POVESTEA LUI HARAP-ALB
de Ion Creanga
FISA 1:
Definitie: Basmul este o specie a genului epic, de dimensiune relativ mare, cu o actiune in care elementele realiste se imbina cu cele fabuloase si in care personajele au valori simbolice, reprezentand fortele binelui si ale raului.
Argumentatie
- prezenta autorului se face simtita in mod ...................
- modul de expunere predominant este.........................
- perspectiva narativa este reprezentata de naratiunea la persoana si naratorul... ;
exista insa si pasaje in care naratorul intervine in mod......., la persoana.....
- timpul si spatiul narativ
- ca in orice opera epica, actiunea se poate relata pe momentele subiectului :
Expozitiunea
Intriga
Desfasurarea actiunii :
Punctul culminant :
Deznodamant
FISA 2 ACTIUNEA BASMULUI - STRUCTURA
Opera are o structura secventiala, evenimentele fiind prezentate prin inlantuire, fiecare moment al actiunii reprezentand o etapa esentiala in initierea personajului.
a). Structura operei urmeaza scenariul specific basmului :
- eroul este rasplatit - in plan social :
- in plan uman :
b). Se remarca, de asemenea, si prezenta unor motive tipice basmului :
motivul formulelor tipice :
- initiala :
- mediana :
- finala :
motivul cifrei magice 3 :
motivul obiectelor si substantelor magice :
motivul imparatului fara urmasi :
motivul mezinului :
motivul disimularii :
FISA 3 : PERSONAJELE
au volori simbolice, reprezentand - binele :
- raul :
personajele sunt : - realiste :
- fabuloase :
Personajele fabuloase sunt foarte bine individualizate, prin hiperbolizarea trasaturilor, realizandu-li-se portrete grotesti, caricaturale :
Ochila:
Setila
Gerila
Flamanzila
Pasari- Lati- Lungila:
Personajele adjuvante- cele care ajuta eroul in realizarea misiunii sale :
animalul credincios-calul- unul dintre cele mai intelepte personaje ale basmului:
animale/insecte inzestrate cu puteri supranaturale :
Personajele opozante :
Spanul
FISA 4 : HARAP -ALB - caracterizare
Eroul principal din basme intruchipeaza idealul de cinste, dreptate si adevar al romanului dintotdeauna, constituind imaginea binelui, aflat in lupta continua cu fortele malefice, pe care le invige in final
Personajul principal din "Povestea lui Harap - Alb" este:
- un personaj tipi de basm prin......
- ramane insa in zona umanului prin.........
Semnificatia numelui
Mijloacele de caracterizare: - directa
- indirecta
scene semnificative |
simbolistica,trasaturi |
- scena in care isi roaga tatal sa-l lase si pe el sa-si incerce norocul | |
- reactia sa la raspunsul tatalui - caracterizare directa facuta de narator: | |
-intalnirea cu batrana cersetoare: |
|
- pregatirea pentru calatorie | |
- calatoria - caracter initiatic | |
- prima proba la care este supus: | |
- podul - trecere intre doua lumi: | |
- padurea - labirint | |
- prima greseala - accepta pe span in slujba sa | |
- a doua greseala - se lasa usor pacalit de span - caracterizare directa: |
- scena fantanii- semnificativa deoarece: | |
- probele la care il supune spanul: | |
- in relatie cu spanul se dovedeste: | |
- drumul catre curtea imparatului Rosu - necontenit prilej de initiere | |
- intalnirea cu furnicile si albinele: | |
- intalnirea cu cele cinci personaje fabuloase: | |
- faptele eroului - raman in limita umanului: - singura trasatura supranaturala: | |
- probele de la curtea imparatului Rosu trimit la ritualul taranesc al petitului: | |
- tot acum se face si initierea erotica personajului deoarece: | |
- scena mortii eroului este semnificativa intrucat: |
Concluzie: Din punctul de vedere al personajului principal, basmul devine un veritabil bildungsroman
FISA 5 - ARTA NARATIVA
Oralitatea stilului este data de impresia de spunere a intamplarilor in fata unui public si se realizeaza prin imitarea in scris a particularitatilor vorbirii.
Modalitati de realizare:
Elemente de oralitate |
Exemple din text |
- dialogul | |
- dativul etic | |
- exclamatii, interogatii, interjectii | |
- adresare directa | |
- formule specifice vorbirii | |
- proverbe si zicatori | |
- versuri populare sau fraze ritmate | |
- cuvinte populare - regionalisme | |
diminutive |
Registrele stilistice
Modalitatile nararii:
Marci ale prezentei naratorului:
UMORUL- este dat de permanenta buna - dispozitie a naratorului, de jovialitatea si de placerea lui de a povesti pentru a starni veselia ascultatorilor.
Tipuri de umor |
Exemple din text |
- de nume: | |
- de caracter: | |
- de situatie: | |
- de limbaj: | |
diminutive cu valoare augmentativa | |
vorbe de duh | |
combinatii neasteptate de cuvinte | |
ironia | |
autoironia |
CONCLUZIE:
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |