Rezolvarea problemelor

Pentru cei care traiesc in medii in care intelegerea, cooperarea si comunicarea eficienta pot fi experimentate si practicate, multe probleme se rezolva "automat".

Cu toate acestea, nimeni nu duce o viata total lipsita de conflicte.

Exista numeroase moduri de rezolvare a problemelor, interesante si de succes, folosite cu tot mai multa eficacitate chiar si in situatii diferite.

Nu intotdeauna este nevoie sa se explice aceste principii in detaliu. Pentru membrii multor grupuri, insasi participarea ca atare la activitatea grupului conteaza cel mai mult, pe langa discutiile despre propriile descoperiri si experiente. Aceasta trasatura este caracteristica pentru o comunitate ai carei membri coopereaza si isi acorda sprijin reciproc.

Rezolvarea problemelor este numai partea vizibila a aisbergului: cooperarea, comunicarea si dobandirea increderii sunt, in esenta, pilonii ascunsi pe care se sprijina succesul rezolvarii conflictelor.

Sunt fericit, ma simt groaznic !

Obiectiv: Sa ne amuzam!

Desfasurare: Toti participantii stau pe scaune dispuse in forma de cerc. Unul se intoarce spre vecinul lui si spune: "Sunt fericit", dar cu o expresie cat mai deprimata, trista pe fata.

Sau spune "Ma simt groaznic", dar zambeste fericit. Lucrurile se repeta in cerc, fiecare participant incercand sa faca ceva aproape imposibil si cei mai multi dintre participanti izbucnesc in ras.

Nodurile

Obiective: Relaxare, cooperare.

Desfasurare: Membrii grupului stau in picioare, in cerc, cu bratele incrucisate in fata. Apoi, in tacere, cu calm si cu ochii inchisi, participantii incep sa se apropie unul de altul pana cand fiecare a atins doua brate. Conducatorul grupului verifica daca toti au atins cate doua brate. Sarcina grupului este acum sa "desfaca nodul" si sa refaca cercul. Au voie sa se miste oricum, sa se tarasca pe sub brate sau sa treaca pe deasupra lor, dar bratele nu trebuie desfacute.

Tricouri care iti dau incredere in tine

Obiective: Consolidarea identitatii de sine, ameliorarea deprinderilor de comunicare si de autoexprimare.

Desfasurare: Se distribuie membrilor grupului foi de hartie decupate sub forma unor tricouri cu maneca scurta (T‑shirt). Ei trebuie sa deseneze pe aceste tricouri diverse modele, care le exprima cel mai bine personalitatea: despre ceea ce ii intereseaza, despre numele lor, locuinta, hobby‑uri etc.

Stand in cerc fiecare comenteaza despre desenele de pe aceste tricouri.

Oameni si masini

Obiective: Cooperare, activitate fizica, relaxare.

Desfasurare: Participantii sunt impartiti in grupuri de cate 5‑6 persoane. Fiecare grup trebuie sa aleaga o masina, pe care o vor reprezenta prin corpurile lor, considerate, astfel, partile componente ale acesteia. Pot fi masini existente in realitate (de exemplu: masini de tuns iarba, masini de scris), dar pot fi si inventate.

Cele mai bune "masini umane" au fost intotdeauna cele partial existente si partial inventate: copiii au desenat o masina care face taie pestii in felii. Poate ca o astfel de masina exista chiar in vreo fabrica, dar cine a vazut asa ceva vreodata?

Se acorda 5‑10 minute pentru planificare si exersare, apoi fiecare grup isi prezinta obiectul ales, iar celelalte incearca sa ghiceasca despre ce masina este vorba.

Elefantul si palmierul

Obiectiv: Exersarea cooperarii.

Desfasurare: Participantii stau in picioare, in cerc, iar unul dintre ei se afla in mijlocul cercului.

Copilul care sta in mijloc arata catre cineva si rosteste fie "elefant", fie "palmier". Copilul ales trebuie sa reactioneze la unul din cele doua cuvinte, in asa fel incat impreuna cu colegii din dreapta si din stanga lui sa poata forma copacul sau animalul.

Jocul continua prin alegerea altor membri ai grupului, cat mai repede cu putinta. Grupurile de cate trei copii trebuie sa formeze fie un elefant, fie un palmier, prin cooperare imediata. Cu cat se dau instructiunile mai repede, cu atat jocul este mai dificil si mai amuzant.

Evident, grupul poate inventa alte forme, de exemplu: un ceainic (toarta, forma rotunda, tubuletul prin care curge ceaiul etc.)

Brainstorming

Obiectiv: Gandire creatoare, sprijin pentru gasirea solutiilor.

Rechizite: un pachet de coli mari de hartie, tabla de scris/sevalet, markere cu culori vii, banda adeziva pentru lipit pe perete.

Desfasurare: Participantii stau pe scaune formand un cerc. Problemele care formeaza subiectul brainstorming‑ului trebuie sa fie formulate ca intrebari, de exemplu: "Cum se pot impaca mai bine batranii cu tinerii?"

Dimensiunea grupului depinde de varsta si creativitatea membrilor.

In cazul grupurilor mari, este nevoie de un asistent sau de o persoana care sa scrie. Adesea, poate fi foarte folositor sa se recurga la umor in timpul aplicarii tehnicii de brainstorming. Iata un exemplu considerat clasic:

"Ce se poate face cu o cana cu apa?"

o caramida

o franghie de uscat rufe facuta din sarma?

In atmosfera vesela a atelierului de lucru se pot aplica principiile brainstorming‑ului:

Ceea ce conteaza este cantitatea si nu calitatea ideilor.

Lasa creierul sa zburde liber!

Nu judeca pe nimeni. Sa razi impreuna cu altii, nu de altii.

Ajutati‑va unul pe altul cu aceste idei; incurajati enuntarea de idei opuse (contradictorii, chiar bizare).

Chiar daca tema brainstorming‑ului este uneori serioasa, regulile nu se schimba; se poate rade in voie, critica, dar nimeni nu trebuie sa glumeasca, sa fie ironic pe seama cuiva sau pe vreo idee.

Cineva din grup scrie fiecare idee pe o bucata de hartie. Munca se desfasoara mai rapid daca se stabileste un anumit scop, de exemplu: sa se adune 20 de idei in 2 minute sau in 5 minute sa se completeze 2 coli de hartie sau in 10 minute sa se umple 5 coli etc.

Cuvinte placute, animale prietenoase

Obiectiv: Identificarea factorilor care determina o relatie buna.

Rechizite: tabla de scris, markere, creioane, hartie.

Desfasurare: Participantii se gandesc mai intai la prietenie si la prietenii lor. Apoi fac impreuna o lista de "cuvinte placute" pe tabla. Dupa aceea, sunt rugati sa faca o lista de animale care le plac. In acest moment, participantii se impart in grupuri mici, fiecare reprezentand animalul preferat.

Nu este permis sa se utilizeze toate animalele de pe lista.

Este preferabil sa se aleaga animalele cele mai cunoscute, dar lista trebuie sa contina si insecte, reptile si alte animale mai putin atragatoare.

Se formeaza apoi grupe in functie de animalele reprezentate. Aceasta se poate face in felul urmator: conducatorul distribuie participantii in grupe de cate 2‑6.

Daca participantii sunt independenti, anumiti copii mai timizi s‑ar putea sa aiba nevoie de ajutor, dar majoritatea vor decide foarte repede in ce grup sa mearga.

Urmatoarea sarcina va fi sa enumere caracteristicile care il fac pe respectivul animal sa fie atragator. Dupa 5‑10 minute, grupele isi spun ideile, apoi fac impreuna o lista pe tabla.

Sa presupunem ca exista 4 grupe: iepure, soricel, delfin si caine.

Unele dintre caracteristicile atragatoare vor fi comune pentru toate animalele, chiar daca alegerea nu s‑a oprit asupra unui animal foarte placut. In acest fel, se pot sesiza aspecte interesante ale prieteniei.

Daca in faza initiala animalele au fost folosite pentru a‑i ajuta sa stabileasca factorii unei relatii bune, ulterior copiii vor reusi sa vorbeasca mai usor si cu mai putina stangacie despre sentimentele lor.

Haideti sa ne punem de acord! (Acordul de negociere)

Obiectiv: Reconcilierea opiniilor contradictorii, divergente.

Rechizite: un obiect oarecare, coli de hartie pentru fiecare participant, tabla de scris, postere, fotografii, imagini, desene care pot fi aduse si de participanti.

Desfasurare: Dupa ce s‑au fixat aceste imagini pe tabla, participantii sunt rugati sa aleaga trei pe care le considera cele mai frumoase, mai nostime si mai interesante. Dupa ce se face alegerea, fiecare participant isi cauta un partener cu care sa discute chestiunea. Dupa aceasta, perechile formeaza grupuri de cate 4 membri si repeta aceeasi actiune.

Activitatea se va incheia atunci cand un grup a cazut de acord asupra a 3 imagini sau - daca acest lucru nu este posibil din cauza numarului mare de participanti - cand un grup de 4 membri si‑au comparat intre ei imaginile alese si, pe baza unui acord comun, au stabilit ierarhia finala. Acest exercitiu poate fi extins si aprofundat prin urmatoarele.

Acordul negociat

Acest exercitiu poate incepe cu un brainstorming. Intrebarea "ce anume cautati la un prieten?" poate fi folositoare, deoarece confera activitatii o nota suplimentara de afectivitate. Orice alt subiect poate fi folositor, cu conditia ca grupul sa manifeste interes pentru acesta. Dintre ideile si gandurile care ii vin in minte, fiecare participant trebuie sa aleaga cinci pe care le considera cele mai importante si sa le aseze in ordinea preferintei.

In acest moment, se formeaza grupe de cate 5‑6 persoane si fiecare grup isi elaboreaza propria lista de idei, ierarhizate dupa importanta. Fiecare membru al grupului trebuie sa fie de acord cu lista.

Activitatea continua cu discutarea listei sau se maresc dimensiunile grupului, oferindu‑se astfel posibilitatea de a se elabora si alte liste. Exercitiul se mai poate realiza dandu‑se fiecarui grup o lista de trasaturi pe care membrii grupului trebuie sa le ierarhizeze prin discutie.

Prezentare si discutie:

In ce masura lista ta personala difera de lista finala a grupului?

Grupurile pot primi aceste intrebari pe coli de hartie. Le completeaza, apoi isi compara opiniile si metodele de lucru cu raspunsurile date de celelalte grupuri.

Conflictele fac lumea sa mearga inainte

Obiective: initierea unei dezbateri si urmarirea modului in care participantii reactioneaza la situatii conflictuale (violenta, discriminarea, furtul).

Rechizite: tabla de scris, coli de hartie pentru vot si un plic mai mare in care sa poata fi adunate colile de hartie.

Desfasurare: Conducatorul grupului cere opinia membrilor grupului despre un anumit conflict.

De exemplu:

Ce este conflictul? Este inevitabil?

Este bun sau rau?

Cand este folositor / distructiv?

Cunoasteti exemple de conflicte in societate?

Aranjati ideile intr‑un tabel.

In acest moment, grupul se axeaza pe probleme personale. Anonim, fiecare scrie pe o foaie de hartie ce inseamna pentru el conflictul (de exemplu: cearta cu un prieten, cu parintii, cu fratii/surorile, razboiul). Apoi impaturesc colile de hartie si le predau conducatorului.

In anumite grupe, mai ales daca participantii nu se cunosc dinainte, este de preferat sa nu se comunice celorlalti problemele asa cum au fost asternute pe hartie. Este bine daca problemele pot fi grupate pe categorii, de exemplu: familie, scoala, relatii umane, imaginea despre sine etc. si daca aceste liste pot fi expuse.

4 etape in rezolvarea problemelor

Obiective: Dezvoltarea deprinderilor de a examina o problema de viata si de a exprima sentimentele legate de aceasta. Uneori este indicata amanarea rezolvarii.

Rechizite: tabla de scris pentru cele patru chestiuni; unele grupuri pot lucra foarte bine cu coli de hartie.

Pasul 1: Definirea

Trebuie sa se inceapa cu definirea obiectiva a problemei, adica raspunsul la intrebarea: "Ce s‑a intamplat?" sau "Care este, de fapt, problema?". Definitia trebuie acceptata de toti participantii. Scopul primului pas este sa se dezvolte obiectivitatea membrilor grupului fata de propria problema.

Pasul 2: Exprimarea sentimentelor

Intrebarea "Ce parere aveti despre aceasta problema?" se adreseaza fiecarui membru al grupului. Se examineaza in grup sentimentele celor implicati in problema, chiar daca este vorba despre o problema exterioara grupului Aici, scopul este sa se descopere si sa se accepte opiniile individuale si, in acelasi timp, sa se asculte opiniile celorlalti.

Pasul 3: Oferirea posibilitatii de alegere

Aici trebuie sa formulam urmatoarele intrebari: "Ce credeti ca ar fi trebuit sau ati fi dorit sa se intample?" Se cauta modalitati de rezolvare a problemei. Propunerile din aceasta faza nu trebuie sa fie judecate numai in functie de utilitatea lor practica. Scopul este mai mult sa se determine directia in care va trebui cautata solutia.

Pasul 4: Definirea obiectivului

Spre final, se pune intrebarea: "Ce ati putea face?" Tinand seama de sentimentele exprimate la pasul 2, precum si de propunerile formulate la pasul 3, se aleg solutiile aplicabile in viata reala. Acesti pasi mici, care nu necesita mare efort din partea nici uneia din partile implicate, restabilesc treptat increderea intre acestea, astfel incat se poate stabili un anumit tip de cooperare.

Pasi catre solutionare

Descrierea problemei:

Cine este preocupat de problema?

Ce gandesc diferitele parti implicate despre aceasta problema? Pe spatele colii de hartie de lucru scrie o lista cu cele mai importante sentimente:

Brainstorming - "Tot ceea ce credem poate deveni adevarat"

Se scriu ideile fiecaruia pe o foaie de hartie, apoi se transcriu numai primele trei, considerate cele mai bune:

Cei mai multi oameni trebuie sa isi rezolve problemele fara a se consulta cu altii. Fiecare participant intocmeste o lista a faptelor de zi cu zi care, dupa parerea sa, i‑ar ajuta pe cei in cauza sa se simta mai bine sau chiar sa rezolve problema.

Ulterior

Sfatul tau a fost urmat? ........................

A ajutat la ceva? .........................

Ce s‑a intamplat, de fapt? (Definirea problemei)

Obiectiv: Incurajarea participantilor sa exprime opinii critice, folosind un limbaj moderat.

"Cum ne‑am simti daca.?"

Obiectiv: Descoperirea propriilor sentimente negative si incercarea de a intelege ce simt ceilalti.

Oferirea posibilitatii de alegere si definirea problemei

Obiectiv: stabilirea activitatilor si pasilor care pot sa duca la rezolvarea problemei.

Definirea obiectivului

Se elaboreaza un plan cu pasii pe care cele doua parti implicate pot sa‑i faca pentru a solutiona problema.

"S‑ar putea sa am o problema" - situatii care pot aparea in legatura cu activitatea de mai sus:

Sceneta cu papusi din sosete

Obiectiv: Exprimarea problemelor si, eventual, gasirea solutiilor.

Rechizite: cat mai multe sosete, daca se poate de culori diferite Fiecare persoana trebuie sa aiba cel putin o soseta. Pe sosete se lipesc bucati de banda adeziva, care sa creeze o fata. Se pot folosi in acest scop si pungi de hartie, creioane etc.

Desfasurare: Participantii formeaza grupe de 4‑6 persoane si se gandesc la o problema. De preferat sa se gandeasca la o problema cu care sunt familiarizati, adica legata de scoala sau de familie. Grupul trebuie, de asemenea, sa dramatizeze povestea: sceneta trebuie sa includa si o solutie a problemei.

Conducatorul grupului urmareste activitatile grupurilor in faza pregatitoare si controleaza daca:

toata lumea participa la elaborarea scenetei;

grupul a ales o problema potrivita;

sceneta contine solutia problemei.

Dupa ce papusile au fost executate si s‑au facut repetitiile (aproximativ 20 minute), grupurile prezinta una dupa alta scenetele. Publicul este format din grupurile care nu joaca in momentul respectiv. Dupa ce toate grupurile si‑au jucat sceneta, se discuta impreuna problemele si solutiile acestora.

Discutia trebuie sa se refere la urmatoarele aspecte:

In ce masura solutia oferita este satisfacatoare pentru toata lumea?

Cat de eficace este solutia, cu alte cuvinte, va mai reaparea problema?

Are cineva o alta idee de rezolvare?

Jocuri situationale (simulare)

Obiectiv: Dezvoltarea empatiei (transpunerea in situatia altuia).

Rechizite: variaza in functie de grup: un pachet de cartonase cu numele diverselor personaje - "tata", "profesorul" etc. - poate fi suficient. O alta posibilitate este ca fiecare participant sa primeasca un cartonas pe care sa fie un rezumat al problemei de rezolvat, precum si ceea ce simt cei implicati in problema.

Desfasurare: Participantii formeaza grupe a caror marime depinde de numarul celor interesati in rezolvarea problemei. Daca este nevoie, pot fi implicati si alti actori in scenariu sau se poate oferi rolul de observator celor care nu au primit roluri.

Fiecare participant primeste un rol si se familiarizeaza cu sentimentele persoanei intruchipate. Toti sunt preocupati de problema prezentata si de solutiile cu care ar trebui sa fie de acord toti membrii grupului.

Fiecare grup are 5 minute pentru a citi schita situatiei si pentru a distribui rolurile. Se acorda apoi 10‑15 minute pentru discutarea problemei si pentru prezentarea jocului pe roluri, in care se include solutia. Dupa aceea, grupul compara notitele si discuta problema.

Discutia trebuie sa se refere la:

Cum te‑ai simtit in situatia altcuiva, intr‑un cadru cu totul diferit de‑al tau?

Ce parere ai despre solutia oferita?

Cum ai ajuns la aceasta solutie?

Crezi ca aceste solutii vor functiona si in viata reala?

Faptul ca a trebuit sa joci rolul altcuiva ti‑a schimbat opinia?

Este foarte important ca situatia sa fie aleasa in asa fel incat sa corespunda interesului, varstei si sexului membrilor grupului. Situatiile se pot modifica, in asa fel incat sa se initieze o dezbatere pe anumite probleme.

Scenarii de conflict

Obiectiv: Reactia rapida si ferma la anumite situatii conflictuale.

Rechizite: scenarii cu continuturi diferite, scrise pe coli de hartie.

Desfasurare: Scopul acestei activitati este sa stimuleze gandirea creatoare si reactia imediata. Aici scopul nu este sa se formuleze o solutie pentru o anumita problema, ci ca participantii sa gandeasca in asa fel incat sa nu ajunga la un comportament ofensator. Participantii nu trebuie sa fie incurajati "sa se poarte ca de obicei" sau neglijent in situatii care creeaza sentimente extreme. Umorul este adesea binevenit. Adultii sunt, in general, constienti de pericolul unui astfel de comportament, dar celor tineri trebuie sa li se atraga adesea atentia asupra acestor situatii.

Se formeaza grupuri mici si fiecare grup primeste un scenariu. Intr‑un anumit interval de timp, trebuie sa raspunda la intrebarea "Tu ce ai fi facut"? La inceput se dau 5 minute pentru pregatirea raspunsului, dar mai tarziu se poate renunta la acest timp de pregatire. Propunerile sunt discutate si dezbatute. Ulterior, grupurile pot elabora situatii pentru alte grupuri.

Participantii vor trebui sa evite propuneri de felul: "Sa chemam politia!" sau "Sa‑l trimitem la director!". Aceste solutii nu sunt recomandate, pentru ca se transfera altcuiva raspunderea.

Exemplu Parintii te asteapta sa vii acasa la ora 11. Ai pierdut ultimul autobuz, asa ca prietenul tau te insoteste pana acasa, fiindca este ingrijorat pentru tine. Tatal tau deschide usa; este foarte furios pe prietenul tau, pentru ca ati intarziat asa de mult.

Intrebari de autoevaluare

1. Ce inseamna un conflict?
2. Care este rolul comunicarii in rezolvarea conflictelor?
3. Ce demersuri pot fi facute pentru consolidarea increderii?
4. Care este rolul empatiei in prevenirea conflictelor?
5. Identificati diferite contexte de viata si conflictele tipice care pot apare.
6. Cum pot membrii diferitelor grupuri sa contribuie la evitarea, diminuarea sau rezolvarea conflictelor?