METODOLOGIA ASOCIATA ACTIVITATII DE EVALUARE

Nivelurile la care realizam evaluarea

Obiectivul general al EE - Dezvoltarea durabila (sustainable development)

Obiectivul general al formarii formatorilor din domeniul EE - dezvoltarea competentelor de proiectare a curriculumului EE, astfel incat el sa vizeze dezvoltarea durabila; evaluarea include:

I.       evaluarea competentelor achizitionate de formatorii din domeniul EE (competente ale profesorilor sau ale formatorilor din acest domeniu).

II.     evaluarea eficientei EE (evaluarea elevilor sau a altor categorii de populatie vizate de acest tip de educatie)

1. Evaluarea formatorilor pe Economie

Cateva intrebari legate de evaluarea formatorilor din domeniul EE:

Ce evaluam?

Competenta generala: proiectarea unui curriculum orientat spre dezvoltarea durabila

Competente specifice:

proiectarea unor continuturi interdisciplinare care sa vizeze problematica mediului;

utilizarea metodelor de invatare experientiala (vezi invatarea experientiala);

utilizarea metodelor bazate pe gandirea critica;

utilizarea strategiilor de invatare bazate pe rezolvarea de probleme;

conceperea de resurse didactice (crearea de situatii de invatare, conceperea de material didactic adecvat);

utilizarea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor EE, etc.

Evident ca alaturi de un curriculum pe Economics orientat pe EE, nu excludem alte influente benefice, din alte domenii, asupra promovarii conceptului de sustainable development; relatia cea mai generala este cea dintre social, economic si mediu fata de conceptul de education for sustainable development(ESD); modelul grafic al relatiei invocate se prezinta astfel:

Mai detaliat, relatia intre cele trei domenii invocate (economic, social si mediu), inclusiv diverse conditionari majore intre acestea, se prezinta in figura care urmeaza[1], din aceste conditionari se deduc implicit directiile potentiale de actiune pentru a promova conceptul de ESD , concept ce ramane la baza principiilor unei educatii orientate pe EE.

Interactiuni cheie

Functiile productive ale mediului(ofera resurse) si costurile economice pentru protectia mediului;

- Presiunea/efectele activitatilor productive asupra mediului; investitii in protectia mediului; drepturi de proprietate asupra resurselor naturale si de mediu;

3 - Importanta cadrului ambiant asupra bunastarii umane; riscuri vizand sanatatea si siguranta urmare a degradarii mediului;

- Impactul obiceiurilor de consum asupra resurselor de mediu; respectul cetateanului fata de mediu;

5 - Cantitatea si calitatea(educatia) fortei de munca; cutume si obiceiuri in relatiile contractuale;

- Standarde de viata si siguranta locului de munca, distributia veniturilor; resurse financiare pentru programe sociale.

2. Evaluarea elevilor/educatilor

Care sunt criteriile pe baza carora evaluam? In raport cu ce?

Obiective-cadru

Obiective de referinta

Competente generale

Competente specifice

Ce evaluam?

Cunostintele si capacitatea de a opera cu ele - exemplu: stie care sunt cei 5 R ai reciclarii, intelege relatia care exista intre poluarea aerului si fenomenele meteorologice etc.

Atitudini si valori - exemplu: este dispus sa participe la o campanie pentru promovarea curateniei orasului, are atitudine negativa fata de cei care nu respecta mediul, este interesat de echilibrul mediului inconjurator etc.

Comportamente - exemplu: se implica in actiuni de protectie a mediului, in plantarea de arbori, in campanii de promovare a EE etc.

Deci, educatorii trebuie sa evalueze la educati 3 tipuri de competente:

competente cognitive si metacognitive:

constientizarea problemelor de mediu;

claritatea conceptelor educatiei raportate la mediu;

constientizarea complexitatii problemelor ecologice;

constientizarea incertitudinii pe care o traieste educatul atunci cand propune solutii;

capacitatea de a prevedea anumite consecinte negative ale solutiilor propuse;

capacitatea de aplicare a cunostintelor;

gandirea sistematica, etc.

competente actionale si comportamentale:

manevrarea datelor cantitative;

comunicarea scrisa;

analiza textului;

manuirea echipamentului;

abilitati de tehnologia informatiei;

luarea deciziilor adecvate tinand cont de datele problemei;

schimbarea stilului de viata atunci cand realitatea demonstreaza aceasta necesitate;

deplasarea in mediul natural;

implinirea/satisfactia atunci cand solutiile propuse se dovedesc a fi eficiente.

competente sociale si cetatenesti:

constientizarea valorilor;

participarea la actiunile de salvare a mediului;

asumarea responsabilitatii pentru deciziile mai putin satisfacatoare;

consecventa in activitatile intreprinse;

respectul pentru opiniile diferite ale altora referitoare la aceeasi problema;

capacitatea de management a conflictelor atunci cand situatia o cere;

capacitatea de a lucra in echipa pentru a solutiona problemele legate de mediu (cf. Miron S).

Separat pe domeniul Economie, valabil insa si pentru alte domenii, anumite proceduri de evaluare sunt valabile si/sau pot fi gandite/adaptate pentru orice tip de instrument de lucru in EE; sintetic amintim drept instrumente de lucru:

In educatia pe Economics conectata la principiile EE se recurge frecvent la proiect, portofoliu si investigatie, ca instrumente tip de evaluare, atat pentru trainerii pe Economics cat si pentru studentii/cursantii la astfel de cursuri; situatia este perfect comparabila si pentru alte domenii decat Economics; grafic ideea se sugereaza astfel:

In continuare prezentam doua modele de proiect pe domeniul Economie, fiecare fiind conceput in mod distinct pentru traineri pe EE si, separat, pentru studenti la cursul de EE.

a)     Model de proiect , ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

Pentru disciplina Economia turismului, un model de proiect intocmit de un grup de 5 cursanti/educati in programe de EE:

Titlul proiectului: Infiintarea unei pensiuni turistice in zona Vatra Dornei

Autori: Ionescu Vasile, Georgescu Ion etc.

Localizare: Limita orasului Vatra Dornei, pe drumul european catre Poiana Stampei

Documentare prealabila efectuata de catre echipa de proiect:

Pentru a-si fixa ideea de baza a proiectului si a intelege riscurile unei afaceri de tip pensiune turistica, cei 5 membri ai echipei de proiect au folosit trei surse de documentare principale:

a)     Internetul si informatiile existente cu privire la sustainable-development in diverse tari membre ale UE, inclusiv strategia Romaniei in acest sens pana in 2020; sursele de documentare de tipul " https:/www. sustainable-development.gouk/what/index.html";

b)     Vizite la fata locului si discutii la 7 pensiuni turistice existente in judetul Suceava (Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna etc.);

c)     Materialul de curs la disciplina Economia turismului.

Scurta descriere a proiectului:

Echipa de proiect isi propune sa infiinteze o afacere de tip IMM sub denumirea: "Pensiune turistica in regiunea Vatra Dornei" zona in care membrii poseda o suprafata de teren de circa 2 hectare localizata intre drumul european si padurea administrata de Ocolul Silvic Poiana Stampei.

Obiectivele principale ale proiectului:

cucerirea unui segment de piata din piata turistica a Bucovinei (cel putin 12% pana in 2011);

promovarea conceptului de ecoturism, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile;

recuperarea investitiei facute in termen de 4-5 ani de la lansare.

Analiza economica si de mediu efectuata in prealabil, inclusiv studiul de fezabilitate anexat la proiect, atesta ca este posibila/fezabila constructia unei pensiuni, suprafata totala circa 400 m², regim de inaltare P+1, 6 camere pentru turisti a cate doua locuri fiecare, restaurant 80 m², spatii anexe la pensiune; studiul de fezabilitate a fost avizat favorabil de diverse institutii implicate:

Agentia de protectie a mediului Suceava;

Directia sanitar veterinara Suceava;

Banca finantatoare.

Resurse financiare si umane:

Valoarea totala estimata a proiectului este de circa 80.000 euro din care:

50.000 euro fonduri proprii;

30.000 euro credite bancare.

Pe durata executarii proiectului martie-septembrie 2007 se vor crea 25 de locuri de munca; ulterior urmeaza a fi asigurate 6 locuri de munca cu caracter permanent si 2 posturi part time.

