Metode didactice - Invatarea prin descoperire

Metode didactice - Invatarea prin descoperire

Ca si abordarea euristica, invatarea prin descoperire este strans legata de euristica si il situeaza pe elev in ipostaza de subiect al cunoasterii stiintifice, care isi construieste singur cunoasterea si, practic, reelaboreaza cunostintele, insusindu-si metodologia de studiere a stiintei ca proces si nu ca produs.

Pentru evitarea unor confuzii, se impune realizarea unei diferentieri intre "invatarea prin descoperire" si "a invata sa descoperi"; astfel, "invatarea prin descoperire" presupune predarea anumitor cunostinte prin utilizarea unei metode de descoperire (valorificata atat in predare, cat si in invatare), in timp ce "a invata sa descoperi" se refera la predarea al carei scop final este dezvoltarea la elevi a capacitatii de a face descoperiri.

Invatarea prin descoperire se deruleaza intr-un cadru problematizat, ea fiind, practic, o continuare a problematizarii, finalizarea ei. Subiectii cunoscatori sunt confruntati cu o situatie-problema pentru solutionarea careia, nu cunosc nici o metoda, dar o pot gasi prin actul de descoperire, care poate presupune:

reactualizarea unor achizitii cognitive utile in contextul situatiei-problema

organizare si corelare de date

structurare si interpretare de date

experimentare mintala si/sau practica

exersarea operatiilor gandirii

obtinerea rezultatului descoperirii, respectiv identificarea unor corelatii, reguli, legi, teorii, principii

intuitie

inspiratie

imaginatie

creativitate.

Rezulta ca situatia-problema are valoare de proiect de actiune sau program de operatii, care vor angaja subiectul cunoscator intr-o actiune de investigare, de cercetare si descoperire. Aceasta face ca invatarea prin descoperire sa fie mai dificil de utilizat in raport cu celelalte metode, insa ea este foarte bogata in fluxuri informationale inverse, atat de necesare cadrului didactic.

Pentru a se declansa actiunea de cercetare si pentru ca actul descoperirii sa poata avea loc, situatia-problema trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

sa se inscrie in sistemul de operatii concrete si mentale de care sunt capabili elevii

oferta de cunostinte si abilitati sa nu fie nici prea saraca nici prea complicata, pentru a putea angaja elevii in rezolvarea eficienta a situatiei-problema

elevii sa perceapa si sa memoreze date, fapte, informatii etc.

elevii sa prelucreze si sa asimileze rational materialul acumulat

elevii sa formuleze generalizari si sa le integreze in sisteme, in ipoteze operatorii.

In practica instruirii intalnim procese de invatare prin descoperire dirijata, intrucat profesorul este cel care indruma procesul de descoperire efectuat de elevi, prin intermediul sugestiilor, al indicatiilor, al punctelor de sprijin etc.; descoperirile nu sunt autentice, avem de-a face cu pseudodescoperiri sau semidescoperiri. Acestea, in functie de specificul problemei abordate, de particularitatile clasei de elevi etc., pot fi de trei tipuri:

descoperiri inductive - bazate pe rationamente de tip inductiv

descoperiri deductive - bazate pe rationamente de tip deductiv

descoperiri analogice - bazate pe rationamente prin analogie.

Etapele parcurse de cei care efectueaza activitati de cercetare si descoperire sunt urmatoarele:

confruntarea cu situatia-problema (etapa in care se realizeaza si declansarea dorintei lor de cautare si explorare)

realizarea actului descoperirii, respectiv structurarea si interpretarea datelor, exersarea operatiilor gandirii si evidentierea noului

verbalizarea generalizarilor, respectiv formularea concluziilor si generalizarea lor

exersarea in ceea ce s-a descoperit, adica aplicarea rezultatului descoperirii in diferite contexte situationale.

Dintre avantajele metodei identificate atat in plan teoretic, cat si practic, amintim:

T    creeaza premisele necesare unei activitati intelectuale intense

T    rezultatele descoperirilor constituie achizitii trainice, durabile si contribuie la asigurarea motivatiei intrinseci

T    contribuie la familiarizarea celor care invata cu metodele euristice, de descoperire

T    permite mentinerea sub control a progresiei invatarii, asigurand transmiterea unor fluxuri informationale bogate de le elev la profesor.