Stresul elevilor in fata evaluarii si a tezelor
 

Consilierea educationala se realizeaza intotdeauna in grup. De aceea, pentru o proiectare eficienta a activitatilor de consiliere, este recomandabil studiul de caz pe o problema a clasei, identificata de diriginte si elevi. Orele de consiliere pot contribui la motivarea elevului in a recunoaste problemele ca situatii normale de viata, in a-si asuma confruntarea cu o problema si angajarea in rezolvarea ei. Mai mult, se pot oferi repere generale de invatare a strategiilor rezolutive.

Definirea problemei

Stresul scolar al elevilor claselor gimnaziale decurge din confruntarea acestora cu sustinerea probelor de evaluare si a tezelor, care le impune cerinte, sarcini, situatii intr-un alt context si drept urmare sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu miza prea mare pentru ei.

Descrierea problemei

Pentru descrierea stresului in general, se tine cont de componenta subiectiva mare, in sensul ca ce este facil sau relaxant pentru o persoana, pentru alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat. In acest context, se impune analiza componentelor prelevate si cu o frecventa mai mare in grupul de analizat, clasa.

O prima categorie de elevi constientizeaza implicatiile pe care le solicita sustinerea probelor de evaluare si drept urmare se mobilizeaza pentru o activitate intelectuala sustinuta, care poate fi urmata de: suprasolicitare, oboseala, epuizare, disperare, nerabdare si neicredere.

Cealalta categorie de elevi abordeaza cu superficialitate problematica probelor de evaluare, nu-i acorda atentie si manifesta: inconsecventa, delasare, ramanere in urma, reticenta, nepasare, lasand totul la voia intamplarii.

Astfel de comportamente apar si se mentin mai ales in perioada de evaluare, la rezolvarea testelor, la simularea probelor si in zilele de teza, avand in decursul anului scolar minime si maxime de intensitate. Exista si situatii cand se inregistreaza maxime doar la inceput si la sfarsit de an scolar, in rest manifestandu-se o stare latenta de pregatire.

Factori de formare si dezvoltare a problemei

Factorii care au condus la formarea si dezvoltarea stresului scolar al elevilor de gimnaziu, vizeaza o buna parte din colectiv si cuprind: stima de sine scazuta, conotatie negativa, discrepanta posibilitati-aspiratii, lipsa motivatiei pentru invatare, nivelul cultural redus, probleme de sanatate, mediul familial (absenta comunicarii, divortul parintilor, decesul parintilor, parinti care muncesc in strainatate).

Factori de mentinere si activare a problemei

Acest tip de factori impiedica formarea unor atitudini adecvate sau abilitati eficiente de depasire a problemei si se refera la: strategii ineficiente de invatare, dezvoltare insuficienta a mecanismelor gandirii, supraincarcare scolara, etichetare, critica, stima de sine scazuta, rezistenta mica la efort intelectual, management deficitar al timpului, lipsa unui suport motivational din partea familiei, profesorilor si colegilor.

Planul de interventie

Obiectiv de lunga durata : Diminuarea stresului scolar al elevilor in perioada evaluarilor

se poate realiza prin dezvoltarea abilitatilor de

pregatire si sustinere a probelor, respectiv a tezelor

Evaluarea eficientei interventiei

Se realizeaza prin :

Chestionare de cunostinte, atitudini, abilitati, preferinte, afinitati etc.

Grile de observare comportamentala la celelalte ore; Grile de autoevaluare comportamentala;

Reprezentari grafice, diagrame ale rezultatelor scolare;

Organizarea unor grupe de intrajutorare si colaborare;

Expozitie cu postere reprezentand  programe de organizare a timpului de studiu;

Discutii cu parintii, profesorii clasei, invatator, psiholog;