Context:

Intrucat, pentru astfel de tipuri de proiecte Romania este beneficiara de fonduri structurale din partea UE, echipa de proiect isi propune sa incerce sa obtina o cota parte din suma totala de 80.000 Euro necesara de la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est Piatra Neamt; in sensul invocat, prezentul proiect si studiul de fezabilitate vor reprezenta baza de pornire pentru a intocmi un grant la institutia invocata.

Parteneriat:

Proiectul propus poate fi dezvoltat in parteneriat cu Catedra de Comert-Turism a Facultatii de Stiinte Economice si Administratie Publica, Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava, Camera de Comert si Industrie Suceava si Grupul Ecologic de Colaborare "Bucovina".

Impact de mediu:

Proiectul propus, respectiv imobilul ce se urmeaza a construi si diverse facilitati pentru turisti, respecta standardele de mediu aplicate de Romania si UE; utilitatile pentru viitoare constructie (energie electrica, apa, canalizare etc.) vor fi asigurate prin sistemul centralizat al orasului Vatra Dornei; pentru obtinerea energiei termice, investitorii isi propun sa foloseasca produse recuperate din lemn, respectiv brichete din rumegus, in care sens se prevede o centrala termica pe acest tip de combustibil.

Pensiunea turistica ce urmeaza a se construi va promova conceptul de ecoturism, in care sens initiatorii prevad un dublu impact:

Pensiunea va contribui la EE de tip informal, comparabil cu rolul unui ONG, pentru toti turistii beneficiari si cetatenii din Vatra Dornei;

Pensiunea va exploata rational resursele de mediu oferite de zona Vatra Dornei (padure, flora, fauna, aer, etc.)

Concluzii:

Echipa de proiect, respectiv cei cinci studenti la EE, care urmeaza disciplina Economia turismului isi propun sa promoveze in viitor, cat mai activ posibil, ideea de baza a sustainable-development; in esenta, ei vor promova conceptul: a gandi global si a actiona local.

b)    Model de evaluare a elevilor/studentilor prin proiect

Se recomanda ca evaluarea sa se faca prin note intre 1 si 10, echivalentul fiind o scala de 100 de puncte, de la 0 la 100; in ambele cazuri, evaluarea educatului pe EE ar trebui sa se concentreze pe evaluarea formativa (continua).

De exemplu, la disciplina Economia intreprinderii, se propune un proiect cu tema Problemele de mediu si politica firmelor, acesta urmand a fi structurat dupa regulile mentionate anterior:

Titlul proiectului: Problemele de mediu si politica firmelor

Autori: Ionescu Dan, Vasilescu Ion

Localizare: Municipiul Suceava

Documentare prealabila: materiale bibliografice si on-line vizind reglementarile privind protectia mediul inconjurator de care firmele trebuie sa tina cont in proiectarea politicilor/strategiilor lor (UE, Romania)

Scurta descriere a proiectului: Proiectul vizeaza a face o analiza comparativa intre legislatia din UE cu privire la normele impuse firmelor in directia protejarii mediului fata de situatia existenta in Romania.

Context: Aderarea Romaniei la UE

Impact de mediu: Prin analiza in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului Suceava

Model de evaluare a proiectului propus :

Pentru a accentua evaluarea formativa si a conexa disciplina cu cerintele EE se recomanda ca 60-70% din nota finala sa se acorde la inceput si pe parcursul realizarii proiectului; teoretic, vom avea:

In continuare se prezinta un model de portofoliu si respectiv investigatie, ambele avand un caracter mai general, ceea ce la face pretabile ca instrumente de evaluare atat pentru traineri in EE cat si pentru studenti in EE.

a)     Model de portofoliu, ca instrument de evaluare a formatorilor in EE

Remarcam ca ceea ce numim portofoliu, ca instrument de evaluare a unui formator in EE, se compune din doua sau mai multe parti astfel:

De exemplu, la disciplina Protectia consumatorului, se poate propune un portofoliu realizat de educat/cursant , format din urmatoarele piese:

testul docimologic de evaluare a cunostintelor generale referitoare la cateva aspecte legate de tema portofoliului;

proiectul/referatul cu tema Alimentatia sanatoasa la inceput de secol XXI;

studiul pe baza de chestionar ;

raportul final.

Informatii despre educati/cursanti:

Echipa de cursanti implicata in realizarea portofoliului este formata din 16 persoane impartite in 4 grupe (pot ramane in echipa de studiu si 14 studenti sau 12 studenti etc.) .Conditiile pentru a fi inclus in una din grupele de studiu sunt:

sa obtina o prima nota N1 la testul docimologic, nota care sa il includa intre primii 16 clasati;

sa fi obtina o a doua nota N2 la referat/proiect, ca nota de trecere;

sa fi studiat discipline precum Statistica, Merceologie, Stiinta alimentelor, Comportamentul consumatorului, Informatica.

Piesa 1 a portofoliului - testul docimologic

Grupa/grupele de cursanti sunt supuse unui test docimologic cu privire la cunostintele generale despre Declaratia privind drepturile omului, legislatia europeana in domeniul protectiei consumatorului si legislatia din Romania cu privire la drepturile consumatorului; in urma prelucrarii rezultatelor obtinute la acest test se vor selecta 16 cursanti(primii clasati din grup/grupe), care ulterior vor fi impartiti in patru grupe pentru studiul ce reprezinta Piesa 3 a portofoliului; se subintelege ca fiecare din cei 16 cursanti au obtinut o prima nota N1, nota ce ii atesta cunostintele generale cu privire la partea de fond a temei portofoliului.

Piesa 2 a portofoliului - proiect/referat cu tema Alimentatia sanatoasa la inceput de secol XXI

Fiecare dintre cei 16 cursanti selectati in urma testului va intocmi in termen de trei zile un referat/proiect pe tema Alimentatia sanatoasa la inceput de secol XXI; intre directiile de studiu recomandate(Hendrikse, 2003):

poluarea mediului in agricultura;

modificarea genetica a alimentelor si implicatii sociale;

produse alimentare ecologice;

civilizatii si obiceiuri de consum;

limitele cresterii economice;

incalzirea globala a climei si efectele asupra agriculturii;

Rapoartele Clubului de la Roma.

Fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanti vor fin notate cu note de la 1 la 10, nota minima de acceptare fiind 5; in cazul in care unul sau mai multi cursanti din cei 16 nu obtin nota minima sunt exclusi din echipa; aceasta a doua nota obtinuta de fiecare cursant va fi considerata N2.

Piesa 3 a portofoliului - studiu pe baza de chestionar in vederea estimarii gradului de patrundere in consum a aditivilor alimentari in judetul Suceava.

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un chestionar ce urmeaza a fi distribuit unui esantion prestabilit de producatori si comercianti din judetul Suceava.

In esenta, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanti, pentru a raspunde obiectivelor propuse includem urmatoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de studenti analizeaza datele privind comerciantii/producatorii din judetul Suceava, pe baza informatiilor publicate de Registrul Comertului; rezulta ca sunt aproximativ 8.500 de firme ce trebuie incluse in studiu ;

Etapa 2: Se constituie un esantion (E) care sa fie reprezentativ pentru colectivitatea studiata de catre cele patru echipe, criteriile de structurare a esantionului:

domeniul de activitate al firmelor;

cifra anuala de afaceri;

ponderea produse alimentare/cifra de afaceri;

localizare mediu urban/rural;

distributie geografica pe judetul Suceava;

alte criterii similare.

Se ajunge la concluzia ca dimensiunea esantionului trebuie sa fie de 170 de firme.

Etapa 3: Se concepe un chestionar sintetic si usor de completat de catre intervievati, chestionar ce trebuie sa se rezume la maximum patru pagini.

Model orientativ de structurare a chestionarului:

Etapa 4: Dupa conceperea chestionarului acesta se multiplica si urmeaza ca fiecare grupa de studenti sa se deplaseze pentru completarea chestionarului la un numar de 42 de firme:

o grupa - in domeniul produselor alimentare din carne;

o grupa - in domeniul produselor alimentare de panificatie;

o grupa - in domeniul produselor alimentare lactate;

o grupa - in domeniul altor produselor alimentare.

Pentru finalizarea studiului de teren fiecare student urmeaza a se deplasa la 4-5 firme din esantion, urmand a reveni cu datele rezultate din cercetarea facuta.

Etapa 5: Cele patru grupe de studenti prelucreaza statistic informatiile obtinute pe baza chestionarului distribuit si formuleaza un prim set de concluzii sub forma unui raport preliminar.

Etapa 6: Se formuleaza concluziile finale ale studiului prin discutii deschise intre profesor si cele patru grupe de studenti;concluzia finala se va orienta in doua directii:

Care sunt sugestiile/recomandarile ce se pot face catre administratia de stat pentru a modifica legislatia de protectie a consumatorului?

Ce trebuie facut la nivel de individ/institutie pentru a promova conceptul de dezvoltare durabila?

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Piesa 4 a portofoliului - raport final

Fiecare student/cursant intocmeste un Raport final (10-12 pagini) prin care isi exprima propria parere cu privire la rezultatele cercetarii efectuate , urmand a raspunde la doua intrebari:

"Cum poate fi protejat consumatorul impotriva practicilor neloiale ale corporatiilor?"

"Ce inseamna a gandi global si a actiona local?"

Profesorul evalueaza atent, separat, fiecare din cele 16 rapoarte intocmite de cursanti, urmand a acorda o nota de la 1 la 10, ceea ce reprezinta nota N 4 corespunzatoare piesei 4 a portofoliului.

EVALUAREA FINALA A PORTOFOLIULUI:

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4 Medie

b)      Model de investigatie, ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

Un tip de investigatie in conexiune cu EE la disciplina "Buget si fiscalitate" poate lua forma unei cercetari de teren; o grupa de studenti se va imparti pe echipe de cercetare urmand a investiga la fata locului 5 companii din municipiul Suceava.

Tema stabilita in comun de profesori si studenti este: "Fonduri alocate de firmele din Municipiul Suceava pentru protectia mediului pe perioada 2007-2010"; pe aceasta tematica studentul urmeaza sa investigheze la fata locului structura de ansamblu a bugetului propus, urmand sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Ce pondere din bugetul total va fi destinata protejarii mediului dupa aderarea Romaniei la UE?

Care este necesarul de fonduri pentru ca firma sa-si mentina licenta de mediu data de Agentia de Protectie a Mediului Suceava?

Daca firma a fost sau nu sanctionata de catre Garda de Mediu Suceava in ultimii trei ani?

Ce alte solutii alternative sunt vizate de top-managementul firmei (obtinerea de sprijin de la stat, depunerea de granturi la Agentia de Dezvoltare Regionala Piatra Neamt etc.)?

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmeaza sa-si desfasoare activitatea pe parcursul a 4 saptamani conform planului:

a)     Se contacteaza firma vizata prin adresa oficiala, telefonic, se stabileste persoana de contact; se obtin primele date preliminare din Bilantul depus de firma la Directia Finantelor Publice Suceava, prin Internet, se deruleaza alte activitati similare;

b)     Se intocmeste documentatia necesara in vederea deplasarii dupa modelul ce urmeaza:

Bugetul propus pentru 2007 (similar 2008, 2009, 2010)

c)     Are loc deplasarea studentilor pentru investigatie la fata locului, dupa un calendar convenit cu conducerea firmei si Compartimentul Financiar-Contabil; se culeg datele reale din Bilantul contabil prognozat, urmand a se stabili ce procent se aloca de firma respectiva pentru protectia mediului;

d)     De exemplu, in cazul Companiei Tehnoproduct S.A., urmare a investigatiei facute la fata locului au rezultat urmatoarele date:

Bugetul propus pentru 2007

- mii RON -

Concluzia de baza ce rezulta in cadrul Companiei Tehnoproduct S.A. poate fi sintetizata astfel:

pentru a instala filtre de aer la hala de fabricatie, in anul 2007 firma are nevoie de circa 2600 RON;

ea poate suporta pe costurile proprii, asa cum s-a prognozat, numai suma de 1.000 RON;

diferenta pentru procurarea acestor filtre este de 1.600 RON, suma ce poate fi obtinuta dintr-o sursa de finantare:

fie de la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (statul roman);

intocmirea documentatiei pentru a obtine un grant la ADR Piatra Neamt.

Sintetic, concluzia care rezulta este ca firmele din Municipiul Suceava trebuie sa investeasca anual in echipamente/aparatura de protectie a mediului ambiant, in paralel cu efortul facut de statul roman si UE prin fondurile structurale; grafic avem: