cotarea desenelor;

Ø      sa pregǎteasca mediul de desenare;

Ø      sa aplice textele pe desene;

Ø      sa modeleze in 3 D.

Modulul (unitatea de competenta):

Numele elevului

Numele profesorului:

SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FISEI DE PROGRES

• Competente care trebuie dobandite

Aceasta fisa de inregistrare este facuta pentru a evalua, in mod separat, evolutia legata de diferite competente. Acest lucru inseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie, care trebuie dezvoltate si evaluate.

• Activitati efectuate si comentarii

Aici ar trebui sa se poata inregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back.

• Aplicare in cazul unitatii de competenta

Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura in care elevul si-a insusit competentele tehnice generale, tehnice specializate si competentele pentru activitati cheie, raportate la cerintele pentru intreaga clasa. Profesorul poate indica gradul de indeplinire a cerintelor prin bifarea uneia dintre urmatoarele trei coloane.

• Prioritati pentru dezvoltare

Partea inferioara a fisei este conceputa pentru a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze in perioada urmatoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati in pregatirea elevului pentru ceea ce va urma.

• Competentele care urmeaza sa fie dobandite

In aceasta casuta, profesorii trebuie sa inscrie competentele care urmeaza a fi dobandite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.

• Resurse necesare

Aici se pot inscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, retete, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev care nu a dobandit competentele cerute.

Nota: Acest format de fisa este un instrument detaliat de inregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, aceasta permitand evaluarea precisa a evolutiei elevului, in acelasi timp furnizand informatii relevante pentru analiza.

Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev si pus in portofoliul personal

Fisa conspect

Lectia 1

STABILIREA MEDIULUI DE LUCRU

A.     SISTEMUL DE COORDONATE

Sistemul principal de coordonate al AutoCAD-ului este numit WCS (World Coordinate System). Utilizatorul poate defini, insa, propriul sistem de coordonate, numit UCS (User Coordinate System), prin folosirea comenzii UCS cu optiunile:

Semnificatii:

1.     New – alegerea unui nou UCS prin precizarea

Zaxis – unei noi origini si a unui punct pe noua axa Oz, in sensul ei pozitiv

3point – a trei puncte necoliniare: originea, un punct pe noua axa Ox si un punct pe noua axa Oy, in sensurile pozitive ale acestora

Object – asocierii cu un obiect existent in desen (dreapta, cerc etc.)

2.     Move defineste originea unui nou UCS prin deplasarea vechii origini pe axa Oz

3.     World UCS implicit

B.     STABILIREA LIMITELOR DESENULUI

Limitele desenului sunt date prin fixarea coltului din stanga jos (lower left corner) si a celui din dreapta sus (upper right corner). Dimensiunile 297, 210 sunt pentru pagina de format A4, orizontal.

C.     SELECTAREA PUNCTELOR

Tehnici:

1.  Indicarea pozitiei punctelor cu ajutorului cursorului de la mouse

2.  Indicarea coordonatelor absolute prin tastare directa

3.  Indicarea coordonatelor relative la punctul curent, specificand deplasarea pe orizontala, verticala sau pe directia data de unghiul cerut, cu ajutorul simbolului

a.  coordonate carteziene plane

Exemple:

deplasare pe axa Ox, 0 Þ x+deplasare, 0(deplasare pe orizontala)

0, deplasare pe axa Oy Þ 0, y+deplasare (deplasare pe verticala)

deplasare pe axa Ox, deplasare pe axa Oy Þ x + deplasare, y + deplasare (deplasare oblica)

b.  coordonate polare

Exemple:

@ deplasare distanta < unghi (deplasare cu pastrarea directiei)

@ distanta < deplasare unghi (deplasare cu pastrarea distantei fata de punctul de referinta)

4.  Tehnica OSNAP – indicarea precisa a punctelor in raport cu punctele caracteristice ale unor entitati deja existente (capete de segmente, mijloace de segmente, centre de cerc etc.)

CENter – centru de cerc sau de arc

ENDpoint – cel mai apropiat capat al unui segment de dreapta sau arc de cerc

INTersection – punct de intersectie

MIDpoint – mijlocul unui arc de cerc sau al unui segment de dreapta

PERpendicular – piciorul perpendicularei din punctul curent pe entitatea selectata

QUAdrant – capetele fiecarui cvadrant (sfert) al unui cerc sau arc de cerc

TANgent – punctul de tangenta cu un cerc sau arc de cerc

Exemple:

D.    ORGANIZAREA DESENULUI

Diferitele elemente ale unui desen pot fi organizate pe straturi, pentru fiecare strat (layer) putand fi asociate o anumita culoare, un anumit tip de linie, o anumita grosime a liniei. Astfel, pentru un desen de ansamblu, fiecare piesa componenta a ansamblului poate fi desenata pe un layer separat; la un desen de executie al unei piese, liniile de contur, hasurile, cotele pot fi desenate pe layer-e diferite.

In acest fel, se poate renunta oricand la afisarea unuia sau mai multora dintre layer-e.

Comanda cu care se pot crea si modifica layer-e este LAYER, comanda ce determina afisarea unei casete de dialog prin care se pot selecta direct proprietatile asociate layer-oelor.

Pentru setarea culorilor si tipurilor de linie exista urmatoarele doua ferestre de dialog:

Folie transparenta

Lectia 2

COMENZI DE DESENARE

Fisa conspect

Lectia 2

COMENZI DE DESENARE

A. LINE

Pentru desenarea unei linii sunt necesare doua puncte, care pot fi date fie prin coordonate carteziene, fie prin coordonate polare. De asemenea, pot fi folosite atat coordonatele absolute, cat si cele relative.

B. ARC

Pentru desenarea unui arc de cerc pot fi alese mai multe variante, dupa cum se incadreaza respectivul arc in ansamblul din care face parte. O parte dintre acestea sunt prezentate mai jos:

C. CIRCLE

Pentru desenarea unui cerc pot fi alese mai multe variante, dupa cum sunt cunoscute puncte prin care trece, centrul, raza, diametrul sau entitati la care cercul este tangent. Mai jos sunt prezentate in detaliu aceste metode.

D. HATCH

Hasurarea suprafetelor sectionate se face cu ajutorul comenzilor HATCH si GRADIENT, care au ca efect plasarea unui model de hasura intr-o suprafata marginita de un contur inchis. Modelul de hasura poate fi ales dintr-un fisier de modele, prin introducerea numelui modelului respectiv, sau poate fi creat de catre utilizator. La tastarea comenzii HATCH apare urmatoarea fereastra de dialog:

Etape de lucru:

1. Alegerea modelului – optiunea Patern
2. Alegerea unghiului de inclinare a modelului – optiunea Angle
3. Alegerea distantei dintre elementele componente ale modelului de hasura – optiunea Scale
4. Alegerea punctului de plecare pentru aplicarea modelului – optiunea Hatch origin
5. Marcarea zonei de hasurare ( e foarte important sa fie o zona inchisa) – optiunea Boundaries cu urmatoarele posibilitati:

Alegerea unui punct din interiorul zonei de hasurat (Add: Pick points)

Selectarea unor obiecte de hasurat (Add: Select objects

6. Aplicarea hasurii

Exista, de asemenea, optiuni pentru lasarea unor zone libere in interiorul zonelor marcate pentru hasurare (zonele interne lasate libere se numesc insule). Comanda GRADIENT permite aplicarea unor modele de hasura care sa simuleze modul in care poate cadea lumina pe obiectul caruia le-au fost aplicate.

Folie transparenta

Lectia 3

COMENZI DE EDITARE

Fisa conspect

Lectia 3

COMENZI DE EDITARE

A. ERASE

Comanda este folosita pentru stergerea obiectelor care nu mai sunt necesare in desen. Procedura implica activarea comenzii ERASE (din meniul derulant, lista de instrumente sau de la linia de comanda), selectarea obiectelor de sters si actionarea tastei ENTER.

Exemplu

Command: erase

Select objects: 1 found

B. MIRROR

Comanda este folosita pentru obtinerea simetricelor unor obiecte selectate fata de o dreapta definita de utilizator. In final, este posibila alegerea intre a renunta la obiectul desenat initial, pastrand doar simetricul sau si a pastra ambele obiecte, creind unul nou.

C. ARRAY

Comanda creeaza cópii ale unui obiect, intr-o retea cu forma matriceala sau circulara. Evident, se incepe cu desenarea obiectului care urmeaza sa fie copiat, dupa care va fi creata reteaua in care vor fi dispuse cópiile.

Etape de lucru:

I.     Multiplicarea intr-o retea rectangulara (matriceala)

1.   Desenarea triunghiului de copiat

2.   Aplicarea comenzii ARRAY – e urmata de aparitia unei ferestre de dialog ce permite alegerea numarului de obiecte de asezat pe fiecare linie si pe fiecare coloana, distanta dintre ele, precum si selectia obiectelelor care vor fi distribuite in reteaua astfel definita.

II.   Multiplicarea intr-o retea circulara (polara)

1.   Desenarea triunghiului de copiat

2.   Desenarea cercului pe care se va defini reteaua polara

Command: circle

Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 50,50

Specify radius of circle or [Diameter]: 20

3.   Mutarea triunghiului pe cerc (ca pas intermediar am construit cercul circumscris triunghiului, pentru ca centrul sau sa poata fi punctul ce va fi mutat in cvadrantul nordic al cercului mare)

4.   Aplicarea comenzii ARRAY – e urmata de aparitia unei ferestre de dialog ce permite alegerea centrului in jurul caruia va fi definita reteaua polara, numarul de cópii ce vor fi plasate in desen, valoarea unghiuluidupa care se va „umple” reteaua, precum si alegerea obiectelor ce vor fi copiate.

D. TRIM

Comanda este folosita pentru retezarea anumitor portiuni din desen, portiuni delimi-tate de muchii ce vor fi folosite ca muchii taietoare.

Etape de lucru

1.   Activarea comenzii TRIM (din meniul derulant, bara de instrumente, sau de la tastatura in linia de comanda)

2.   Selectarea muchiilor taietoare (inclusiv cu selectie de grup)

Command: trim

Current settings: Projection=UCS, Edge=None

Select cutting edges

Select objects or <select all>: (se selecteaza portiunea dreptunghiulara cu colturile P₁ si P₂)

Specify opposite corner: 2 found

Select objects:

3.   Selectarea obiectelor de retezat

Select object to trim or shift-select to extend or

[Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]: (se selecteaza liniile interne, adica cele doua arce de cerc dispuse in interiorul dreptun-ghiului si cele doua coarde de cerc formate de intersectiile cu dreptunghiul)

4.   Obtinerea figurii finale

E.  CHAMFER

Comanda este folosita pentru tesirea colturilor unei secvente de segmente de dreapta; pentru fiecare segment pe care se aplica tesirea se alege distanta pana la care se va reteza linia.

Etape de lucru:

1.   Activarea comenzii CHAMFER (din meniul derulant, bara de instrumente, sau de la tastatura in linia de comanda)

2.   Alegerea distantelor de tesire

Command: chamfer

Select first line or [Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]: d

Specify first chamfer distance: 2

Specify second chamfer distance: 3

3.   Selectarea celor doua segmente de dreapta ce vor fi tesite

Select first line or [Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]:

Select second line or shift-select to apply corner:

4.   Obtinerea desenului cerut

F.  FILLET

Comanda este folosita pentru racordarea a doua entitati (segmente de dreapta sau arce de cerc) folosind arce de cerc de raza impusa.

Etape de lucru:

1.   Activarea comenzii FILLET (din meniul derulant, bara de instrumente, sau de la tastatura in linia de comanda)

2.   Alegerea razei arcului de cerc folosit ca racord

Command: fillet

Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.00

Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r

Specify fillet radius <0.00>: 1

3.   Selectarea celor doua obiecte de racordat

Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: (se alege primul obiect de racordat)

Select second object or shift-select to apply corner: (se alege al doilea obiect de racordat)

4.   Obtinerea desenului cerut

Folie transparenta

Lectia 4

COMENZI DE COTARE

Fisa conspect

Lectia 4

COMENZI DE COTARE

Cotarea unui element dintr-un desen reprezinta marcarea grafica a dimensiunilor sale. Orice sesiune de cotare incepe cu comanda DIM si continua cu comenzi specifice fiecarui tip de element care trebuie marcat pe desen. Mai jos sunt detaliate cateva tipuri de cotare.

A. LINEAR DIMENSION

Cotarea liniara poate fi orizontala, verticala sau oblica. In ultimul caz, totusi, se recomanda cotarea aliniata.

Etape de lucru:

1.   Desenarea obiectului care trebuie cotat

2.   Deschiderea sesiunii de cotare

Command: dim

Dim: hor (pentru cotare orizontala; pentru cotarea verticala exista varianta ver, iar daca se doreste deschiderea directa a sesiunii de cotare cu aceasta cotare, poate fi folosita direct comanda DIMLINEAR)

3.   Specificarea pozitiei unde va fi marcata cota

Specify first extension line origin or <select object>: end

of (se marcheaza primul capat al segmentului de dreapta sau al arcului de cerc de cotat)

Specify second extension line origin: int

of (se marcheaza cel de-al doilea capat al segmentului de dreapta sau al arcului de cerc de cotat)

4.   Specificarea formatului textului de afisat

Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: (se marcheaza locul unde va fi afisata cota)

Enter dimension text <10.0000>: 10,00 (se stabileste textul de afisat pe cota)

5.   Obtinerea cotei finale

B. ALIGNED DIMENSION

Cotarea aliniata este folosita pentru a masura distante, iar specificul acestei comenzi este dat de pozitia ei paralela fata de linia de demarcatie a capetelor elementului masurat. Comanda folosita este DIMALIGNED sau, in cadrul unei sesiuni de cotare deschisa deja, ALI

Exemplu:

Etape de lucru

1.   Desenarea obiectului care trebuie cotat

2.   Deschiderea sesiunii de cotare

Command: dim

Dim: ali (daca se doreste deschiderea directa a sesiunii de cotare cu aceasta cotare, poate fi folosita direct comanda DIMALIGNED)

3.   Specificarea pozitiei unde va fi marcata cota

Specify first extension line origin or <select object>: ( se marcheaza primul capat al segmentului de dreapta sau al arcului de cerc de cotat)

Specify second extension line origin: (se marcheaza cel de-al doilea capat al segmentului de dreapta sau al arcului de cerc de cotat)

4.   Specificarea formatului de text afisat

5.   Obtinerea cotei finale

C. RADIUS DIMENSION

Cotarea radiala este folosita pentru dimensionarea arcelor de cerc. Ea se refera fie la cotarea razelor de cerc (DIMRADIUS) – prin precizarea lungimii razei precedata de litera R, fie la cotarea diametrelor de cerc (DIMDIAMETER) – prin precizarea lungimii diametrului precedata de simbolul pentru diametre (Ø).

Exemple

         

Etape de lucru

1.   Desenarea obiectului care trebuie cotat

2.   Deschiderea sesiunii de cotare

Command: dim

Dim: rad (daca se doreste deschiderea directa a sesiunii de cotare cu aceasta cotare, poate fi folosita direct comanda DIMRADIUS)

3.   Precizarea textului de afisat

Select arc or circle: (selectarea obiectului de cotat)

Enter dimension text: 4,00

Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: (marcarea pozitiei unde va fi plasata cota)

4.   Obtinerea cotei finale

D. ANGULAR DIMENSION

Comanda este folosita pentru marcarea pe desene a masurilor unghiurilor. Pentru a scrie pe cota simbolul pentru grade se foloseste combinatia %%d.

Exemplu

Etape de lucru

1.   Desenarea obiectului de cotat

2.   Deschiderea sesiunii de cotare

Command: dim

Dim: ang (daca se doreste deschiderea directa a sesiunii de cotare cu aceasta cotare, poate fi folosita direct comanda DIMANGULAR)

3.   Specificarea celor doua obiecte care marcheaza unghiul ce urmeaza sa fie cotat

Select arc, circle, line, or <specify vertex>: (se selecteaza primul segment)

Select second line: (se selecteaza al doilea segment)

4.   Specificarea pozitiei unde va fi marcata cota

Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: (se marcheaza pozitia de afisare)

5.   Precizarea textului de pe cota

Enter dimension text <45>: 45%%d

Enter text location (or press ENTER):

6.   Obtinerea cotei finale

E.  QUICK LEADER

Comanda este folosita pentru marcarea pe desene a diferite indicatii asupra obiectelor spre care indica.

Exemplu

Etape de lucru

1.   Desenarea obiectului de cotat

2.   Deschiderea sesiunii de cotare

Command: dim

Dim: lea (daca se doreste deschiderea directa a sesiunii de cotare cu aceasta cotare, poate fi folosita direct comanda DIMLEADER)

3.   Specificarea punctelor ce marcheaza sageata indicatoare

Leader start: mid

of (punctul de start)

To point: (se marcheaza pe rand fiecare punct de trecere)

4.   Precizarea textului de pe cota

Dimension text <0.0000>: %%c30

5.   Obtinerea cotei finale

Fisa conspect

Lectia 5

APLICATII IN GEOMETRIE

De buna seama, exista o gama larga de avantaje pe care programele de proiectare asistata de calculator le aduc in tehnica, pornind de la precizia reprezentarii, multiplele posibilitati de definire a obiectelor grafice de catre utilizator, posibilitatile deosebite de editare a acestora, existenta unui sistem de cotare foarte elaborat, capacitatea de modelare in doua si trei dimensiuni, pana la posibilitatea dezvoltarii programului de catre utilizator prin aplicatii directe in limbajele AutoLISP, C, DCL, Visual Basic.

Totusi, avantajele nu se opresc aici, ba chiar exista unele de folos mai devreme decat specializarea in folosirea acestor programe. Si aici prezentam o clasa de aplicatii in matematica: generarea corpurilor de rotatie.

Exemplu:

Se considera un triunghi dreptunghic si se cere imaginea corpului obtinut prin rotirea triunghiului in jurul catetei, respectiv a ipotenuzei.

Etape de lucru:

1.   Desenarea triunghiului

2.   Activarea comenzii de rotire REVOLVE

Command: revolve

Current wire frame density: ISOLINES=4

3.   Selectarea obiectului de rotit

Select objects: 1 found

Select objects:

4.   Selectarea axei de rotatie

Specify start point for axis of revolution or

define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: se marcheaza primul capat)

Specify endpoint of axis: se marcheaza al doilea capat al axei de rotatie)

5.   Specificarea unghiului de rotatie

Specify angle of revolution <360>: 360

6.   Vizualizarea corpului obtinut (structural si ca suprafata de rotatie)

Pentru vizualizarea tridimensionala se vor folosi optiuni din meniul derulant VIEW – Shade (3D Wireframe sau Flat Shaded), iar pentru rotirea convenabila a desenelor exista optiunea 3D Orbit din acelasi meniu:

  

Exercitiul 1

Lectia: Stabilirea mediului de lucru

Obiective: Recunoasterea etapelor de lucru intr-o sesiune de desen

Enunt: Sa se realizeze desenele de mai jos, urmarind cerintele enumerate. Pentru fiecare etapa se va nota comanda folosita.

a)     Sa se stabileasca dimensiunile paginii la formatul A4 portret.

b)     Sa se stabileasca unitatea de masura la milimetri.

c)      Pentru fiecare desen sa se stabileasca un layer diferit in ceea ce priveste culoarea, stilul si dimensiunea liniei folosite.

d)     Sa se realizeze desenele plecand din punctele marcate (coltul din stanga jos) si folosind coordonatele carteziene sau plane (relative sau absolute).

e)     Sa se salveze fiecare desen in directorul de lucru.

Evaluare a) – 5p; b) – 5 p; c) – 4 x 5 p; d) 4 x 15 p; e) – 10 p.

Exercitiul 2

Lectia: Stabilirea mediului de lucru

Obiective: Recunoasterea tipurilor de selectie a punctelor cerute de desen.

Enunt: Sa se realizeze desenele de mai jos, urmarind cerintele enumerate. Pentru fiecare etapa se va nota comanda folosita.

a)     Sa se stabileasca dimensiunile paginii la formatul A4 portret.

b)     Sa se stabileasca unitatea de masura la milimetri.

c)      Sa se stabileasca un layer diferit in ceea ce priveste culoarea, stilul si dimensiunea liniei folosite pentru liniile drepte si pentru cercuri.

d)     Sa se realizeze desenele folosind comenzile de desenare si tehnici OSNAP de marcare a punctelor.

e)     Sa se salveze desenele in directorul de lucru.

Evaluare: a) – 5p; b) – 5 p; c) – 2 x 5 p; d) cate 15 p pentru fiecare desen si inca 15 p pentru folosirea tehnicii OSNAP; e) – 5 p.

Exercitiul 3

Lectia: Comenzi de editare

Obiective: Folosirea corecta a comenzilor de editare MIRROR si TRIM.

Enunt: Sa se realizeze desenele de mai jos, urmarind cerintele enumerate. Pentru fiecare etapa se va nota comanda folosita.

a)     Sa se stabileasca dimensiunile paginii la formatul A4 portret si sa se stabileasca unitatea de masura la milimetri.

b)     Sa se realizeze desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare si tehnici OSNAP de marcare a punctelor.

c)      Folosind oglindiri succesive ale triunghiului din figura 1, sa se realizeze figura 2.

d)     Sa se realizeze desenul din figura 3, folosind comenzile de desenare.

e)     Sa se obtina prin retezare figura 4, folosind ca baza obiectul din figura 3.

f)      Sa se salveze desenele in directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 15 p; c) – 15 p; d) – 25 p; e) – 25 p; f) – 10 p.

Exercitiul 4

Lectia: Comenzi de editare

Obiective: Folosirea corecta a comenzilor de editare FILLET si CHAMFER.

Enunt: Sa se realizeze desenele de mai jos, urmarind cerintele enumerate. Pentru fiecare etapa se va nota comanda folosita.

a)     Sa se stabileasca dimensiunile paginii la formatul A4 portret si sa se stabileasca unitatea de masura la milimetri.

b)     Sa se realizeze desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare.

c)      Sa se realizeze figura 2 prin racordare, pornind de la entitatile din figura 1.

d)     Sa se realizeze desenul initial (inainte de tesire) corespunzator celui din figura 3, folosind comenzile de desenare.

e)     Sa se obtina, prin tesire cu distantele cerute, figura 3.

f)      Sa se salveze desenele in directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 15 p; c) – 20 p; d) – 25 p; e) – 20 p; f) – 10 p.

Exercitiul 5

Lectia: Comenzi de cotare

Obiective: Folosirea corecta a comenzilor de cotare.

Enunt: Sa se realizeze desenele de mai jos urmarind cerintele enumerate. Pentru fiecare etapa se va nota comanda folosita.

a)     Sa se stabileasca dimensiunile paginii la formatul A4 portret si sa se stabileasca unitatea de masura la milimetri.

b)     Sa se realizeze si sa se coteze desenele din figurile 1 si 2 , folosind comenzile de cotare liniara.

c)      Sa se realizeze si sa se coteze desenele din figurile 3 si 4, folosind comenzile de cotare aliniata si unghiulara.

d)     Sa se realizeze si sa se coteze desenele din figurile 5 si 6, folosind comenzile de cotare radiala si cu linie de indicatie.

e)     Sa se salveze desenele in directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 20 p; c) – 20 p; d) – 20 p; e) – 20 p; f) – 10 p.

Test de evaluare

Lectia: Comenzi de desenare

Obiective:

1. Stabilirea corecta a unitatilor de masura si a limitelor foii de lucru.
2. Folosirea corecta a tipurilor de marcare a punctelor OSNAP.
3. Folosirea corecta a comenzilor de desenare.

Enunturi

I.     Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii:

1.     Desenarea obiectelor in AutoCAD se poate face cu ajutorul comenzilor date de la tastatura.                                                                           5 p

2.     Comanda HATCH este folosita pentru desenarea poligoanelor regulate           5 p

II.   Alegeti variantele corecte de raspuns pentru fiecare din urmatoarele cerinte:

1.     Pentru desenarea segmentelor de dreapta se pot folosi comenzile       : 5 p

a) LINE; b) PLINE; c) POLYGON; d) RECTANGLE.

2.     Pentru desenarea unui triunghi echilateral stiind coordonatele unui varf si lungimea laturilor, cea mai eficienta solutie o reprezinta comanda:       5 p

a) LINE; b) POLYGON; c) RECTANGLE; d) ARC.

III. Completati urmatoarele enunturi:

1.     Comanda PLINE e folosita pentru a desena 5 p

2.     Marcarea mijlocului unui segment de dreapta se face cu ajutorul tipului OSNAP                                                    5 p

IV. Scrieti raspunsurile la urmatoarele intrebari:

1.     Ce este un desen prototip?                                                  5 p

2.     Ce extensie are un fisier salvat ca desen AutoCAD?          5 p

V.  Realizati in AutoCAD cerintele de mai jos. Pentru fiecare dintre ele, se vor nota pe foaia de test comenzile folosite.

1.     Desenati un triunghi echilateral in care stim coordonatele unui varf si lungimea laturii.                                                                                     10 p

2.     Definiti doua layer – e cu culori ale liniei diferite  5 p

3.     Desenati cercul circumscris triunghiului anterior si pe cel inscris in el, fiecare cu un layer diferit.                                                                      10 p

4.     Marcati pe desen perpendicularele din cele trei varfuri pe cele trei laturi.       10 p

Nota: Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este de 45 de minute. Se acorda din oficiu 10 puncte.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul valorificarii optime a aptitudinilor acestuia. De aici apere necesitatea individualizarii invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat rezolvarii lor s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor.

Profesorul poate propune elevilor realizarea unor mini proiecte, cu teme alese impreuna cu elevii, referitoare la obiecte grafice specifice domeniului de activitate pentru care acestia se specializeaza.

Solutii la exercitiile propuse:

Exercitiul 1

a)    LIMITS cu dimensiunile 210, 297

b)    UNITS

c)     LAYER

d)    LINE cu punctul de plecare specificat si apoi folosind coordonate relative pentru celelalte colturi. Se recomanda coordonatele carteziene pentru deplasari orizontale si verticale si coordonate polare pentru alte tipuri de deplasari. Atentie la deplasarile in sensurile negative ale axelor de coordonate!

e)    Salvare cu extensia .dwg.

Exercitiul 2

d) Pentru segmente se va folosi comanda LINE, iar pentru cercuri, CIRCLE. Atentie la dimensiuni! Tipurile OSNAP ce pot aparea sunt: END, INT, CEN, PER, TAN.

Exercitiul 3

c) Comanda MIRROR aplicata de 3 ori, pastrand central triunghiul desenat initial (figura 1) si avand ca axa de oglindire fiecare latura a sa.

e) Comanda TRIM cu selectarea cercului ca muchie taietoare si a entitatilor din interiorul cercului pentru retezare.

Exercitiul 4

c) Comanda FILLET aplicata celor 3 colturi din figura 1, cu razele specificate, respectiv cu raza 0 pentru coltul din stanga jos.

d) Comanda LINE (PLINE), eventual pentru jumatatea superioara urmata apoi de comanda MIRROR pentru jumatatea inferioara.

e) Comanda CHAMFER cu distantele specificate.

Exercitiul 5

b) Comanda DIM cu optiunile HOR si VER. Atentie la simbolul Ø plasat pe cota (%%c)!

c) Comanda DIM cu optiunile ALI si ANG. Atentie la simbolul pentru grade (%%d)!

d) Comanda DIM cu optiunile RAD si LEA.

Solutii la test

I.     1. adevarat; 2. fals.

II.   1. a,b; 2. a.

III. 1. secvente de segmente de dreapta si arce de cerc; 2. MID.

IV. 1. vezi glosarul de termeni; 2. extensia .dwg.

V.  1. vezi exercitiul 1;

2. LAYER;

3. Pentru cercul circumscris: comanda CIRCLE cu optiunea 3P,dupa care se aleg cele trei varfuri ale triunghiului. Pentru cercul inscris: comanda CIRCLE cu optiunea TTr, dupa care se marcheaza puncte de tangenta cu doua laturi ale triunghiului. Pentru calculul razei, poate fi folosita formula  unde S este aria triunghiului, iar p este semiperimetrul sau.

4. Comanda LINE pentru fiecare perpendiculara, pornind din cate un varf si oprindu-ne la piciorul perpendicularei (PER) de pe latura opusa.

1. Brana, M., si colaboratori, (1994), AutoCAD – Ghid practic, Editura Tehnica, Bucuresti
2. Simion, I., (2000), AutoCAD 2000 – Aplicatii, Editura Teora, Bucuresti
3. *** Autocad 2006 – Help
4. Standard de Pregatire Profesionala, Nivel 3, Tehnician Proiectant CAD
5. http://www.didactic.ro
6. http://www.e-scoala.ro/matematica