UTILIZAREA APLICATIILOR DE TIP CAD - Sugestii metodologice

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant.

Modulul „Desen asistat de calculator” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic, respectiv clasa a XII – ruta SAM, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

teorie – 17 ore;

laborator tehnologic – 16 ore;

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD     

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III. Sugestii metodologice

Modulul «Utilizarea aplicatiilor de tip CAD» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu proiectarea asistata de calculator.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1: Prezentarea interfetei grafice.

1.     Elemente de interfata.

2.     Specificatii si recomandari de lucru.

Tema 2: Desenarea interactiva.

1.     Sistemul de coordonate.

2.     Obiecte / entitati grafice vectoriale.

3.     Pregatirea lucrului.

4.     Specificarea / introducerea coordonatelor.

5.     Selectarea entitatilor desenate.

6.     Controlul prin panoramare al afisarii desenului.

Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE, ARC, PLINE, POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE, ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, TABLE).

Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare si constructie) (ERASE, COPY, MIRROR, OFFSET, ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM, EXTEND, BREAK, CHAMFER, FILLET, EXPLODE, LENGTHEN, ALIGN).

Tema 5: Comenzi si facilitati ajutatoare (LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE, MEASURE, STATUS, comenzi de corectare a greselilor, comenzi pentru reimprospatarea imaginii, comenzi pentru accesarea informatiilor de asistenta, salvarea, inchiderea si reluarea sesiunii de lucru).

Tema 6: Texte scrise in desen

1.     Comenzi de scriere a desenului.

2.     Formatare si stiluri de text.

3.     Editarea textelor existente.

Tema 7: Proprietati simbologice si de emfaza 3D.

1.     Culoarea obiectelor.

2.     Tipuri de linie.

3.     Grosimi de linei.

4.     Elevatia si grosimea pe verticala.

5.     Modificarea proprietatilor de obiecte.

Tema 8: Hasurarea (umplerea cu modele).

Tema 9: Cotarea in desen.

Tema 10: Proiectarea tridimensionala. Modelarea 3D.

1.     Conceperea tridimensionala a proiectelor. Vizualizare 3D.

2.     Desenarea in 3D a obiectelor ordinare. UCS si WCS.

3.     Desenarea in 3d cu obiecte 3D (suprafete si solide).

4.     Vizualizarea “umbrita” a proiectelor 3D.

Tema 11: Tiparirea desenelor.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia de didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Locul de desfasurare a instruirii se recomanda a fi un laborator de informatica, in care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de calculatoare egal cu numarul elevilor din grupa, conectate in retea si cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele specifice.

In laborator trebuie sa existe de asemenea, o imprimanta, dispozitive periferice si de memorare externa. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide faciliteaza instruirea interactiva permitand proiectia imaginilor formate pe ecranul monitorului.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

Pentru a evita disfunctiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul sa urmareasca strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilitatilor unui program, pas cu pas, in ritm impus. Dupa aceea, ritmul de instruire poate diferi in functie de particularitatile fiecarui elev. Pregatirea in laboratorul de informatica are o specificitate care se bazeaza, in principal, pe realizarea etapa cu etapa, de catre fiecare elev, a instructiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinte conduce la “pauze” nedorite si incetinirea ritmului de instruire.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema cu ajutorul calculatorului.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

De aceea, competentele propuse directioneaza instruirea catre formarea unor abilitati de utilizare a sistemelor informatice in stransa corelare cu pregatirea la disciplinele de specialitate, pentru a accentua si mai mult caracterul utilitar al programelor descrise si pentru a motiva superior elevii in procesul instructiv.

Pornind de la premisa, avuta in vedere prin competentele prevazute la disciplinele din cadrul pregatirii de specialitate, ca informativ, elevii sunt in posesia elementelor teoretice necesare pentru intelegerea si utilizarea pachetelor aplicative de programe, s-a pus un accent deosebit pe descrierea si exersarea facilitatilor oferite de aceste programe si pe formarea deprinderilor de a le valorifica in activitatea curenta a viitorului specialist.

Achizitia noilor cunostinte, integrarea acestora in sistemul celor anterioare si valorificarea lor prin transfer si creativitate, vizeaza formarea unui specialist capabil sa raspunda cerintelor cu pronuntat caracter aplicativ, cerinte specifice economiei actuale si, mai ales, domeniului electronica si automatizari.

Programa ofera o suficienta flexibilitate in tratarea temelor propuse, lasand la latitudinea profesorului fixarea numarului de ore aferent fiecarui continut, precum si modul de abordare metodica.