METODE DE EVALUARE

METODE DE EVALUARE

Calitatea fundamentala a unei metode de invatamant este eficienta ei.

Se justifica acea metoda prin care propria aplicare favorizeaza obtinerea unor rezultate superioare, care produce maximum de modificari comportamentale in conditii minime de perfectiune si calitatea invatarii.

Procedeele de evaluare trebuie integrate in mod natural in metoda predare-invatare. Cunoasterea imediata a rezultatelor obtinute si justa lor aplicare au o dubla semnificatie sub raportul perfectionarii metodologiei: una de corectie si alta orientativa.

Astfel, cu cat profesorul dispune de posibilitati mai bune de informare continua, la timpul si locul potrivit, in cursul desfasurarii lectiei, asupra reactiilor elevilor cu care lucreaza, cu atat mai mult aceasta conexiune inversa ii va permite sa-si dea seama fara intarziere de eficienta sau ineficienta metodelor la care s-a recurs.

Pe baza unor operatii de informare, integrate intim in procesul de predare, profesorul are posibilitatea sa incerce o mai buna adecvare a predarii la obiectivele urmarite, sa-si regleze necontenit actiunea, sa-si reorienteze propria activitate, precum si pe cea a elevilor, sa sustina in mod constant sentimentul de reusita in constiinta fiecarui elev.

Evaluarea indeplineste si o functie orientativa, in sensul ca ofera o informatie care serveste drept ghid in adoptarea unei strategii metodice in elaborarea de noi ipoteze despre modul cum urmeaza sa fie comunicata munca.

Verificarea si evaluarea cunostintelor elevilor se face oral, atat in cadrul lectiilor, cat si la sfarsitul unei teme, a unui capitol, prin lucrari scrise.

Schema 1.  Instrumente de evaluare

Proba reprezinta orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor, iar itemii sunt elemente componente ale unei probe.

Tipuri de itemi

ITEMI OBIECTIVI - caracteristici:

testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

fidelitate si validitate ridicate (sunt folositi in teste standardizate);

obiectivitate si aplicabilitate ridicate;

scheme de notare foarte simple;

timp scurt de raspuns si de corectare;

posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi intr-un test.

Dezavantaje:

elaborarea de distractori plauzibili si paraleli este dificila;

rationamentul prin care elevul ajunge la raspuns nu poate fi evidentiat (urmarit);

posibilitatea ghicirii raspunsurilor;

familiarizarea elevilor cu aceasta tehnica si deci obisnuirea cu un anumit tip de invatare;

necesitatea explicatiilor la inceput.

Itemi cu alegere duala - solicita raspunsuri de tip DA /NU, adevarat /fals, acord / dezacord

Itemi de tip pereche - solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriul sau criteriile pe baza carora se stabi­leste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri.

Itemi cu alegere multipla - solicita alegerea unui singur raspuns corect/ alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative.

ITEMI SEMIOBIECTIVI - caracteristici:

raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului/ intrebarii;

sarcina foarte bine structurata;

utilizeaza materiale auxiliare;

elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;

elevii trebuie sa demonstreze, pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;

usurinta si obiectivitate in notare.

Dezavantaje:

nu verifica realizarea unor capacitati si competente cu caracter foarte complex.

Itemi cu raspuns scurt - intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expres­sie, cuvant, numar, simbol etc.)

Recomandari:

raspunsul sa fie scurt;

sa nu existe dubii (ambiguitati) in formularea propozitiilor;

tipul de raspuns trebuie precizat in cazul unitatilor numerice.

Itemi de completare - enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat.

Recomandari

spatiul liber nu va fi pus la inceputul propozitiei;

daca intr-o fraza exista mai multe raspunsuri de com­ple­tare ce trebuie gasite, acestea trebuie sa aiba aceeasi lun­gime.

Intrebari structurate - mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semio­biectiv sau mini-eseu) legate printr-un element comun. Modul de prezen­tare include:

a.      un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice etc.);

b.     subintrebari;

c.      date suplimentare;

d.     alte subintrebari.

Trebuie precizat faptul ca raspunsul la fiecare subintrebare nu trebuie sa fie dependent de raspunsul corect la subintrebarea precedenta.

ITEMI SUBIECTIVI - caracteristici

forma traditionala de evaluare in Romania;

usor de construit;

solicita raspunsuri deschise;

evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

Dezavantaje

fidelitate si validitate scazuta;

necesita scheme de notare complexe si greu de alcatuit;

corectarea dureaza mult.

Rezolvarea de probleme (situatii problema) - activitatea noua difera de activitatile de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema; se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer etc.).

Itemi de tip eseu - solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

Eseu structurat / semistructurat - raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indicii, sugestii; de exemplu: Compunere / eseu dupa un plan de idei.

Eseu liber (nestructurat) - valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

Metode alternative de evaluare

Observarea sistematica a elevilor

- poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv - atitudinale;

Caracteristicile care pot fi evaluate sunt:

Concepte si capacitati:

organizarea si interpretarea datelor;

selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;

descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;

utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva;

identificarea relatiilor;

utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare.

Atitudinea elevilor fata de sarcina data:

concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;

implicarea activa in rezolvarea sarcinii;

punerea unor intrebari pertinente profesorului;

completarea / indeplinirea sarcinii;

revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor.

Comunicarea: - discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia.

Observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor furni­zeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia. Se pot evalua mai ales comportamentele afectiv - atitudinale.

Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observarii.

Practic, profesorul are urmatoarele modalitati de inregistrare a informatiilor:

1. Fisa de evaluare.

2. Scara de clasificare - construita prin ordonari si gradari de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formeaza treptele scarii.

3. Lista de control sau verificare - utilizata de obicei la biologie dupa o activitate de investigatie - experimentare.

Pe aceasta cale se poate evalua atat procesul cat si produsul sau.

Tabelul nr. 7.1. Caracteristici ce se evalueaza

Observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor se reali-zeaza prin observarea curenta a comportamentului elevilor la ore care permite:

1. Cunoasterea interesului manifestat de elevi pentru studiu;

2. Sesizarea modului in care elevii participa la activitati;

3. Observarea gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;

4. Cunoasterea modului de exprimare

Tabelul nr. 7.2. Avantaje /dezavantaje

OBSERVATII:

pentru inregistrarea observatiilor este recomandabil ca profesorul sa-si alcatuiasca o schema proprie de notare, in care se vor regasii toti elevii clasei evaluati dupa criterii stabilite;

- in functie de aceste constatari profesorul poate intervenii pentru corec­tarea procesului cat si pentru stimularea progresului scolar.

INVESTIGATIA

reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;

desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;

incepe, se desfasoara si se termina in clasa;

poate fi individuala sau de grup;

Presupune obiective care urmaresc:

intelegerea si clarificare sarcinilor;

aflarea procedeelor pentru gasirea de informatii;

colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;

formularea si testarea ipotezelor de lucru;

schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;

scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;

Caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

creativitate si initiativa;

participarea in cadrul grupului;

cooperare si preluarea conducerii in cadrul grupului;

persistenta;

flexibilitate si deschidere catre idei noi;

dorinta de generalizare.

Investigatia este utila mai ales atunci cand se doreste ca elevul sa descopere si sa exploreze fenomene din mediul inconjurator. Ca modalitate de evaluare ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in situatii noi si variate, pe parcursul unei ore de curs.

In cadrul unei investigatii, obiectivele de evaluare (ex.: definirea si intelegerea problemei, identificarea procedeelor de obtinere a informatiilor, colectarea si organizarea datelor etc.) capata semnificatii diferite, corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru si specificul disciplinei.

Activitatea didactica desfasurata prin intermediul investigatiei poate fi organi­zata individual sau pe grupuri de lucru, iar aprecierea modului de realizare al investigatiei este, de obicei, de tip holistic.

Disciplina biologie fiind o disciplina experimentala implica utilizarea experimentului pentru realizare de investigatii asupra proceselor biologice.

REFERATUL

In practica sunt utilizate cu precadere doua tipuri principale de referate:

a. Referate bazate pe informare-documentare bibliografica

Utilizare:

Cercuri;

Sesiuni de comunicari;

Teme de sinteza.

b. Referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati (experiment).

Acest tip se recomanda pentru a se utiliza cu precadere la biologie. Avantaje:

Instrument de evaluare cu pronuntat caracter formativ si creativ;

Permite abordarea unor domenii noi ce reprezinta extinderi ale continutului trunchiului comun;

Evaluarea are caracter strict individualizat si sumativ;

Releva motivatia intrinseca de invatare (documentare) si gradul de implicare individuala a unor elevi;

Permite conexiuni intra, inter, transcurriculare, avand caracter integrator. In evaluarea unui referat se urmaresc:

Tabelul nr. 7.3 Referatul

PROIECTUL

Este o activitate mai ampla decat investigatia care incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii (eventual si prin inceperea rezolvarii acesteia), se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani (timp in care elevul are permanente con­sultari cu profesorul) si se incheie tot in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.

Criterii de alegere a proiectului:

Elevii trebuie:

(I) sa aiba un anumit interes pentru subiectul respectiv;

(II) sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

(III) sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandrii;

(IV) sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa.

Capacitati / competente care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

metode de lucru;

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

utilizarea corespunzatoare a materialelor si a echipamentului;

corectitudinea / acuratetea tehnica;

generalizarea problemei;

organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

calitatea prezentarii;

acuratetea cifrelor / desenelor / etc.

Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.

Tabelul.7.4. Proiectul

PORTOFOLIUL

Reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare.

Utilitatea portofoliilor:

elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul pe care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a cea ce se petrece in clasa.

Portofoliul este un instrument de evaluare complex, integrator, ce ofera Posibi­litatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor.

Se proiecteaza de catre profesor si reuneste diferite instrumente de evaluare aditionale si alternative.

Sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezen­tand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale.

Portofoliul reprezinta cartea de vizita a elevului, structura sa este determinata de scopul pentru care este proiectat de catre profesor, in functie de context.

Ce contine un portofoliu? Schema 2-Portofoliul

Un portofoliu, la educatie penteu sanatate poate sa cuprinda:

a. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:

rezultate la teste initiale, formative si sumative.

b. Date privind comportamentul elevului in clasa

observatia sistematica.

c. Date privind activitatea elevului in afara clasei

rezolvarea temelor;

referate;

proiecte;

participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scola­re, excursii, vizite didactice;

preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu.

AUTOEVALUAREA

Autoevaluarea are rol esential in intregirea imaginii elevului din perspectiva judecatii de valoare pe care o emite profesorul evaluator si totodata are multiple impli­catii in plan motivational si atitudinal datorita necesitatii elevilor de autocunoastere.

Intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

Exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

Am rezolvat sarcina suficient de bine?

Ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

Ce produs, care ma reprezinta, ar trebui sa-1 pun in portofoliu?

Conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;

incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;

incurajarea evaluarii in cadrul grupului.

Tehnici folosite:

Autonotarea controlata - elevul isi propune nota;

Notarea reciproca sau interevaluarea;

Completarea la sfarsitul unei sarcini importante de invatare a unui chestionar de forma:

e) Am invatat.

f) Am fost surprins de faptul ca..

g) Am descoperit ca

h) Am folosit metodadeoarece

i) In realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati.

Conditiile pentru educarea capacitatii de autoevaluare sunt:

intelegerea de catre elevi a criteriilor de apreciere dupa care se conduce profesorului;

claritatea instructiunilor;

prezentarea obiectivelor / competentelor care trebui atinse de catre elevi;

asigurarea unui climat de cooperare profesor - elev, elev - elev.

Matricea de evaluare

Un singur instrument de evaluare nu poate masura totul. De aceea este necesar sa se proiecteze evaluarea avandu-se in vedere varietatea instru­mentelor de evaluare ce pot fi utilizate, astfel incat prin evaluarea realizata pe intreg parcursul anului (forma­tiva + sumativa) sa se acopere toate obiectivele sau cat mai multe obiective din pro­grama. Proiectarea eficienta a evaluarii pe obiective / competente se poate realiza prin intocmirea unei matrice de evaluare centrata pe capacitati / competente. In mod simi­lar, pentru disciplinele la care insusirea / cunoasterea unor elemente de continut este esentiala, se pot construi matrice de evaluare pe continuturi si domenii de continut.

Pornind de la matricea de evaluare se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea capacitatilor sau continuturilor prevazute de programa.

Unitatea de invatare: ..

Nr. ore: ....................

Metode traditionale de evaluare

Probe orale

a. Observarea si aprecierea verbala (sa fie obiectiva, detasata de prejudecati de simpatie-antipatie, sa evidentieze aspectele pozitive, tendinte de progres)

Se poate realiza cu privire la:

tema pentru acasa;

munca independenta in clasa;

raspunsuri la fixarea cunostintelor;

manifestari de neatentie;

dificultati si greseli semnificative (aprecierile se pot codifica / exprima intr-o nota portret).

b. Chestionarea orala curenta sau finala realizata individual sau frontal, sub forma de conversatie prin care se verifica gradul de insusire a cunostintelor, deprinderilor, priceperea sau capacitatea de a prelucra si interpreta datele.

Intrebarile trebuie sa fie clare, fara echivoc, ordonate logic, sa stimuleze gandirea.

Sa predomine intrebarile cauzale, problematizate.

Sa solicite examinatului rigoare, logica, argumente convingatoare.

Dialogul profesor - elev sa nu streseze, sa nu inhibe.

Mimica, gestica profesorului sa confirme sau sa infirme raspun­surile.

Probe scrise

a. Lucrari scrise

in timp scurt, verifica cunostintele unui numar mare de elevi;

reflecta punctual nivelul achizitiilor elevilor;

sunt mai convingatoare pentru examinati si examinatori.

b. Testele docimologice asigura controlul obiectiv asupra modificarilor produse in comportamentul elevilor de regimul scolar (cunostinte, deprinderi, capacitati, aptitudini):

contin seturi de itemi si scorul lor (punctajul);

daca sunt standardizate permit compararea rezultatelor obtinute intre elevi sau grupuri de elevi cand sunt administrate in conditii standard.

Probe practice

Ofera posibilitatea de a:

evalua capacitatea elevilor de aplicare a cunostintelor in practica;

evalua priceperile si deprinderile de lucru cu mijloacele, instru­mentele, tehnicile specifice biologiei.

Inventar al obiectivelor pentru care instrumentele traditionale de evaluare se dovedesc incomplete (dupa Grunlund):

Tabelul. 7.5. Proba practica