Ce le place prescolarilor la gradinita

Ce le place prescolarilor la gradinita

Cercetatorii afirma ca prescolaritatea este considerata varsta de aur a copilariei, deoarece este caracteristica unei perioade in care se inregistreaza progrese mari in dezvoltarea fizica si psihica a copiilor, schimbari care asigura copilului o anumita eficienta in activitati, fara ca sa existe inca presiunile grijilor si obligatiilor. (Tinca Cretu, 2001)

Inainte de a afla ce le place prescolarilor trebuie sa-i cunoastem, sa observam ce performante au atins fata de anteprescolari . Asadar o sa enumeram cateva caracteristici fundamentale care se dezvolta in aceasta perioada:

• cresterea deosebita a capacitatilor senzoriale si motrice;
• o sporirea autonomiei in plan practic (prin formarea a numeroase deprinderi igienice de alimentare, de imbracare, de manevrare a obiectelor);
• o dezvoltare a proceselor psihice complexe care asigura noi caracteristici comportamentelor: anticipare, organizare, reglare voluntara;
• o mare curiozitate si sete de cunoastere care stimuleaza puternic explorarea mediului, jocul si invatarea;
• dezvoltarea bazelor personalitatii.

Literatura de specialitate ne descrie prescolarul ca fiind: "relativ inalt, proportionat, cu tenul roz, privirea vioaie si inteligenta, exuberanta motrica si senzoriala deosebite".

I se vor forma aceste trasaturi doar daca are un regim de viata echilibrat si adaptat varstei:

• copilul are nevoie de 10-12 ore de somn in timpul noptii si de 1½ ore dupa amiaza, (dar din ce in ce mai multi prescolari nu accepta aceasta cerinta);
• mesele sunt diferentiate (mesele principale si gustari) si presupun si comportamente diferite. In plus se formeaza deprinderile alimentare de baza si comportamentul civilizat din timpul desfasurarii lor;
• programul de gradinita face parte din viata celei mai mari parti a copiilor de aceasta varsta si aceasta institutie incepe sa joace un rol fundamental in dezvoltarea lor;
• parintii cer adesea copiilor sa indeplineasca unele sarcini dirijandu-i si controlandu-i, urmarind indeplinirea unor dorinte sau intarzierea altora, ajutandu-i sa dobandeasca reglaje mai complexe;
• copilul incepe sa faca ceva alaturi si impreuna cu parintii permitandu-le sa-si insuseasca numeroase modele de comportare;
• impreuna cu familia, copilul ia cunostinta de spectacolul strazi si cu unele institutii culturale cum ar fi teatrul, cinematograful, parcul de distractii, gradina zoologica etc.;
• jocul este in continuare o componenta importanta a programului zilnic, devine mai complex, cu durata mai mare, cu efecte formative puternice si se desfasoara impreuna cu cei de aceeasi varsta;
• relatia cu cei de aceeasi varsta, prilejuita mai ales de catre gradinita, actioneaza ca un nou factor de dezvoltare psihica.

Microcercetarea noastra a presupus un mini-interviu cu copiii prescolari (grupa pregatitoare), care ne-au impartasit cateva cuvinte depre ce le place la gradinita.

Preferinta comuna, cel mai des intalnita este desenul (sau pictura). Am observat ca desenele lor sunt pline de spontaneitate, au un simt dezvoltat al culorii (abunda in culori vi, se observa usor in desenele prezentate in anexa), au imaginatie creativa foarte dezvoltata, dar si reproductiva. Le place sa deseneze natura (flori, pomi, iarba), soarele si cerul este prezent in toate desenele, animale (broasca testoasa, pisicute), fluturi, case, portrete, dar si castele cu printese (imaginatia fiind stimulata de povestile care le plac foarte mult),etc.

Observatie: Acest lucru se explica in literature de specialitate prin faptul ca perceptiile vizuale devin cele mai importante componente ale cunoasterii senzoriale. Copiii disting mai multe culori si le denumesc foarte corect, diferentiaza vizual particularitati mai fine de forma, au structuri perceptive stabilizate pentru figurile geometrice principale (triunghi, patrat, rotund).

O alta placere exprimata este muzica. In cadrul gradinitei ei participa cu entuziasm la serbari, avand un repertoriu foarte divers de cantelece, gradinita exerseaza in mod special auzul fonematic pentru a-i pregati pe copii pentru scoala.

Observatie: La aceasta varsta perceptiile auditive progreseaza pe cele trei planuri principale: auz fizic, muzical, fonematic. Prescolarii diferentiaza si mai multe sunete si zgomote naturale si le raporteaza corect la sursa lor. Auzul muzical este mai fin si copiii pot asculta dar si interpreta linii melodice mai simple, specifice pentru ei. Cel mai mult se dezvolta auzul fonematic si astfel ei pot receptiona corect mesajele verbale care vin de la altii, iar pronuntia cuvintelor si frazelor este evident imbunatatita.

La prescolari apare observatia ca forma superioara de explorare a mediului ambiant. Prescolari sunt indrumati de catre educatoare, (prin activitatea didactica desfasurata in gradinita), astfel ei acumuleaza noi cunostinte, mai ales despre mediul ambiant, despre viata plantelor si a animalelor, despre ocupatiile adultilor etc. Se observa cu usurinta in desenele lor cum redau imagini din natura cu plante si animale (unii reproduc chiar in detaliu).

Observatie: Desenele sunt prezentate intr-o maniera statica.

In urma intalnirii cu copii prescolari am observat ca sunt comunicativi, unii mai timizi, dar majoritatea s-au aratat exuberanti. Au cooperat foarte bine, au povestit cu placere despre preferintele lor. Majoritatea aveau o pronuntie corecta, le placea sa foloseasca diminutive (pisicuta, mami, casuta).

Unii dintre ei si-au exprimat o afinitate mai mare pentru alti copii (a se observa din interviul redat in anexa).

Observatie: Trairile afective ale prescolarului sunt mai bogate si mai diversificate pe masura ce capacitatile lui cresc, se diversifica emotiile si se construiesc sentimentele fata de parinti, frati, surori, educatoare si colegi (ex. deseneaza portretul mamei pe care o iubeste mult, ii place sa se joace cu colegii sau copii de varsta lor). Prescolaritatea este stadiul cristalizarii sentimentelor pentru parinti si chiar a dobandirii unei anumite maturitati in trairea lor (copiii reusesc sa-si regleze intr-o anumita masura comportamentele emotional expressive, nu mai plang totdeauna cand cad si se lovesc, refuza gesturile de alint manifestate de parintii sai, atunci cand sunt de fata colegii de gradinita).

Jocul este acea placerea constanta si comuna pentru toti copiii, indiferent de forma sub care apare (joc pe calculator, jocuri educative cu cuburi sau puzzle-uri, sau cu orice alte piese cu care pot construi, jocuri prin care copii interactioneza, competitioneaza, etc.). Tot jocul este factorul important care alimenteaza placerea copiilor de a socializa, de a relationa, de a apartine unui grup de prieteni cu care sa se joace, iar acest lucru este usor de observat din raspunsurile pe care le-au dat.

Observatie: Acum sunt la varsta la care pot sa se joace in echipa, sa accepte reguli, sa schimbe roluri (de conducatori cu executanti, fara sa se mai supere ca nu sunt in centrul atentiei doar ei). Faptul ca participa la numeroase activitati organizate mai ales in cadrul gradinitei, cum ar fi: concursuri de muzica, dans, sau jocuri unde concureaza individual sau pe echipe, ajuta prescolarul sa-si diminueze egocentrismul, determinandu-l prin dorinta lui de a fi remarcat (laudat si apreciat mai ales), sa faca mici compromisuri, acceptand parteneri de echipa (cu care se va compara in permanenta), sa accepte si invingerile (si ca este normal sa si piarda intr-un joc), sa-si sustina si sa-si sprijine colegii mai "slabi" decat ei.

Din discutia avuta cu copii am descoperit si unele trasaturi de personalitate, devine constienta imaginea de sine (stiu sa-si aprecieze valoarea comparandu-se cu colegii - exemplu: "sunt mai buna la desen decat Victorita"), ies in evidenta si unele aptitudini (identificam talent la desen, pictura, muzica).

Concluzie: Intr-adevar varsta cuprinsa intre 6 - 7 ani ii gaseste pe copii intr-un stadiu superior de dezvoltare fata de perioadele anterioare, astfel incat pasul spre scoala devine un lucru firesc pentru evolutia lor, gasindu-i pregatiti pentru noile provocari care-i asteapta.

Dragelor va rog sa completati unde considerati ca este cazul, la exemplele puse de mine in paranteze puteti trece si voi din ceea a-ti discutat cu copilul.

La concluzia finala daca aveti un citat din alti autori ar prinde bine ca sa bagam la bibliografie.

Eu am pus sub fiecare preferinta un fel de observatie luata din cartea profei, asa ca daca mai puneti preferinte descoperite de voi puteti completa cum doriti.

Cred ca e ok formatul asta, dar daca aveti alta opinie faceti-l cum va place, eu atat am scris, mai mult nu bag, va rog corectati unde am mancat litere sau nu va suna bine exprimarea. Succes

Bibliografie

CRETU TINCA, Psihologia varstelor, 2001, Editura Credis, Bucuresti,

Anexa 1.  

Ce le place prescolarilor la gradinita

Interviu cu prescolari, gradinita nr. 7 - Bucuresti

Examinator:  Popa Ana (Dinet)

Subiecti: 1. Teodora Iordache, 6 ani si jumatate;

2. Stoian Victorita, 6 ani;

3. Oancea Antonia, 6 ani;

4. Stanescu Briana, 6 ani si jumatate;

5. Ispas Alexandru, 6 ani si jumatate;

. I: Iti place la gradinita?

R: Da.

I: Ce anume iti place sa faci?

R: Sa decupez si sa ma joc.

I: Ce iti place cel mai mult?

R: Muzica.

I: Ce iti mai place sa faci?

R: Orice.. imi place cand vine teatrul, facem fise cu silabe, descompuneri..

I: Muzica iti place?

R: Da si muzica si dansul.

I: Ai prieteni la gradinita?

R: Da, pe Catinca si pe Ivona.

I: Sa desenezi iti place?

R: Da, eu sunt mai buna decat Victorita, ea nu stie sa deseneze.

I: Imi arati si mie ce ai desenat?

R: Da, o desenez pe mami pentru ca o iubesc mult.

I: De ce ai desenat si soarele?

R: Pentru ca mami e afara.

. I: Iti place la gradinita?

R: Da.

I: Ce anume iti place sa faci?

R: Sa pictez, sa desenez, sa scriu, sa fac teme.

I: Mergi la scoala anul acesta?

R: Nu, mai stau un an.

I: Ce iti mai place sa faci?

R: Imi place sa ma joc cu papusile, sa le imbrac.

I: Muzica iti place?

R: Da si muzica si dansul.

I: Ai prieteni la gradinita?

R: Da, pe Teo, pe Antonia, pe Catinca, pe Carla si pe Flori.

I: Imi arati si mie ce ai desenat?

R: Da, trei printese foarte frumoase.

. I: Iti place la gradinita?

R: Da, imi place foarte mult.

I: Ce anume iti place sa faci?

R: Sa pictez (flori de primavara), sa ma joc cu copiii, sa merg la teatru.

. I: Iti place la gradinita?

R: Da, imi place.

I: Ce anume iti place sa faci?

R: Sa merg in parc sa ma joc cu Dori.

I: Cine este Dori?

R: Este finul meu.

I: Ce iti mai place sa faci?

R: Imi place sa scriu pe caiete, sa ma joc pe calculator.

I: Muzica iti place?

R: Muzica nu prea.

I: Ai prieteni la gradinita?

R: Da, pe Teo si pe Flori, nu-mi place Iasmina - e enervanta, nimeni nu o place.

. I: Iti place la gradinita?

R: Da.

I: Ce anume iti place sa faci?

R: Sa scriu pe caiet, sa ma joc.

I: Ce iti place cel mai mult?

R: Muzica si engleza, dar cel mai mult engleza.

I: Ce iti mai place sa faci?

R: Sa-mi fac temele, sa ma joc pe calculator si atat.

Interviu cu prescolari, gradinita nr. 127 - Bucuresti

Examinator:  Gheoghe Paula-Cristina

Subiecti: Stanescu Alexandra, 6 ani;

Balinca Alexandra, 6 ani;

Duica Dan Mihai, 6 ani;

Bruker Ana Karine, 6 ani;

Tudorache Andreea, 6 ani;

I: Ce va place sa faceti in timpul liber?

R: Sa desenez (in special fetele), sa ma uit la desene animate (unele le au acasa pe DVD, cum ar fi "Mica Sirena"), sa ma joc pe calculator (diferite jocuri), sa ma joc ply-station pe calculator (a afirmat Vlad).

I: Ce v-ar placea sa desenati?

R: "O pisica", "trandafiri", "o casa si pomi".

Interviu cu prescolari, gradinita nr. 127 - Bucuresti

Examinator:  Vasile Mihaela

Subiecti: Piritu Daniela, 6 ani;

Covasan Luiza, 6 ani;

Panaitescu Vlad, 6 ani;

Iatan Sofia, 6 ani;

Dragomir Maria, 6 ani;

I: Ce va place sa faceti cel mai mult?

R: Sa desenez; sa ma joc cu papusile; sa desenez o pisica, fluturasi.

I: Ce v-ar placea sa faceti?

R:"Mi-ar placea sa inot,dar nu stiu. Mi-a spus mama ca o sa invat la vara.";

I: Stiti ca din toamna veti merge la scoala in clasa 1. Sunteti bucurosi ca o sa mergeti la scoala?

R:"Eu abia astept sa ma duc la scoala, fratele meu este in clasa a 2-a", "eu nu vreau la scoala, pentru ca o sa am teme in fiecare zi".