AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X- a
DOMENIUL : Materiale de constructii
NIVELUL : 1
MODULUL : RECOACEREA STICLEI
Acest auxiliar curricular este destinat cadrelor didactice ( ingineri si maistri instructori ) care pregatesc elevi de clasa a X -a pentru calificarea Lucrator in industria sticlei din cadrul domeniului Materiale de constructii prin Scoala de arte si meserii , nivelul 1 precum si elevilor respectivi .
Prezentul auxiliar vine in sprijinul cadrelor didactice mentionate in activitatea pe care o desfasoara cu elevii pentru ca acestia sa poata dobandi criteriile de performanta ale competentelor profesionale prevazute in Standardele de Pregatire Profesionala pentru modulul III: Recoacerea sticlei.
Atentie Pentru pregatirea si sustinerea Examenului de certificare a competentelor profesionale nivelul 1, este necesara atingerea tuturor cerintelor date in standarde .
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modulul Recoacerea sticlei :
Unitatea de competenta tehnica specializata 20 : Recoacerea sticlei
Competente : C1 - Clasifica tensiunile interne ce apar in sticla
C2 - Prezinta etapele procesului de recoacere a sticlei
C3 - Descrie constructia si functionarea cuptoarelor utilizate la recoacerea sticlei
C4 - Supravegheaza cuptoarele de recoacere a sticlei
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 1 : Comunicare si numeratie
Competenta C1 Citeste si utilizeaza documente simple
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 6 : Lucrul in echipa
Competenta : C3 Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
Dupa parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili
sa defineasca tensiunile interne ce apar in sticla ;
sa enumere tipurile de tensiuni interne ce apar in sticla;
sa ordoneze etapele procesului de recoacere a sticlei ;
sa descrie regimul de recoacere a sticlei ;
sa clasifice cuptoarele utilizate la recoacerea sticlei ;
sa identifice elementele constructive ale cuptoarelor de recoacere a sticlei ;
sa explice modul de functionare a cuptoarelor de recoacere a sticlei ;
sa incarce cuptoarele de recoacere cu articole de sticla conform instructiunilor de lucru ;
sa descarce si sa sorteze produsele de sticla recoapte
sa supravegheze cuptoarele de recoacere conform instructiunilor de lucru ;
sa citeasca si sa utilizeze documente simple ;
sa colaboreze cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor de lucru .
Aceasta sectiune cuprinde :
Sugestii metodologice pentru abordarea unor metode de predare care sa
vizeze cele trei stiluri de invatare ale elevului : vizual , auditiv si practic ;
Fise conspect si folii transparente pe care cadrul didactic le poate
utiliza in intocmirea planurilor de lectii , pe langa suportul de curs pe care il are la dispozitie.
Toate acestea vor fi prezentate structurat pentru fiecare unitate de competenta si
competentele profesionale date in standarde.
Unitatea de competenta tehnica specializata 20 : Recoacerea sticlei
Competenta 20.1 Clasifica tensiunile interne ce apar in sticla
Aceasta competenta cere elevului :
sa defineasca tensiunile interne ce apar in sticla ;
sa enumere tipurile de tensiuni interne .
In predarea acestei competente se pot utiliza mai multe strategii de predare cum ar fi :
expunerea orala ( prelegerea ) prin care profesorul urmareste generarea
entuziasmului si interesului elevilor pentru tema prezentata precum si oferirea de
informatii si explicarea conceptelor teoretice ;
discutia dirijata prin care elevul este adus in situatia de a descoperi
independent scopul recoacerii si necesitatea efectuarii acesteia. Prin aceasta metoda
elevii sunt pusi in situatia de a explora , de a analiza fapte, idei , notiuni , de a
corela datele obtinute cu idei si cunostinte insusite anterior ;
lucrul in grup prin care li se dezvolta elevilor abilitatea de a lucra in
echipasi abilitati de comunicare orala .
Toate aceste strategii vor urmarii stilurile de invatare ale elevilor .
Astfel :
- elevii cu predilectie practica vor fi pusi sa scrie la tabla notiunile cerute , sa-si redacteze pe calculator notitele , sa le noteze pe post it -uri de diferite culori si apoi sa le lipeasca pe o coala alba de hartie ;
-elevii cu stil vizual vor folosi creioane colorate cu ajutorul carora vor marca pe notite ideile prezentate , cuvintele cheie
-elevii cu stil auditiv vor avea voie sa inregistreze pe banda audio (casetofon) lectia noua.
Profesorul trebuie sa puna accent pe termenii tehnici de specialitate . Pentru ca elevii sa-si insuseasca acesti termeni se recomanda :
-sa folositi consecvent termenii tehnici ;
-sa verificati daca ati fost intelesi ;
-sa scrieti cuvintele cheie pe tabla ;
sa repetati frecvent cuvintele cheie ;elevii vor invata repede termenii pe care ii intalnesc in mod frecvent;
sa creati ocazii prin care elevii sa vorbeasca si sa foloseasca acesti termeni.
Ca material didactic am atasat fisa conspect nr. 1 .
Competenta 20.2 Prezinta etapele procesului de recoacere
Aceasta competenta cere elevilor :
sa ordoneze etapele procesului de recoacere a sticlei ;
sa descrie regimul de recoacere a sticlei .
In predarea acestei competente se pot utiliza mai multe strategii de predare cum ar fi :
expunerea orala ( prelegerea ) prin care profesorul urmareste
generarea entuziasmului si interesului elevilor pentru tema prezentata precum si oferirea de informatii si explicarea conceptelor teoretice ;
discutia dirijata prin care elevul este adus in situatia de a descoperi
independent etapele procesului de recoacere si necesitatea efectuarii acestora. Prin
aceasta metoda elevii sunt pusi in situatia de a explora , de a analiza fapte, idei ,
notiuni , de a corela datele obtinute cu idei si cunostinte insusite anterior, ajungand prin efort propriu la ordonarea etapelor procesului de recoacere;
lucrul in grup prin care li se dezvolta elevilor abilitatea de a lucra in
echipa si abilitati de comunicare orala .
Ca material didactic am atasat fisa conspect nr.2.
Competenta 20.3 Descrie constructia si functionarea cuptoarelor utilizate la
recoacerea sticlei
Aceasta competenta cere elevului
sa clasifice cuptoarele utilizate la recoacerea sticlei ;
sa identifice elementele constructive ale acestora ;
sa explice modul de functionare a cuptoarelor de recoacere
In predarea acestor competente se pot utiliza urmatoarele strategii :
- expunerea orala prin care se transmit informatiile de la cadrul didactic spre elev ; se explica conceptele teoretice;
vizita de lucru la o unitate de profil din oras unde elevii vor vedea
cuptorul de recoacere si cum functioneaza acesta
prezentarea de casete video cu tipuri de cuptoare de recoacere
- demonstratia pentru transmiterea de abilitati de la instructor la elevi ; aceste abilitati vor trebui demonstrate in conditii cat mai similare posibil acelora in care vor fi utilizate;
-distribuirea de roluri (joc de rol ) pentru legarea teoriei de practica .
Prin aplicarea acestor strategii de predare se au in vedere toate stilurile de invatare. La aceasta competenta vor fi in largul lor elevii cu stil vizual dar se vor descurca foarte bine si cei cu stil practic si auditiv.
Ca material didactic am atasat fisele conspect nr. 3,4,5.
Aceasta competenta cere elevului
sa cunoasca modul de incarcare a cuptoarelor de recoacere ;
sa supravegheze cuptorul de recoacere conform instructiunilor de lucru ;
sa descarce si sa sorteze articolele de sticla recoapte .
In predarea acestei competente se pot utiliza urmatoarele competente
vizita de lucru la o unitate de profil unde elevii vor vedea cum se
supravegheaza un cuptor ;
prezentarea de casete video ;
demonstratia ;
discutia in grup.
Ca material didactic am atasat fisele conspect nr. 6 si 7.
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 1 Comunicare si numeratie
Competenta 1.1 Citeste si utilizeaza documente simple
Aceasta competenta cere elevilor sa stie
sa selecteze si sa citeasca documente simple ;
sa extraga informatiile de care are nevoie ;
sa sintetizeze informatiile .
Ca metode de predare se pot utiliza
dezbateri
masa rotunda
joc de rol
simulare
lucru in grup
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 6 Lucrul in echipa
Competenta 6.3 Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
Aceasta competenta cere elevilor
sa recunoasca competenta membrilor echipei
sa si coreleze propriile sarcini cu cele ale echipei;
sa manifeste spirit de intrajutorare.
Se pot utiliza urmatoarele strategii
lucrul in grup
jocul de rol
vizita de lucru
asaltul de idei
Indrumari privind modalitati de evaluare : Profesorii pot evalua cunostintele elevilor atat prin probe orale , probe scrise cat si prin probe practice .
Fisa conspect nr.1
Definirea operatiei de recoacere .
Definirea tensiunilor interne.
Enumerarea tipurilor de tensiuni interne ce apar in sticla.
Notiunea |
Definitia |
Recoacerea |
Este operatia de racire lenta a produselor din sticla pentru indepartarea tensiunilor interne aparute in timpul fasonarii . |
Tensiunile interne |
Sunt forte de compresie si intindere aparute in timpul fasonarii articolelor prin racire brusca . |
Fisa conspect nr. 2
Etapele procesului de recoacere .
Descrierea regimului de recoacere.
Recoacerea sau racirea lenta a articolelor de sticla se realizeaza conform unui regim special. Acest regim se realizeaza in 4 etape.
Etapa |
Descrierea etapei |
1. Incalzirea articolelor pana la temperatura superioara de recoacere (detensionare) |
Prin temperatura superioara de recoacere se intelege temperatura la care tensiunile dispar foarte repede , fara a provoca deformarea articolelor de sticla . |
2. Detensionarea produselor |
Detensionarea are ca scop eliminarea tensiunilor interne din sticla . Ea se realizeaza prin mentinerea articolelor la temperatura de detensionare un anumit timp. Timpul necesar depinde de o serie de factori cum sunt forma , marimea si grosimea peretilor articolelor , compozitia chimica a sticlei , destinatia articolelor etc. Detensionarea se realizeaza de regula in intervalul de temperatura cuprins intre 400 - 650 0C . |
3. Racirea lenta |
Are loc dupa eliminarea tensiunilor din sticla si consta in scaderea treptata a temperaturii . Aceasta etapa este necesara pentru a se evita formarea din nou a tensiunilor interne . |
4. Racirea rapida |
Are loc in intervalul de temperatura cuprins intre 400 si 30 0C . Sub temperatura de 400 0C racirea poate avea loc rapid , fara a aparea pericolul de tensionare a articolelor. |
Pentru obtinerea regimului de recoacere se calculeaza mai intai temperatura superioara de recoacere , iar apoi pentru fiecare etapa mentionata , scaderea temperaturii pe minut si timpul necesar parcurgerii fiecarei etape in parte.
Este necesar ca articolele sa fie introduse in cuptor cu o temperatura cat mai apropiata de temperatura superioara de recoacere .
Fisa conspect nr.3
Clasificarea cuptoarelor de recoacere
Cuptoarele de recoacere sunt instalatii destinate tratamentului termic de recoacere in scopul eliminarii tensiunilor interne care apar in cursul procesului de fabricare a produselor din sticla.
Fisa conspect nr.4
Cuptorul fix de recoacere incalzit cu flacara
Cuptorul de recoacere incalzit cu flacara are o functionare discontinua . El este construit sub forma unei camere cu spatiul de incalzire 1 si vatra cuptorului 2 pe care se aseaza produsele destinate recoacerii . Incalzirea cuptorului se face prin caldura degajata de flacarile 4 ale arzatoarelor 3 . Pentru a nu se produce o supraincalzire si o inmuiere a articolelor , acestea sunt protejate de actiunea directa a flacarii prin peretii laterali care dirijeaza flacara catre bolta 5 , de unde se transmite caldura prin radiatie . Pentru reglarea temperaturii din cuptor se actioneaza asupra ventilelor arzatoarelor 3 si al registrului de tiraj 6 spre cosul de fum . Pentru incarcarea si scoaterea articolelor cuptorul are si o usa 7.
Cuptorul functioneaza astfel : intai este incalzit gol pana la temperatura de recoacere si mentinut la aceasta temperatura pana ce se incarca cu articolele destinate recoacerii . Apoi , gurile cuptorului se inchid si cuptorul se lasa sa se raceasca , reducandu-se treptat focul , una-doua sau mai multe zile , dupa marimea articolelor .
Fisa conspect nr.5
Cuptorul de recoacere cu plasa metalica si mufa
Acest cuptor are o functionare continua si este construit pe principiul incalzirii indirecte. Cuptorul este compus din scheletul metalic , construit din tronsoane de 3-5 m , care formeaza corpul cuptorului. Aceste tronsoane sunt asezate cap la cap pe o lungime de 20-25 m, formand un tunel , care la interior se captuseste cu materiale refractare. In mijlocul cuptorului si de-a lungul lui se afla spatiul mufei, care este o camera de ardere, unde se degaja caldura necesara incalzirii cuptorului . Mufa in partea superioara este construita din placi subtiri de material refractar , care transmit caldura spatiului in care se recoc articolele.
Articolele de sticla sunt introduse in spatiul de recoacere , delimitat deasupra de plafonul cuptorului , iar in partea inferioara de mufa , care se prelungeste pana la mijlocul cuptorului . Mufa este incalzita de arzatoare amplasate lateral . Gazele de ardere inainte de a fi evacuate la cos circula printr-o serie de canale amplasate in peretii laterali ai cuptorului , pentru asigurarea unei incalziri uniforme . Prin cuptor , deasupra mufei circula o plasa de sarma pusa in miscare de un mecanism de antrenare . Focul arzand in mufa incalzeste prima parte a cuptorului pana la temperatura superioara de recoacere. Astfel ca atunci cand articolele se introduc in cuptor , acestea sa atinga temperatura necesara. Incepand cu jumatatea a doua a mufei , temperatura in cuptor este mai mica si scade treptat pana la capatul rece , unde se executa o racire fortata .
Articolele de sticla fiind asezate pe plasa trec prin zonele de temperatura corespunzatoare curbei de recoacere .
Fisa conspect nr.6
Controlul recoacerii
Polariscopul
1 - sursa de lumina
2 - luneta ocular
3 - oglinda
Realizarea unei recoaceri corespunzatoare a produselor este o conditie importanta de calitate . Articolele care au fost racite in conditii necorespunzatoare raman dupa recoacere cu o cantitate insemnata de tensiuni interne care in timp duc la spargerea acestora .
Avand in vedere faptul ca tensiunile interne nu se vad cu ochiul liber , se folosesc pentru controlul recoacerii aparate speciale , cum ar fi polariscopul reprezentat in figura de mai sus . Prin folosirea acestui aparat se poate depista existenta , marimea si locul amplasarii tensiunilor interne .
Polariscopul se compune dintr-o sursa de lumina , constand dintr-un bec electric, o oglinda pentru polarizarea luminii si o luneta oculara .
Functionarea aparatului este urmatoarea privind prin ocular se observa o lumina violeta datorata oglinzii de sticla de culoare violeta . Obiectul de cercetat se introduce intre ocular si oglinda si se roteste in jurul axei sale . La tensiuni interne intense , campul vizual se prezinta sub forma unor serii de curbe intr-o succesiune treptata de culori spectrale , care pornesc de la locul in care fortele sunt maxime si se intind inapoindu-se printr-o curba de la locul de plecare .
Tensiunile interne mari sunt marcate prin zone colorate in rosu si oranj ; iar produsele care contin aceste coloratii se rebuteaza .
Tensiunile interne mici si acceptabile sunt marcate prin zone colorate in nuante de albastru , violet sau verzui .
Fisa conspect nr.7
Instructiuni de protectia muncii la cuptoarele de recoacere
A . Alimentarea manuala a cuptoarelor de recoacere
Inainte de inceperea lucrului , este obligatoriu a se stabili traseul pe care vor circula purtatorii , pentru a se evita accidentele prin ciocnirea lor.
Traseul pe care circula alimentatorii va fi in permanenta curatat de cioburi si de alte materiale .
Spre cuptorul de recoacere , purtatorii vor transporta produsele pe furci si lopeti , in pozitie orizontala , iar la intoarcere vor tine furcile si lopetile in pozitie verticala .
In timpul lucrului , sunt interzise cu desavarsire jocul cu furcile si lopetile de transport .
La introducerea produselor in cuptor se va avea grija ca acestea sa fie asezate corect si sa aiba stabilitate , pentru a nu provoca accidente prin caderea lor in fata cuptorului de recoacere .
Muncitorii ce transporta produsele vor avea incaltaminte cu talpa groasa si rigida pentru a evita strapungerea in cazul calcarii prin cioburi .
Cuptorul de recoacere fiind o instalatie ce functioneaza cu gaze , nu este permis a se stationa langa el sau a depozita materiale si diferite obiecte . Este interzis a se umbla la ventilele de gaz.
B . Sortarea articolelor recoapte
Sortarea produselor se va face prin prinderea obiectului de la mijloc si nu de muchie .
Colectarea si depozitarea produselor sortate se face numai in ladite , in navete si in carucioare bine intretinute .
Cioburile rezultate vor fi depozitate in containere speciale , prevazute cu aparatori de protectie .
Este interzis sortatorilor sa-si aplece capul peste plasa cuptorului sau sa se urce cu picioarele pe aceasta .
Cand produsele de sticla depasesc temperatura de 40 0C , sortarea se va face cu manusi de protectie .
Se interzice depozitarea obiectelor de sticla pe caile de acces , precum si ocuparea acestora cu lazi , containere si carucioare , cu sau fara produse semifabricate.
Pornirea si oprirea cuptorului de recoacere va fi efectuata numai de catre muncitori instruiti special.
recoacere
racire lenta
indepartarea tensiunilor interne
forte de compresiune
forte de intindere
remanente
temporare
regim de recoacere
detensionare
temperatura superioara de recoacere
mod de functionare
instructiuni de lucru
instructiuni de protectia muncii
cuptoare de recoacere
sortarea produselor
supravegherea cuptoarelor
elemente constructive
racire rapida
tensiune = forta interioara care ia nastere intr-un corp supus unor
forte exterioare
detensionarea indepartarea tensiunilor
remanenta ramasa
temporara = de scurta durata
a se raci = a-si pierde temperatura
a indeparta = a elimina
lent = incet
etapa = faza unui proces tehnologic
a exploata un utilaj = a folosi acel utilaj
Acest glosar poate fi continuat de catre elevi pe parcursul studierii modulului.
Data inceperii modulului data promovarii modulului
Compe-tenta |
Sarcina de lucru |
Obiectiv |
Rezolvat |
U 20 Recoacerea sticlei
C 20.1 |
Act.1 ; Act. 7 (1),(2) |
Definirea tensiunilor interne ce apar in sticla Enumerarea tipurilor de tensiuni interne ce apar in sticla |
|
C 20.2 |
Act. 2 ; Act. 7 (3) , (4) |
Ordonarea etapelor procesului de recoacere a sticlei Descrierea regimului de recoacere a sticlei |
|
C 20.3 |
Act. 3 , 4, 5 ; Act. 7 (5), (6) Act.9 |
Clasificarea cuptoarelor utilizate la recoacerea sticlei Identificarea elementelor constructive ale cuptoarelor de recoacere a sticlei Explicarea modului de functionare a cuptoarelor de recoacere a sticlei |
|
C 20.4 |
Act.6 ; Act. 7 (7) , (8), (9); Act.8 .7 |
Incarcarea cuptoarelor de recoacere cu articole din sticla Supravegherea cuptoarelor de recoacere a sticlei Descarcarea si sortarea produselor de sticla recoapte |
|
U 1. Comunicare si numeratie
C 1.1 |
Act. 8 |
Selectarea si citirea documentelor simple Extragerea informatiilor necesare pe un subiect dat Sintetizarea informatiilor obtinute dintr un document simplu |
|
C 6.3 |
Act.9 |
Recunoasterea competentei membrilor echipei Corelarea propriilor sarcini cu cele ale echipei Manifestarea spiritului de intrajutorare |
|
Numele elevului _____ _______ ______ __________
Numele profesorului _____ _______ ______ ___________
Competente care trebuie dobandite |
Data |
Activitati efectuate si comentarii |
Data |
Aplicare in cadrul unitatii de competenta |
Evaluare |
||
Bine |
Satis-facator |
Refacere |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Comentarii |
Prioritati de dezvoltare |
||||||
Competente care urmeaza sa fie dobandite (pentru fisa urmatoare) |
Resurse necesare |
Competente care trebuie dobandite
Pe baza evaluarii initiale, ar trebui sa se poata identifica acele competente pe care elevul trebuie sa le dobandeasca la finele parcurgerii modulului. Aceasta fisa de inregistrare este facuta pentru a evalua, in mod separat, evolutia legata de diferite competente. Aceasta inseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie care trebuie dezvoltate si evaluate.
Activitati efectuate si comentarii
Aici ar trebui sa se poata inregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.
Aplicare in cadrul unitatii de competenta
Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura in care elevul si-a insusit competentele tehnice generale,tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru intreaga clasa. Profesorul poate indica gradul de indeplinire a cerintelor prin bifarea uneia din urmatoarele trei coloane.
Prioritati pentru dezvoltare
Partea inferioara a fisei este conceputa pentru a privi inainte si a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze in perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare.
Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decat pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.
Competente care urmeaza sa fie dobandite
In aceasta casuta, profesorii trebuie sa inscrie competentele care urmeaza a fi dobandite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
Resurse necesare
Aici se pot inscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, retete,
seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de
informare
suplimentara pentru un elev ce nu a dobandit competentele cerute.
Aceasta fisa va fi atasata in dosarul elevului.
In aceasta parte a auxiliarului , sunt propuse o serie de sarcini de lucru si solutiile acestora , pentru elevi , care sa-i ajute in dobandirea criteriilor de performanta , respectiv a competentelor profesionale conform standardelor; precum si sugestii metodologice pentru realizarea sarcinilor.
Aceste sarcini de lucru constau in :
cautare de informatii utilizand diferite surse ( manuale , notite , pliante , pagini de Internet , documente ) ;
rezolvarea de exercitii si fise de lucru ;
test de evaluare ;
intocmirea unor referate si proiecte.
Foarte important
Inainte de a trece la rezolvarea exercitiilor si/sau a activitatilor propuse , cititi cu atentie sarcina de lucru.
Daca nu ati inteles sau daca nu stiti cum sa rezolvati sarcina de lucru , solicitati sprijinul profesorului care va indruma.
Profesorul va tine evidenta exercitiilor pe care le-ati rezolvat si a activitatilor pe care le-ati desfasurat si va evalua progresul realizat.
www.google.com
www.materialedeconstructii.ro
www.ask.com
www.yahoo.com
Unitatea de competenta tehnica specializata 20 : Recoacerea sticlei
Competenta 20.1 Clasifica tensiunile interne ce apar in sticla
a . Completati tabelul de mai jos cu definitiile corespunzatoare.
Nr. crt. |
Notiunea |
Definitia |
1. |
Recoacerea |
|
2. |
Tensiuni interne |
|
b . In casutele din desenul de mai jos , sunt inscrise tensiunile interne ce apar in sticla.
Completati spatiile din fiecare casuta cu definitia corespunzatoare.
Timp de lucru : 20 minute .
a . Completati petalele de mai jos cu etapele procesului de recoacere in ordinea desfasurarii lor .
b . Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata sau litera F daca afirmatia este falsa .
A F 1. Prin temperatura superioara de recoacere se intelege temperatura la care
tensiunile interne dispar foarte repede , fara a deforma produsul .
A F 2. Detensionarea consta in mentinerea articolelor la temperatura superioara
de recoacere un timp dat .
A F 3. Racirea lenta a articolelor in procesul de recoacere nu este obligatorie .
A F 4. Racirea rapida in procesul de recoacere se realizeaza de la 400 0Cla
temperatura mediului ambiant .
A F 5. Regimul de recoacere a sticlei se desfasoara la o temperatura > 800 0C .
Timp de lucru : 15 minute .
Competenta 20.3
Descrie constructia si functionarea cuptoarelor utilizate la
recoacerea sticlei
In lista de mai jos sunt enumerate tipuri de cuptoare utilizate la recoacerea sticlei :
cuptor cu vagonete , cuptor camera incalzit cu flacara , cuptor cu plasa metalica si mufa , cuptor camera incalzit electric , cuptor tunel cu banda rulanta din placi .
Selectati in coloana A - cuptoarele fixe de recoacere , iar in coloana B - cuptoarele continue de recoacere .
AB
Cuptor
de recoacere tip tunel
Timp de lucru : 10 minute .
Rezolvati urmatorul ARITMOGRIF si veti descoperi pe verticala A-B denumirea utilajului in care se realizeaza operatia de recoacere .
A
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
2 |
|
|
|
|
|
|||||||
4 |
3 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||
5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B
1 - denumeste modulul actual
2 - parte importanta a cuptorului continuu de recoacere
3 - este din sarma si pe ea se pun articolele supuse recoacerii
4 - are o lungime de 3 - 5 metri si face parte din corpul cuptorului
5 - este amplasat lateral si incalzeste mufa
6 - mod de incalzire al cuptorului
Timp de lucru : 15 minute .
a . Priviti cu atentie figura de mai jos . Raspundeti la urmatoarele cerinte :
Denumirea : Parti
componente :
b . Completati spatiile libere de mai jos si veti obtine modul de functionare al cuptorului fix de recoacere .
1. Cuptorul fix de recoacere este intai ________________ gol pana la temperatura de _________ .
2. Se mentine la aceasta temperatura pana ce se incarca cu ___________ supuse recoacerii .
3. Gurile cuptorului se ____________ si cuptorul se lasa sa se ___________ reducandu-se __________ focul .
Timp de lucru : 20 minute .
Incercuiti litera corespunzatoare variantei corecte de raspuns :
1.Recoacerea (racirea lenta) se mai numeste si :
a) tensionare
b) detensionare
c) ardere
2.Tensiunile in sticla sunt :
a) interne
b) externe
c) marginale
3.Ordinea desfasurarii etapelor regimului de recoacere este :
a) racire rapida , racire lenta , detensionare , incalzirea articolelor la temperatura superioara de recoacere
b) detensionare , incalzirea articolelor la temperatura superioara de recoacere, racirea rapida , racirea lenta
c) incalzirea articolelor la temperatura superioara de recoacere , detensionarea racirea lenta , racirea rapida.
4.Detensionarea se realizeaza la temperaturi cuprinse in intervalul :
a) 50-200 0C
b) 200-400 0C
c) 400-650 0C
5.Cuptoarele de recoacere continue sunt sub forma de :
a) tunel
b) camera
c) semicerc
6.Mufa este o :
a) camera de ardere
b) camera de racire rapida
c) camera de racire lenta
7.Incarcarea cuptoarelor de recoacere se face :
a) cu furci , lopeti , clesti
b) cu mana
c) prin rasturnarea unei ladite cu articole
8.Supravegherea cuptorului de recoacere se face :
a) conform instructiunilor de lucru si cu respectarea masurilor de protectia muncii
b) la intamplare
c) respectand numai masurile de protectia muncii
9.Sortarea manuala a produselor se face :
a) la microscop
b) pe baza observarii vizuale a defectelor
c) prin comparare cu anumite cataloage STAS
Vitralii
pe sticla
Timp de lucru : 20 minute .
Se acorda 1 punct din oficiu .
Fiecare raspuns corect valoreaza 1 punct .
Total 10 puncte .
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 1 : Comunicare si numeratie
Competenta 1.1 Citeste si utilizeaza documente simple
Citeste extrasul din normele de protectia muncii , referitor la instructiunile specifice cuptoarelor de recoacere prezentat in fisa conspect nr. 7 .
Realizeaza un rezumat al instructiunilor care se refera la sortarea produselor.
Rezumatul va fi
redactat pe calculator cu litere Comic Sans 12 .
"
Confirm faptul ca elevii au citit extrasul prezentat in fisa
conspect nr.7 : Au selectat
instructiunile respective ; Au extras corect
instructiunile cerute. Profesor
(semnatura) : Data: Nume elev
Unitatea de competenta pentru abilitati cheie 6 : Lucrul in echipa
Competenta 6.3 Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
Analizati cuptorul continuu de recoacere cu mufa si plasa de sarma .
Se lucreaza in echipe de 7 elevi din care unul este lider iar ceilalti 6 vor avea sarcini precise de lucru.
Aceiasi tema va fi analizata de toate echipele pentru ca in final sa se poata compara rezultatele.
Activitatea se desfasoara sub forma unui concurs intre echipele de lucru .
Profesorul va fi moderatorul si arbitrul activitatii.
Etapele
metodei : Se formeaza
echipele ; Se numesc liderii ; Ceilalti 6
elevi primesc cate o coala de
hartie patrata care va constitui o fata a cubului; Pe foaia de hartie
va fi scrisa sarcina
de lucru si anume : "fata
1" - descrierea generala a cuptoarelor cu incalzire indirecta; "fata2"
- principiul de incalzire ; "fata3"
- schita utilajului ; "fata4"
- partile componente ; "fata5"
- principiul de functionare ; "fata6"
- instructiuni de protectia muncii. Liderul
coordoneaza si verifica desfasurarea
actiunii ; Dupa rezolvarea
sarcinii se construieste cubul care va arata ca in figura
alaturata ;
|
1 descriere generala |
|
|
2 principiul de incalzire |
|
3 schita utilajului |
4 partile componente |
5 principiul de functionare |
|
6 instructiuni de protectia muncii |
|
Lucrarea in forma finala va fi
afisata pe tabla .
Timp de lucru o ora .
Dupa realizarea sarcinii de lucru completati urmatorul chestionar :
Incercuiti varianta de
raspuns pe care o considerati corecta . De ce este nevoie ca grupul
sa aiba un lider ? a.
sa faca
toata munca , b.
sa-i ajute pe
toti membrii grupului sa-si indeplineasca sarcinile, c.
sa preia o
parte din sarcini. Incercuiti litera A daca
afirmatia este corecta sau litera F daca afirmatia este
falsa . A F Liderul nu are nevoie de cooperarea
voastra . A F Lucrul in echipa presupune
sa-i ascultati pe ceilalti in aceeasi masura
in care vorbiti .
In realizarea sarcinii de lucru folositi-va de figura de mai jos:
Sectiunea longitudinala a unui cuptor de recoacere cu mufa :
1 - spatiul de recoacere ;
2 - mufa ;
3 - arzatoare ;
4 - plasa de sarma ;
5 - sistem de antrenare .
SUGESTII
Lucrati individual .
Dupa expirarea timpului de lucru , schimbati-va fisa cu cea a colegului de banca si verificati-o dupa baremul de corectare afisat de catre profesor .
a .
Nr. crt. |
Notiunea |
Definitia |
1. |
Recoacerea |
Este operatia de racire lenta a produselor din sticla pentru indepartarea tensiunilor interne aparute in timpul fasonarii . |
2. |
Tensiuni interne |
Sunt forte de compresiune si intindere aparute in timpul fasonarii articolelor |
b .
SUGESTII
Se lucreaza in grupe de 2-3 elevi .
Dupa rezolvarea exercitiului va veti verifica raspunsurile cu ajutorul notitelor .
In cazul in care aveti greseli le subliniati cu rosu si le transcrieti corect .
a .
b .
1 - A
2 - A
3 - F
Vitralii
pe sticla
4 - A
5 - F
ACTIVITATEA 3
SUGESTII
Lucrati individual .
Dupa expirarea timpului de lucru si afisarea rezultatului corect , va schimbati fisa de lucru cu cea a colegului de banca si le corectati reciproc .
cuptor camera incalzit cu flacara cuptor cu vagonete ,
cuptor camera incalzit electric cuptor cu plasa metalica si mufa,
cuptor tunel cu banda rulanta din placi ,
Vitralii
pe sticla
SUGESTII
Lucrati in pereche .
Dupa expirarea timpului de lucru , fiecare isi corecteaza individual fisa dupa ce profesorul a afisat solutia aritmogrifului.
SOLUTIA
A
1 |
R |
E |
C |
O |
A |
C |
E |
R |
E |
|||
2 |
M |
U |
F |
A |
|
|||||||
4 |
3 |
P |
L |
A |
S |
A |
|
|||||
T |
R |
O |
N |
S |
O |
N |
||||||
5 |
A |
R |
Z |
A |
T |
O |
R |
|
|
|||
6 |
I |
N |
D |
I |
R |
E |
C |
T |
A |
B
SUGESTII
Lucrati individual .
Va puteti folosi de notitele voastre .
Daca a-ti dat raspunsuri gresite le veti retranscrie corect cu un creion de alta culoare.
Denumirea
:Cuptor de recoacere fix incalzit cu flacara Parti
componente : 1-spatiu de incalzire ; 2-vatra
; 3-arzator ; 4-flacari ; 5-bolta ; 6-registru
de tiraj ; 7-usa
a
b .
1. Cuptorul fix de recoacere este intai incalzit gol pana la temperatura de recoacere .
2. Se mentine la aceasta temperatura pana ce se incarca cu articolele supuse recoacerii .
3. Gurile cuptorului se inchid si cuptorul se lasa sa se raceasca reducandu-se treptat focul .
ACTIVITATEA 7
SUGESTII
Dupa expirarea timpului de lucru confruntati solutiile gasite cu cele date in baremul de corectare pus la dispozitie de catre profesor .
Fiecare elev isi stabileste nota finala care va fi validata de catre profesor .
Pastrati fisa de evaluare in dosarul vostru
SOLUTII Barem de corectare
1-b , 2-a , 3-c , 4-c , 5-a , 6-a , 7-a , 8-a , 9-b
Vitralii
pe sticla
programele scolare in vigoare - www.edu.ro
2 Balta, P.Tehnologia sticleiEditura tehnica ,1984
3 Chiaburu , Tehnologia sticleiEditura tehnica ,1976
E. , C.
Dinescu , A. Tehnologia materialelor deEditura didactica si
Bajau , G. constructii pedagogica ,1998
5 Popescu , G.Tehnologia materialelor deEditura didactica si
constructii pedagogica ,1980
6 Dinescu , A. Tehnologia materialelor deEditura didactica si
Popescu , G.constructii pedagogica ,1983
7 Barna , S. Utilajul si tehnologia fabricarii Editura didactica si
Cerchez , M. si prelucrarii sticleipedagogica , 1982
Constantin , S.
Fara , M.
8 Popa , A.Tehnologia industriala * * * , 1981
Manolescu, M.
Boros , M.
Vega , I.
Balba , N.
9 * * *Norme unice de protectia * * * , 1984
muncii pentru industria sticlei
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |