UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA A BANATULUI, TIMISOARA.

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREA SILVICULTURA

PROIECT DIDACTIC LA DISCIPLINA

AMELIORATII SILVICE.

Perimetrul de ameliorare Carliontu.

Tema proiectului

Sa se intocmeasca proiectul de ameliorare a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Carliontu, situat in raza O.S Ana Lugojana, U.P. III Pades, localitatea Nadrag, judetul Timis.

Studiul va cuprinde urmatoarele parti:

Caracterizarea generala a perimetrului de ameliorare;

Cartarea perimetrului si formularea problemelor ce se cer rezolvate;

3. Solutia tehnica de ameliorare silvica a terenurilor degradate din perimetru;

4. Detalii tehnice, tehnologice si organizatorice legate de executia lucrarilor;

Figuri si piese desenate.

Date cu caracter general

Denumirea obiectivului de investitii : Ameliorarea si valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Carliontu.

Amplasamentul obiectivului : O.S. Ana Lugojana, U.P. III Pades, Localitatea Nadrag.

3. Proiectant: Universitatea de Stiinte Agricole si MedicinaVeterinara a

Banatului Timisoara, Facultatea de Horticultura,specializarea

SILVICULTURA

4. Situatia cadastrala: terenuri incluse in fondul forestier.

Cap.I Cadrul geografic al perimetrului de

ameliorare Carliontu.

Localizarea geografica si situatia administrativa a

perimetrului.

Perimetrul de ameliorare Carliontu se gaseste in cadrul U.P. III Pades. Unitatea de productie este situata pe versantul vestic al masivului Pades, ce face parte din muntii Poiana Rusca. Acesti munti cu nivelari in trepte, fragmentati in culmi largi, de vai adanci, in forma de V se deschid spre partea inferioara, in mica depresiune a Nadragului, ce se continua pana in Lunca Timisului..

Localitatea cea mai apropiata este comuna Nadrag.

Din punct de vedere al administratiei de stat, perimetrul se afla pe raza localitati Nadrag, judetul Timis. In ceea ce priveste administratia silvica, teritoriul in cauza se gaseste in gestiunea O.S. Ana Lugojana, R.N.P. - Directia Silvica Timisoara.

Limitele, vecinatatile si hotarele perimetrului sunt naturale.

1.2. Conditii geologice.

Din punct de vedere geologic perimetrul de ameliorare este format pe sisturi cristaline epimetamorfice si mezometamorfice cu deosebire sisturi sericito-cloritoase si grafitoase apartinand Proterozoicului Superior-Paleozoic. Frecvent se intalnesc intercalatii de porfiroide si uneori conglomerate si gresii.

Solurile formate pe aceste substrate litologice sunt in general mijlociu profunde, afanate, insa cu mult schelet, uneori cu iviri de stanci la suprafata si adesea cu bolovani si grohotis fugitiv.

In general datorita friabilitatii substratului, spre firul vai Carliontu, pantele sunt mai accentuate iar spre obarsia vai se semnaleaza abrupturi si terenuri cu pante foarte mari.

1.3. Conditii geomorfologice.

Perimetrul de ameliorare Carliontu se gaseste in cadrul U.P. III Pades. Unitatea de productie este situata pe versantul vestic al masivului Pades, ce face parte din muntii Poiana Rusca. Acesti munti cu nivelari in trepte, fragmentati in culmi largi, de vai adanci, in forma de V se deschid spre partea inferioara, in mica depresiune a Nadragului, ce se continua pana in Lunca Timisului.

Unitatile morfologice dominante din cuprinsul perimetrului de ameliorare sunt versantii, cu pante in general repezi, accentuate pe firul vailor, mai domoale spre culmi, uneori cu mici platouri in treimea mijlocie. Sunt bine reprezentate si inclinarile moderate si cele foarte repezi. Versantii in general sunt lungi si cu fragmentare accentuata. Ca forme de relief se mai semnaleaza: coamele, platourile, culmile, crestele si luncile care insa ocupa suprafete mici, dispersate, inguste, ce nu au fost individualizate ca atare, fiind inglobate in versanti.

Expozitia generala a perimetrului de ameliorare este cea sudica.

Configuratia terenului variaza de la plana pana la fragmentata predominand configuratia ondulata.

Altitudinea perimetrului de ameliorare variaza intre 440 m si 940 m.

Suprafata perimetrului este de 29.7 ha si reprezinta un bazinet generat de eroziunea pluviala.

Panta medie a terenului este de 32 %, cu variatii mici, avand minima de 31% si maxima de 33%.

Versantii ce alcatuiesc bazinul format in urma eroziunii au expozitii S, iar expozitia generala a perimetrului este sudica.

Datele referitoare la caracterizarea geomorfologica a perimetrului se regasesc in tabelul nr. 1

Sinteza datelor geomorfologice

Tabel nr.1

Energia de relief, pantele accentuate, lungimile mari ale versantilor, cat si expozitia insorita determina o predispozitie ridicata a teritoriului la eroziune.

1.4. Conditii climatice.

Din punct de vedere climatic teritoriul se afla, dupa clasificarea Koppen, in provincia climatica C. f. b. x.(climatul piemonturilor vestice). El reprezinta tipul de climat temperat(C), cu precipitatii suficiente tot timpul anului(f), temperatura medie a lunii celei mai calduroase sub 22 grade Celsius(dar cel putin patru luni depaseste 10 grade Celsius)(b) si maxima pluviometrica se inregistreaza la inceputul verii, iar minima la sfarsitul iernii(x).

Din punct de vedere al clasificarii in sistemul Stoenescu, se incadreaza in climatul de tip I.A.p.s.3(climat continental temperat, districtul sudic-banatean al tinutului vestic, care se gaseste frecvent sub influenta maselor de aer din marile Mediteraneana si Adriatica).

Pentru caracterizarea climatica a perimetrului de ameliorare s-au folosit date inregistrate la statia meteorologica Lugoj.

Perimetrul de ameliorare Carliontu se situeaza in arealul unui climat continental cu influente mediteraneene, cu veri calduroase, ierni moderate, cu zapezi care se mentin un timp normal, avand grosime moderata si cu amplitudine termica relativ redusa.

Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8 C si 10 C, prima zi de inghet fiind la 1 octombrie, iar ultima la 1 mai.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 800 si 1200 mm, fiind mai ridicate in zona montana.

Vanturile au o frecventa de 15 predominand cele din SV, care uneori produc pagube insemnate padurilor(1978).

Din punct de vedere fitoclimatic perimetrul de ameliorare face parte din etajul montan si premontan de fagete(FM1 + FD4) si din etajul deluros de fagete, gorunete si goruneto-fagete (FD3).

Climatul nu are influente negative asupra vegetatiei forestiere, nu se semnaleaza gauri de ger, ingheturi tarzii sau timpurii si nici alte fenomene nefavorabile. Rasinoasele, fagul si gorunul(in aval) aflandu-se in optimul lor climatic. 

In ceea ce priveste regimul pluviometric, acesta indica valorile redate in tabelul de mai jos.

Regimul pluviometric

Tabelul nr.2

Caracteristicile ploii critice de asigurare 10%.

Pentru calculul intensitatii se foloseste relatia Gregory: i=

F=7.5 si n=0.5 pt. zona de munte

T=t t= =6.78min

i=2.69mm/min

Cuantumul ploii, h= i·t; h=i·t=2.69·6.78=18.24mm

Climatul are un rol primordial in declansarea si evolutia fenomenelor de degradare.

Climatul umed si rece, precipitatiile abundente din lunile de vara au determinat spalarea solului pe suprafete intinse din perimetrul de ameliorare dupa ce a fost eliminata vegetatia arborescenta, arbustiva si ierboasa.

1.5. Conditii hidrografice si hidrologice. 

Perimetrul de ameliorare Carliontu se afla situat in bazinul hidrografic al raului Timis. Apele care se scurg din perimetru se varsa in paraul Pades, marind considerabil turbiditatea apelor acestuia.

Reteaua hidrografica interioara perimetrului este formata din culoarul ravenei existente, cu o lungime de 750m. La varsarea in Pades, acesta are latimea maxima 100m, latimea minima fiind de 2.5 m. Latimea medie a culoarului ravenei este de 10m.

Gradul de fragmentare al perimetrului este dat de raportul dintre lungimea retelei hidrografice interioare si suprafata sa, fiind de 25m/ha.

Regimul hidrologic este dezechilibrat.

Ecuatia bilantului hidrologic anual se poate scrie: P=E+S₀+F,unde :

• P-precipitatiilcazute=749mm
• P=E+S₀+F
• S₀- scurgerea totala 749=695+S₀ -50
• E- evapotranspiratia potentiala=695mm  S₀=104 mm
• F-factorul de bilant =-50

Coeficientul scurgerii de suprafata k=S/P, unde S este scurgerea superficiala, S=70%S₀T S=72.8T k=0.1

Volumul scurgerii anuale: W= 10S·h·k=10·29.7·749·0.1=22245m³

Ecuatia de bilant a ploii critice: h= h_r+h_i+h_s unde,

h - cantitatea de apa cazuta

h_r - cantitatea de apa retinuta de covorul vegetal si de neregularitatile terenului =4mm

h_i - apa infiltrata in sol =4mm

h_s - apa scursa

18.24=4+4+ h_sT h_s=10.24mm

Coeficientul de scurgere la suprafata al ploii critice k =hs/h=0.56

Volumul scurgerii la ploaia critica:

W= 10S·h·k=10·29.7·18.24·0.56=3037m³

Debitul maxim al ploii critice: Qmax= W/(t·60)= 7.47m³ /s.

Datorita gradului ridicat de fragmentare a teritoriului, regimului hidrologic dezechilibrat si lipsei vegetatiei pot sa apara fenomene de eroziune, care sa conduca la aparitia proceselor de degradare

1.6. Conditii pedologice

Pentru identificarea corecta a tipurilor de statiuni si paduri, in cadrul lucrarilor de teren au fost executate cartari stationale avand drept scop identificarea tipurilor si subtipurilor de soluri. Profilele principale de sol au fost amplasate astfel incat sa se poata analiza caracteristicile fiecarui tip de sol. In perimetrul de ameliorare Carliontu identificandu-se tipul de sol 3101 - brun eumezobazic tipic. In laborator a fost analizat profilul de sol din u.a. 80, determinandu-se ca solul face parte din clasa Cambisoluri, este de tipul brun eumezobazic tipic(3101), avand succesiunea orizonturilor Ao-Bv-C.

Solul identificat este un sol evoluat, din clasa cambisoluri, ca o dovada ca procesul de solificare s-a desfasurat in conditii bune.

Clasa cambisoluri este prezenta numai prin soluri brune mezobazice si reprezentata mai ales prin subtipul tipic pe versantii bine drenati intern.

Alcatuirea profilului este de tipul Ao-Bv-C. Orizontul Ao este destul de gros de 15-35 cm de culoare bruna, bruna-inchis. Orizontul Bv este gros si foarete gros trecand adesea de 100-120 cm si are culoarea brun deschis galbui.

Textura este in cea mai mare parte mijlocie, iar structura slab moderat dezvoltata, grauntoasa sau prismatica in Bv. Continutul in humus este de 1,6-5%, uneori ajungand pana la 8%, deci cu o rezerva destul de mare.

Gradul de saturatie in baze ia valori intre 61-90 %, iar reactia solului ia valori de la slab acide la neutre. Aprovizionarea cu substante nutritive este in general foarte buna. Forma gleizata este intalnita in zonele cu pante foarte mici, drenajul nefiind activ.

Clasa argiluvisoluri este reprezentata prin solurile brune luvice, care apar si ele pe suprafete insemnate intercalandu-se cu cele brune mezobazice in special pe versantii superiori si insoriti pe roci mai putin acide, sub vegetatie de cvercinee sau cvercinee cu fag. Marea majoritate a acestora sunt sub forma tipica sau pseudogleizata. Existenta unui orizont argiloiluvial putin permeabil in profilul solurilor brune luvice ingreuneaza drenajul intern al solului, astfel ca mari suprafete prezinta fenomene de pseudogleizare la nivelul orizontului Bt. Sunt soluri care au de regula o diferentiere clara argiloeluviala si argiloiluviala.

Gradul de podzolire este moderat datorita faptului ca textura materialului parental este fina. Continutul de humus variaza in limite similare cu cele de la brune mezobazice.

Reactia solului este acida (pH 4,6-6,2), iar capacitatea totala de schimb cationic are valori moderete in orizontul A, scada mult in El si apoi creste in Bt.

Mare parte din acestea sunt mezobazice ( cu gradul de saturatie in baze sub 75 % ). Desi au o structura mijlocie, regimul aero-hidric este defectuos (datorita diferentei texturii pe profil), cea ce face ca bonitatea acestora sa fie putin inferioara solurilor brune mezobazice.

Fenomenele declansate in perimetru au indepartat treptat profilul de sol, pojghita cu pojghita si se tinde, in final, la inlaturarea totala a profilului.

In functie de gradul atins de eroziunea pluviala in suprafata, in perimetrul de ameliorare, solurile au fost spalate de orizontul cu humus. Acesta mai exista in unele suprafete insa este subtiat pana la jumatate, iar in situatiile extreme, eroziunea a ajuns sa actioneze la nivelul orizonturilor intermediare si chiar pana la nivelul rocii mama.

In aceste conditii de teren, dar si ca urmare a unei exploatari nerationale a padurii si a pasunatului excesiv are loc o intensificare a fenomenelor de eroziune. Datorita acestor fenomene, proprietatile solului se modifica, textura devine greu diferentiabila pe profil, humusul scade la cantitati neglijabile, structura este distrusa. Ca urmare a destructurarii solului este afectata si porozitatea, picaturile de ploaie determinand formarea crustei.

In unele zone, prin inlaturarea solului au aparut aflorimente stancoase in proportie de aproximativ 13%, terenurile respective fiind denumite terenuri stancoase.

In urma celor precizate se apreciaza ca starea suprafetei solului este necorespunzatoare

1.7. Conditii fito-geografice

Marea unitate fito-geografica in care se incadreaza perimetrul de ameliorare Carliontu este Marea unitate de vegetatie a padurilor de tip subatlantic din domeniul fagului. Unitatea din care face parte perimetrul este cea de paduri amestecate de fag, gorun si rasinoase.

In regiune principalele asociatii vegetale sunt reprezentate de alternante de grupari forestiere, in care participa in procente diferite, doua sau toate trei speciile mentionate. Pe alocuri se pot intalni fagete sau gorunete pure dar pe suprafete mici. De asemenea, la altitudini ceva mai mari se gasesc rasinoase si pajisti secundare, rezultate in urma defrisarii in trecut a formatiunilor forestiere mentionate mai sus.

In perimetrul de ameliorare vegetatia este reprezentata doar de arbori razleti, ierburi razlete si de tufarisuri rare, neoferind protectia antierozionala necesara terenului. Aceasta stare a vegetatiei se datoreaza despaduririlor din zona, efectuate in trecut, urmate de o exploatare abuziva, prin pasunat, a pajistilor care au rezultat

Vegetatia ar trebui sa reprezinte o piedica in calea eroziunii, insa in conditiile unei fitocenoze descheiate existente in perimetru, pericolul aparitiei degradarii este evident, impunandu-se masuri de ameliorare care sa restabileasca rolul protectiv al vegetatiei asupra terenului

1.8 Conditii economico-geografice

In ceea ce priveste aspectul economic se mentioneaza ca majoritatea terenurilor nu au folosinta agricola, sunt exploatate ca pasuni sau fanete, principala ocupatie a locuitorilor fiind agricultura si cresterea animalelor. Padurile prezinta totusi un rol destul de important in economia locala, asigurand lemnul de foc si antrenand prin operatiunile culturale care se executa periodic o parte din populatia activa din zona.

Terenurile din perimetrul de ameliorare sunt incluse in fondul forestier apartinand O.S. Ana Lugojana.

Perimetrul se afla la 40 Km de municipiul Lugoj, la 30 Km de localitatea Nadrag si la 10 Km de gara din comuna Gavojdia.

Dupa cum se poate observa perimetrul se afla in intregime in raza comunei Nadrag.

Se apreciaza ca exista posibilitatea recrutarii fortei de munca necesare din zona.

Materialele necesare urmeaza a fi asigurate de catre O.S. Ana Lugojana. Puietii ce vor fi utilizati in lucrarile de ameliorare provin din pepiniera Recas si din pepiniera ocolului.

Cap. II Caracterizarea perimetrului de ameliorare

Carliontu sub raportul degradarii. Necesitatea si

oportunitatea investitiei.

2.1. Natura si amploarea proceselor de degradare si

modul de declansare a acestora.

Procesele de degradare din perimetru de ameliorare Carliontu sunt determinate de eroziunea pluviala. Eroziunea pluviala imbraca doua forme: eroziune in suprafata si eroziune in adancime, ambele forme fiind reprezentate in perimetru cu grade de intensitate diferite.

Procesele de eroziune in suprafata sunt caracteristice pentru terenurile inclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. In raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se impart in trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a indepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor intermediare.

Eroziunea in adancime (ravenatia) este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. In desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. In urma proceselor de eroziune in adancime iau nastere fagase torentiale-ogase si ravene. Ravena, in ansamblu, prezinta trei zone: una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o rapa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluzuri si in lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte.

Terenurile degradate intalnite in perimetrul de ameliorare sunt: terenuri moderat erodate, terenuri puternic erodate, terenuri foarte puternic erodate, terenuri stancoase si terenuri ravenate.

Statistica terenurilor degradate este redata in tabelul urmator:

Distributia suprafetei perimetrului pe categorii de terenuri degradate.

Tabelul nr.3

2.2. Estimarea predispozitiei la eroziune si a cuantumului

probabil al acesteia.

2.2.1. Estimarea predispozitiei la eroziune.

Aria de eroziune in care se incadreaza perimetrul este aria terenurilor cu eroziune moderat-puternica, cu pericol de accentuare a eroziunii.

Gradul de erodabilitate si predispozitia la eroziune a terenurilor din perimetru se determina prin doua metode:

I) Metoda indicilor.

Aceasta metoda tine seama de cinci factori: roca R, panta morfologica I, factorul pluvial P, textura solului T si factorul vegetal V. in functie de valorile si tipurile acestor factori se stabilesc fiecare indici care insumati dau o valoare care caracterizeaza perimetrul din punctul de vedere al gradului de erodabilitate si predispozitie la eroziune.

R=1 - roci greu erodabile

I=2 - panta 11-30% pe bazin, 21-60% pe versanti

P=2 - precipitatii medii anuale de 601-1000mm

T=3 - textura mijlocie

R+I+P+T=8→ predispozitie la eroziune a teritoriului moderata

V=2 - fanete si paduri ± descheiate, slab productive

→ (R+I+P+T)-V=8-2=6 → erodabilitate a teritoriului puternica

II) Metoda Corine.

Aceasta metoda foloseste tot indici, insa acestia se inmultesc astfel incat in final se poate aprecia un risc potential de eroziune si un risc actual. Se ia in considerare solul, clima si factorul geomorfologic.

	Textura 1. grea solului: 2. usoara 3. mijlocie

Pietruire: 1. >10% 2. <10%

Riscul actual de eroziune este foarte ridicat. Solul nefiind protejat de vegetatie, riscul actual de eroziune este egal cu riscul potential.

2.2.2. Estimarea cuantumului eroziunii.

Metoda Gaspar-Apostol

Formula elaborata de Gaspar si Apostol porneste de la natura folosintelor existente intr-un caz dat si de la valoarea indicilor de eroziune (stabiliti prin cercetare) corespunzatori diverselor folosinte.

Conform formulei Gaspar -Apostol: E = A · ∑(s_i · q_i ) / S,

unde:

E=cuantumul spalarii (m³/ an ha);

s_i=suprafetele care revin diverselor folosinte din teritoriu (ha);

q_i=indici medii de eroziune corespunzatori folosintelor existente m³/an ha;

S=suprafata totala a teritoriului vizat (ha); 

A=coeficient de corectie care tine seama de circumstantele locale.

E=2 · (8·10+4·25+12·50+0,9·50+1·50)/29.7

E=59m³/ an ha.

2.3. Necesitatea si oportunitatea interventiei

Avand in vedere gradul ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cat si riscul potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse.

Consecintele pedologice sunt cele mai evidente si numeroase. Astfel solul a fost batatorit, erodat, framantat, destructurat iar orizontul humifer inlaturat in totalitate pe mari suprafete din cuprinsul perimetrului. Cuantumul anual estimat al eroziunii este de 59m³/ an la ha.

Consecintele de ordin hidrologic apar datorita volumului scurgerilor mai mare decat capacitatea de retentie a solului. In urma aportului de materiale aduse de pe versant, turbiditatea apelor paraului Carliontu creste considerabil dupa fiecare ploaie. Are loc o poluare fizica intensa cu materiale aduse din perimetru. Se produc colmatari, ingustari de albie.

Din punct de vedere climatic are loc o modificare in plan local a bilantului radiativ si caloric. Drept urmare a crescut fregventa ingheturilor tarzii. Datorita lipsei vegetatiei solul nu isi indeplineste rolul de retinator de apa astfel incat seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.

Prin dezvoltarea sa longitudinala eroziunea pluviala distruge potecile turistice din apropiere si drumurile de exploatare. Materialele grosiere antrenate de suvoaiele de apa ajung in paraul Carliontu si apoi in apele raului Pades, determinand bararea si revarsarea acestora si punand in pericol instalatiile de transport si alte obiective.

Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel incat este posibil ca in urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fi in totalitate spalate si transportate iar nivelul apelor raului si chiar configuratia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.

Caracterul dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei sa presupuna ulterior costuri mai mari, iar lucrarile vor fi mai dificile si mai nesigure.

2.4 Lucrari executate in trecut.

In trecut atat in perimetru cat si in apropierea perimetrului nu s-au executat lucrari de ameliorare.

Cap.III. Cartarea terenurilor degradate din

perimetrul de ameliorare Carliontu si problemele

care se cer rezolvate

3.1. Metode de cartare adoptate.

Prin cartare se intelege operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul unui perimetru de ameliorare, avand ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si in final formularea problemelor care se cer rezolvate in perimetru.

Scara la care se face cartarea este 1:5000. Metoda de cartare folosita este metoda de cartare stationala si unitara.

Criteriile luate in considerare de aceasta metoda sunt:

1. Forma de teren degradat, in functie de care rezulta clasele de terenuri degradate, notate cu cifre romane de la I→XIII.

2. Pozitia fitoclimatica a teritoriului, dupa care se disting serii fitoclimatice notate cu: C-campie, D-deal, M₁-munti josi, M₂-munti inalti.

3. Caracteristica definitorie a aspectului terenului, dupa care se disting subclase de terenuri degradate in cadrul fiecarei clase, notate cu 1 sau 2.

4. Caracteristica pedologica fundamentala (textura solului) in functie de care se disting grupe de statiuni notate cu "a" sau "b" diferentiate in general in raport de textura.

Toate unitatile care au aceeasi formula se incadreaza in acelasi tip stational; in urma aplicarii metodei rezulta o harta a tipurilor de statiuni.

In cadrul unui tip se pot diferentia subtipuri sau faciesuri stationale, in raport de anumite criterii (panta terenului); in urma cartarii rezulta unitatile operative.

In perimetrul de ameliorare s-au identificat urmatoarele clase stationare:

I - terenuri erodate;

II - terenuri stancoase;

III - rapi si taluzuri naturale;

IV - depozite proluviale.

Seria zonala in care se incadreaza acestea este cea a muntilor josi (M₁).

3.2. Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor

stationale din perimetru

In cuprinsul perimetrului de ameliorare Carliontu s-au identificat un numar de sase unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie intrerupta si notate cu cifre arabe. Procesele de degradare si portiunile degradate din perimetru au fost notate:

E₁ - eroziune de gradul I, terenuri moderat erodate;

E­₂ - eroziune de gradul II, terenuri puternic erodate;

E₃ - eroziune de gradul III, terenuri foarte puternic erodate;

R - eroziune in adancime, terenuri ravenate;

Stc - terenuri stancoase, unde in urma eroziunii in suprafata au aparut 

aflorimente stancoase;

DP - depozite proluviale, din materiale transportate de ravena de pe

versant.

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise:

Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru:

Unitatea numarul 1:

Suprafata: 4,0ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

Forma de teren degradat generata: teren puternic erodat (E₂)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

Altitudine: minima -440m; maxima -600m; medie -520m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: slab inierbat

Formula de caracterizare stationala: IM 1a

Unitatea numarul 2:

Suprafata: 6.0ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

Forma de teren degradat generata: teren foarte puternic erodat (E₃)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu-inferior, ondulat

Altitudine: minima - 500m; maxima - 620m; medie - 560m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: teren nud

Formula de caracterizare stationala: IM 2a

Unitatea numarul 3:

Suprafata: 3,8ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

Forma de teren degradat generata: teren stancos (Stc)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu, ondulat

Altitudine: minima - 620m; maxima - 670m; medie - 645m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: teren nud

Formula de caracterizare stationala: IIM11b

Unitatea numarul 4:

Suprafata: 1ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in adancime

Forma de teren degradat generata: teren ravenat (R)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu, ondulat

Altitudine: minima - 470m; maxima - 800m; medie - 635m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: teren nud

Formula de caracterizare stationala: IIIM 1a

Unitatea numarul 5:

Suprafata: 6 ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

Forma de teren degradat generata: teren foarte puternic erodat (E₃)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu, ondulat

Altitudine: minima - 440m; maxima - 930m; medie - 685m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: teren nud

Formula de caracterizare stationala: IM 2a

Unitatea numarul 6:

Suprafata: 8ha

Felul degradarii: eroziune pluviala in suprafata

Forma de teren degradat generata: teren moderat erodat (E₁)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant mijlociu, ondulat

Altitudine: minima - 480m; maxima - 940m; medie - 710m

Panta: minima - 31%; maxima - 33%; medie - 32%

Expozitie: S

Tipul de sol: brun eumezobazic tipic

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: slab inierbat

Formula de caracterizare stationala: IM 1a

Unitatea numarul 7:

Suprafata: 0.9ha

Felul degradarii: depozite proluviale, din materiale transportate de ravena de pe versant.

Forma de teren degradat generata: depozit proluvial (DP)

Arealul fitoclimatic: munti josi

Conditii geomorfologice: versant inferior, ondulat

Altitudine: minima - 440m; maxima - 450m; medie - 445m

Panta: minima - 6%; maxima - 13%; medie - 10%

Expozitie: S

Tipul de sol: protosol aluvial

Substratul: sisturi cristaline

Gradul de inierbare: teren nud

Formula de caracterizare stationala: IVM 1a

3.3 Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din

perimetru

Dupa cum s-a mentionat, tipul stational cuprinde toate unitatile stationale cu aceeasi formula stationala. In perimetrul de ameliorare Carliontu au fost identificate 5 tipuri stationale notate simbolic T ,T ,T ,T ,T , a caror caracterizare este redata in tabelul urmator.

Caracterizarea tipurilor stationale din perimetrul Carliontu.

Tabelul nr.4

3.4. Probleme ce se cer rezolvate in cadrul perimetrului de

ameliorare

Din subcapitolele anterioare rezulta faptul ca in perimetrul de ameliorare Carliontu se gasesc situatii dintre cele mai diverse sub raportul gradului si formelor de degradare, al solului si al pantei. Astfel se intalneste eroziunea in suprafata dar si ravenatia.

Gradele eroziunii in suprafata cuprind atat eroziunea moderata si puternica cat si cea foarte puternica intalnindu-se chiar si situatii extreme cum sunt terenurile cu aflorimente stancoase la zi.

In functie de gradele eroziunii, solurile din perimetrul de ameliorare apartin de la tipurile zonale erodate si moderat inierbate pana la erodisolurile litice din terenurile nude, neprotejate de vegetatie.

Obiectivele avute in vedere prin activitatea de ameliorare sunt:

Stoparea proceselor de degradare

Ameliorarea starii terenurilor si protejarea acestora

Protejarea apelor din aval

Punerea in valoare a terenurilor

Estetizarea terenurilor

In conditiile existente in perimetrul de ameliorare, avand in vedere si obiectivele urmarite, se pun urmatoarele probleme care se cer rezolvate:

curatirea de pietre a terenului

consolidarea versantilor erodati, a rapilor si taluzurilor

consolidarea obarsiei albiei de scurgere

stabilizarea terenurilor fugitive

asigurarea linistii in perimetru prin protejarea lucrarilor efectuate

6. inlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie

ameliorarea generala a conditiilor de mediu

Cap.IV. Solutia tehnica de ameliorare si valorificare a terenurilor degradate din perimetrul

de ameliorare Carliontu.

4.1. Complexul de masuri si lucrari ameliorative

(Solutia tehnica de ansamblu)

Tinand cont de obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente in perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului (fiind practic scoasa din circuitul productiv o suprafata importanta sub raportul marimii ), se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.

Avand in vedere in permanenta problemele existente si care se cer rezolvate, se pot determina componentele complexului ameliorativ, cu care sunt in stransa legatura.

Tabelul nr.5

Se observa din lista de mai sus ca pentru fiecare problema aparuta in perimetru se gaseste solutia in lista componentelor complexului ameliorativ.

Masurile ameliorative care se impun, se refera atat la ansamblul perimetrului de ameliorare cat si la terenurile inconjuratoare si constau in: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare.

Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.

Regulile de exploatare: in urma lucrarilor de impadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strangerea de fructe de padure, activitatile turistice.

Masurile de paza vor fi luate de conducerea Ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul in cantonul caruia se gaseste perimetrul.

De asemenea, pe timpul lucrarilor si dupa, perimetrul va fi scos in evidenta prin panouri de atentionare si prevenire asupra pericolelor potentiale.

Lucrarile ameliorative sunt interventii tehnice care se executa exclusiv in cuprinsul perimetrului de ameliorare, cu scopul refacerii terenurilor degradate si se impart in patru categorii:

A) lucrari fitoameliorative: lucrari de refacere a covorului vegetal, inierbare, lucrari de impadurire, etc.

B) lucrari de pregatire si ameliorare a solului: lucrari de pregatire a solului in vetre, fertilizare si amendare

C) lucrari de amenajare a terenului, care dau nota caracteristica lucrarilor din perimetrul de ameliorare, si sunt lucrari de adunare a pietrelor, lucrari de terasare, garnisaje

D) lucrari de imprejmuire (pentru paza si protectia perimetrul

4.2. Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse

Stabilirea localizarii si a extensiunii lucrarilor ce se vor executa in perimetrul de ameliorare sunt de prima importanta de respectarea conditiilor impuse de acestea depinzand realizarea unui complex ameliorativ eficient, ieftin si armonios.

Lucrarile care se vor executa in perimetrul de ameliorare, volumul si localizarea fiecarei lucrari sunt prezentate in tabelul care urmeaza:

Volumul si localizarea lucrarilor. Tabelul nr.6

4.3 Detalierea solutiei tehnice.

4.3.1 Detalii tehnice si economice privind lucrarile de

impadurire.

a) Rolul culturilor forestiere create

Culturile ce urmeaza a se instala au un rol mixt: de protectie (stoparea proceselor de degradare, imbunatatirea proprietatilor solului), estetic si de productie (urmeaza a se obtine lemn de foc, lemn de mina, pari, araci, fructe de padure)

b) Specii, formule, scheme si tehnica de impadurire.

In activitatea de impadurire a terenurilor degradate trebuie acordata o mare atentie actiunii de alegere a speciilor care urmeaza a fi folosite. Speciile forestiere se aleg in functie de conditiile stationale existente in perimetru, de cerintele ecologice ale diferitelor specii, tinandu-se seama si de rolul principal pe care urmeaza a-l indeplini cultura instalata.

Comparand conditiile stationale existente in perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de impadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: pinul silvestru, paltinul, laricele, aninul alb, iar dintre arbusti macesul.

Formula de impadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste in functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente in proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti iar in cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturi, rezultand pinete respectiv aninisuri de anin alb.

Desimile care se adopta pentru diferitele suprafete difera la randul lor in functie de conditiile existente. Astfel, in suprafetele apartinand tipului T₁ stational, culturile vor avea desimi de 5000 puieti/ha, in suprafetele apartinand tipului stational T₂, desimi de 6700 puieti/ha. Pe stancarii se planteaza larice si pin silvestru cu 3333 puieti/ha. Pe taluzurile de ravena si pe culuarul de scurgere se instaleaza puieti de anin in cordon cu o desime de 13300 puieti/ha. Pe depozitul proluvial se va instala anin alb, cu desimea de 6700 puieti la hectar.

Procedeul de plantare utilizat este plantarea in gropi largite, de 40x40x30 cm.

In suprafata ravenata se aplica metoda de plantare in cordon, cu executarea unor terasete de 50 cm pe care puietii se dispun culcati. Distanta intre randurile de puieti si intre terasete este de 1.5 m.

Formulele de impadurire, modul de asociere, desimile si detaliile referitoare la procedeul de impadurire folosit sunt prezentate in tabelul urmator, in functie de tipurile stationale.

Detalii tehnice privind impadurirea, pe tipuri stationale

Tabelul nr.7

c) Completarea si intretinerea culturilor

Dupa instalarea culturilor se trece la receptia acestora. Cu aceasta ocazie se verifica modul de executare a lucrarilor, conform proiectului. Pentru aceasta, se realizeaza o inventariere pe baza unor observatii si masuratori efectuate in cuprinsul unor suprafete de proba care sunt dispuse regulat si insumeaza 4% din suprafata impadurita (1.19ha).

Aceste suprafete servesc si pentru controlul anual care se face din toamna primului an pana la reusita definitiva.

Controlul anual este o lucrare tehnica prin care se urmareste cunoasterea starii culturilor forestiere instalate, evolutia lor si stabilirea lucrarilor necesare in urmatorii ani de la instalare. Acest control se realizeaza in perioada 1 septembrie - 31 octombrie. Ultimul control se face in anul in care s-a atins reusita definitiva (70% din coroanele puietilor se ating la foioase, inaltimea tulpinii h= 1,5m la rasinoase), ocazie cu care se efectueaza si receptia definitiva.

Controlul se face prin sondaje, verificandu-se compozitia pe specii si grupe de specii si stabilindu-se % de completari din primavara urmatoare.

Lucrarea de completare reprezinta operatia prin care se instaleaza o noua generatie de puieti in locul celor disparuti datorita calamitatilor (inghet), greselilor tehnice (alegerea gresita a speciilor) si organizatorice (realizarea in continuare a pasunatului), dificultati de adaptare etc. Procentul completarilor preliminare este de cca 30-40% pentru primul an.

Lucrarile de intretinere se executa din primul an pana la realizarea reusitei definitive si constau in revizuiri (indreptarea puietilor, incaltarea puietilor), mobilizari, descoplesiri, precum si alte lucrari impuse de conditiile stationale.

Lucrari de completare si intretinere si esalonarea lor pe tipuri stationale

Tabelul nr.8

4.3.2 Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului.

4.3.2.1 Lucrari de fertilizare a solului.

Lucrarile de fertilizare cu pamant vegetal se executa pe o suprafata de 15.5ha, unde culturile au o desime de 6700 puieti/ha, respectiv 3300 puieti/ha in cazul laricelui si 13300 puieti/ha pe ravena.

Pamantul vegetal utilizat la lucrarile de fertilizare provine din apropierea perimetrului de ameliorare. Lucrarile au rolul de a elimina insuficienta solului si de a inlatura carentele nutritive. Dozele in care se administreaza: 10 dm³ (o galeata) la fiecare groapa de plantare.

Transportul pamantului pana la marginea perimetrului se va face cu un tractor cu remorca, urmand a fi transportat la locul unde va fi utilizat cu targi sau cu galeti.

Aceste lucrari asigura vegetarea puietilor in coditii vitrege, de teren foarteputernic erodat si stancos.

4.3.3 Detalierea lucrarilor de amenajare a terenurilor.

4.3.3.1 Terase simple

Suprafata pe care urmeaza a se amenaja terase simple este de 12 ha (suprafata afectata de E1 si E2 cu I=20-60%). Aceste terase vor fi dispuse in siruri intrerupte. Rolul lor este de a fragmenta scurgerea, de a retine materialele care se rostogolesc pe versanti, de a oferi sprijin puietilor in primii ani dupa plantare, de a asigura stabilitatea versantilor erodati.

Terasele se vor dispune dupa curbele de nivel, sub forma de randuri intrerupte. Pe un rand, tronsoanele au lungimea de 5m, cu o intrerupere de 2m. Distanta adoptata intre randuri este de 2m, iar latimea platformei este de 0,6m. Taluzul din aval este inclinat la 45°, iar cel din amonte la 60°. Platforma va fi prevazuta cu o usoara contrapanta de 5-10°, pentru cresterea eficientei in retinerea apei.

Tehnologia de executie presupune urmatoarele operatii:

fixarea si materializarea traseelor, astfel incat sa se urmareasca curbele de nivel;

executarea terasei: realizarea platformei pornind din aval spre amonte si taluzarea peretilor platformei;

finisarea lucrarii: mobilizarea solului, maruntirea bulgarilor de pamant, indepartarea pietrelor si a altor resturi, nivelarea platformei.

Figura nr.2 Terase simple sub forma de randuri intrerupte

Figura nr.3 Terasa simpla cu platforma si cele doua terase

4.3.3.2 Terase sprijinite de gardulete.

Aceste lucrari se executa pe o suprafata de 12 ha ( apartin tipului T2, cu I=20-60%).

Terasele sprijinite se construiesc tot sub forma de randuri intrerupte, in solzi. Fiecare solz are lungimea de 5m. Distanta intre solzi este de 4m. Distanta intre randuri este de 3m.

Rolul lor este acelasi cu al teraselor simple.

Inaltimea garduletelor de sprijin, dedusa in functie de panta, este de 50 cm, iar taluzul din amonte al platformei se dispune sub un unghi de 60°.

Tehnologia de executie a teraselor presupune urmatoarea succesiune de operatii:

fixarea si materializarea teraselor;

construirea unei terasete cu latimea de 40 cm;

baterea parilor pe terasete, realizarea impletiturii de nuiele si legarea ei din loc in loc cu sarma;

executia terasei si taluzarea peretelui din amonte;

mobilizarea si nivelarea platformei si acoperirea cu pamant batut a piciorului garduletului.

Pentru executarea garduletelor se folosesc tarusi din lemn rezistent de stejar, salcam si nuiele verzi de salcie, alun, anin, carpen etc.

Figura nr.4 Terasa sprijinita cu gardulete

Figura nr.5 Dispunerea teraselor in solzi

4.3.3.3 Terase sprijinite de banchete.

Terasele sprijinite de banchete sunt lucrari de consolidare care se executa pe aceleasi conditi cu terasele sprijinite de gardulete(12 ha),dar utilizarea se restrange la suprafetele in care exista material pietros . In acest caz, terasele sunt realizate din zidarie uscata din lespezi de piatra asezate cu grija una peste alta.

Banchetele prezinta urmatoarele caracteristici dimensionale:

-latimea la coronament 0,2 m ;

-latimea la baza 0,3 m;

-inaltimea 0,3 m.

Figura nr.6 Terasa cu bancheta

4.3.3.4 Garnisaje.

Garnisajele reprezinta saltele de nuiele cu care se captusesc sectoarele terminale ale canalului de scurgere. Aceste lucrari de consolidare a obarsiei ravenei se executa pe toata lungimea intrandului culoarului de ravena in rapa, respectiv 150m (suprafata de garnisare corespunzatoare fiind de 1150 m²).

Pentru perimetrul de ameliorare am optat pentru tipul I de garnisaje, cu un strat longitudinal de 30cm grosime. Aceste straturi de nuiele se fixeaza cu ajutorul unor pari si longrine.

Garnisajele, pe langa consolidarea sectorului terminal al albiei, au rolul de protejare a patului albiei, impiedicarea avansarii ravenei, reducerea vitezei de scurgere.

Tehnologia de executie presupune urmatoarele operatii:

asezarea unui strat de craci de 30cm grosime;

baterea parilor de fixare printre craci;

fixarea cracilor cu longrine.

Garnisajele sunt amenajarile cele mai rentabile in astfel de situatii, deoarece nu necesita materiale deosebite (se pot folosi materiale din zona) si sunt foarte eficiente.

Figura nr.7 Garnisaje tip I

4.3.3.5 Lucrari de consolidare a malurilor subminate.

Pe culoarul de ravena se prevad aceste lucrari de consolidare pe o lungime de 125 m, reprezentand 1/4 din lungimea malurilor subminate.

Pe aceasta lungime se vor executa arocamente cu cleionaj, cu rolul de a reface sprijinul lateral, de a impiedica procesele de alunecare, de a consolida malurile si a preveni alunecarile.

Tehnologia de executie presupune urmatoarele operatii:

amenajarea suprafetei;

executarea arocamentului (baterea parilor, impletirea nuielelor, fixarea lor cu longrine, umplerea golurilor cu pietre zidite);

finisarea lucrarii.

Materiale utilizate: pari, longrine, nuiele, pietre.

Figura nr.8 Anrocamente cu cleionaj.

4.3.4 Detalierea lucrarilor de imprejmuire.

Lungimea pe care se vor executa aceste lucrari este data de lungimea conturului perimetrului, care este de 2625 m. Imprejmuirea se va realiza cu un gard de sarma ghimpata cu 5 randuri, dublat la interior de un gard viu constituit din 4 randuri de gladita.

Rolul lucrarii este de a proteja si izola perimetrul de eventualii daunatori (animale).

Imprejmuirea cu gard de sarma se executa din bulumaci de lemn (stejar, molid). Acestia au diametrul de 12-13cm, o lungime de 2,2m, se ingroapa in pamant 0,7m si se dispun la 2,5m unul de altul. Bulumacii sunt rotunzi, iar capatul care se ingroapa se trateaza cu bitum (pentru a preveni putrezirea). Pe bulumaci se intind 5 randuri de sarma ghimpata, care se prinde cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulumac si la colturi gardul se intareste cu contrafise.

Pentru gardul viu s-a adoptat latimea de 1,5m, puietii fiind dispusi dupa un dispozitiv de lucru de 0,5x0,5m. Se vor alege puieti vigurosi, repicati, pentru a realiza cat mai repede gardul viu.

250cm 250cm

Figura nr.9 Gard din sarma ghimpata

4.4. Breviar de calcule privind solutia tehnica.

4.4.1 Calcule referitoare la lucrarile de impadurire.

a) Calculul numarului de puieti plantati pentru instalarea si completarea culturilor forestiere.

Tabel de calcul a necesarului de puieti

Tabelul nr.9

Din totalul de puieti, 145400 sunt puieti obisnuiti, obtinuti in pepiniera, iar 17300,respectiv cei de anin alb provin din regenerare naturala.

b) Puieti plantati in gardul viu.

Numarul de puieti plantati in gardul viu se calculeaza cu relatia:

N= unde: L=lungimea gardului viu (2625m);

r=numarul de randuri (4);

d=distanta dintre puieti (0,5m);

Pc=procentul de completari (30%).

N=27300buc

c) Calculul suprafetelor de intretinere

Tabel de calcul al suprafetelor de intretinut

Tabelul nr.10

4.4.2 Calcule referitoare la lucrarile de pregatire si ameliorare

a solului.

Calculul cantitatii de pamant vegetal

Cpv= doza pentru un puiet·∑(numarul de puieti/ha· suprafata)

= 10·(6700·12+3300·1.9+13300·0.8+6700·0.8)=1122700dm³=1123m³

4.4.3 Calcule referitoare la lucrarile de amenajare a terenurilor

a) Calculul cantitatii de pietre si bolovani rezultate din curatirea terenurilor.

Vp=Scuratita*25m³/ha=16.8ha*25m³/ha=420m³

b) Calculul teraselor simple

L=10000·S·l/(d1·d2)=10000·12·5/ (2·7)=42857m

S=suprafata pe care se propun terase simple;

l=lungimea unui tronson (m);

d1=distanta dintre randuri (m);

d2=distanta dintre mijloacele a doua terase apropiate (m)

c)Calculul teraselor sprijinite de banchete

L=Vpb/Vu, Vpb=Vp-Vpa

Vp=volumul de piatra adunata din perimetru

Vpa= volumul de piatra folosita la anrocament

Vpb= volumul de piatra folosita la banchete

L=(420-82.5)/0.075=4500m

d) Calculul teraselor sprijinite de gardulete

L=10000·S·l/(d1·d2)-4500=10000·12·5/(3·9)-4500 =17722m

Numarul de pari necesari:

n=10000·(2·l+1)·S/(d1·d2)=10000·(2·5+1)·12/(3·9)

n=(L/l)·(2·l+1)=(17722/5)·(2·5+1)=38989

Necesarul de craci: C=L·h·0,06125=17722·0,5·0,06125=163mst

e) Calculul volumului de piatra din anrocamentele zidite

Volumul de piatra=L·A·1,1=125·0,6·1,1=82.5m³

Cap.V Esalonarea si organizarea lucrarilor.

5.1. Lista cantitatilor de lucrari propuse.

Lista lucrarilor propuse este un deviz cantitativ, care cuprinde date privind cuantumul lucrarilor si serveste la planificarea lucrarilor, evaluarea costurilor acestora, stabilind necesarul de materiale si de forta de munca.

Intocmirea acestei liste s-a facut pe baza detaliilor tehnice (capitolul 4.3) si a breviarului de calcul (capitolul 4.4).

Lista cantitatilor de lucrari.

Tabelul nr.11

5.2. Esalonarea lucrarilor propuse.

Lucrarile propuse pentru ameliorarea perimetrului de ameliorare Carliontu vor incepe in primavara anului 2008 si se vor desfasura pe parcursul a 7 ani, deci se vor termina in anul 2014.

Modul de esalonare al lucrarilor este prezentat in tabel. In primul an se vor executa lucrari pregatitoare, pentru reducerea eroziunii (adunatul pietrelor, terasele, garnisajele, arocamentele), lucrari de imprejmuire, pentru izolarea perimetrului si instalarea culturilor.

In al doilea an se vor executa completarile si incep lucrarile de intretinere.

Planul de esalonare a lucrarilor propuse

Tabelul nr.12

5.3 Elemente de organizare a executiei lucrarilor.

Lucrarile de ameliorare din perimetrul de ameliorare Carliontu se vor executa de catre firme specializate, in acest scop, trebuie organizata licitatie publica de catre D.S. Timisoara.

Recrutarea fortei de munca se va face de pe raza comunei Nadragu si din alte localitati invecinate.

Forta de munca necesara este de cca 60 muncitori, cifra calculata pentru 2 muncitori la 1ha de ameliorat.

Puietii necesari pentru instalarea culturilor forestiere vor fi procurati din pepiniera silvica a ocolului; pentru impaduririle cu anin se vor folosi puieti din regenerari naturale. Pamantul vegetal utilizat ca fertilizant se va procura din apropierea perimetrului; materialele necesare pentru terase, garduri si alte amenajari (pari, nuiele, bulumaci etc.) se vor obtine din produsele secundare recoltate de ocolul silvic din zona, iar piatra pentru arocamente se va recolta din perimetru. Cuiele, sarma ghimpata si uneltele necesare se vor procura din comert.

Pe santier se vor constitui echipe de cate 3 muncitori, rezultand 20 de echipe.

In cuprinsul perimetrului se vor amenaja: ghetarii pentru puieti, adaposturi pentru unelte si materiale, captari de izvoare pentru alimentarea cu apa, poteci de acces in orice zona a perimetrului, baraci pentru muncitorii din localitatile mai indepartate. Se vor procura truse sanitare, se vor amenaja locuri pentru servirea mesei si pentru adapost in caz de furtuna.

Organizarea lucrarilor se va face cu respectarea prevederilor referitoare la protectia muncii si P.S.I si anume:

la plantare si terasare lucrarile se vor executa de sus in jos pe versant, cu muncitorii dispusi in linie pe curba de nivel;

intre muncitori se va pastra o distanta de minim 1,5 lungimi de unealta;

se vor folosi unelte corespunzatoare si in buna stare de functionare;

se va folosi echipament de protectie: salopete, cizme, casti si manusi de protectie;

punctele periculoase (teren instabil, dislocari de pietre) se semnalizeaza cu placute avertizoare;

se prevad locuri speciale pentru fumat;

nu se admite aprinderea focului in perimetru;

se face instructajul de protectia muncii si se semneaza pentru acesta.

Cap.VI Costul lucrarilor si principalii indici

tehnico-economici.

6.1. Evaluarea costului lucrarilor.

Se face o evaluare aproximativa a costurilor, pe baza unor indici de cost orientativi.

Costul lucrarilor a fost majorat cu o serie de cote.

Devizul lucrarilor.

Tabelul nr.13

6.2. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei.

Valoarea totala a investitiei: 332343,5 RON(aproximativ 100.000 euro)

Suprafata ameliorata: 29.7ha

Investitia specifica: 11190,02 RON/ha

Durata de realizare a investitiei: 7ani (2008- 2014).

BIBLIOGRAFIE

I. Ciortuz: "Amelioratii silvice", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1981

I. Ciortuz: "Indrumar de aplicatii practice la Amelioratii silvice", Reprografia Uo2, Brasov - 1991

S. A. Munteanu, I. Clinciu,I. Illyes: "Morfometria bazinelor hidrografice torentiale", Reprografia Uo2, Brasov - 1980

D. Tarziu: "Pedologie si Statiuni forestiere", Ed. Ceres, Bucuresti - 1997

XXXXXX, Amenajamentul U.P. III Pades, O.S. Ana Lugojana, D.S. Timisoara, Judetul Timis, 2000

Clima Romaniei, vol. II

Geografia Romaniei, vol. II