Metodalor tematice

METODA PROIECTELOR TEMATICE

In pedagogia moderna se urmareste permanent dezvoltarea de metode, tehnici si instrumente de lucru care sa ajute, sa mobilizeze si sa sprijine copilul in procesul de invatare.

Astfel, metodele traditionale aplicate in activitatea didactica pot fi imbinate si cu alte metode complementare.

Pe langa metodele traditionale de evaluare se mai pot aplica si alte metode cum ar fi: interviul, enunturile incomplete, investigatia, evaluarea cu ajutorul calculatorului, jocurile de rol, dramatizarile, jocurile didactice, competitiile, concursurile, chestionarele, expozitiile, activitatile casnice si gospodaresti, ingrijirea unor animale, confectionarea de portofolii, pliante, postere, puzzle, albume si proiectul in sine.

Proiectul poate deveni o metoda alternativa si complementara de invatare si evaluare, puternic motivanta pentru copii deoarece acesta vizeaza aspecte teoretice si practice din domenii variate, implica un volum sporit de activitati si permite respectarea particularitatilor de varsta.

Prin aceasta metoda aprecierea capacitatilor si a cunostintelor copiilor este mai complexa, identificand de asemenea, calitati individuale ale copiilor.

Evaluarea prin metoda proiectelor tematice poate fi folosita in toate formele ei: initiala, continua si sumativa. Datorita perioadei mari de timp in care se deruleaza proiectul, acesta poate fi un bun instrument pentru evaluarea sumativa, implicand si multe elemente de autoevaluare. Astfel, proiectul poate fi aplicat atat in desfasurarea propriu-zisa a procesului invatarii, cat si ca produs final al procesului de invatare.

Evaluarea prin metoda proiectelor poate asigura, de asemenea, calitatea predarii si invatarii deoarece se estimeaza progresele de invatare, capacitatile si competentele formate si identifica ceea ce copilul nu a inteles sau nu si-a insusit.

In activitatea din gradinita, evaluarea sumativa intervine de cele mai multe ori, la sfarsitul unei componente tematice care se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp, atunci cand se face fixarea cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor dobandite in intervalul de timp de la evaluarea initiala si pana la acel moment, cu scopul de a intari si stabiliza noile componente achizitionate. Aceasta forma de evaluare se poate realiza la sfarsitul prescolaritatii copiilor cand sunt verificati toti parametrii generali ai dezvoltarii si cand se sintetizeaza nivelul de performanta al copiilor in vederea scolarizarii. Evaluarea sumativa se raporteaza la obiectivele generale si specifice ale formarii copiilor, la nivelul initial la care se aflau copiii, la posibilitatile fiecaruia, la modul de utilizare a instrumentelor si elementelor puse la indemana si la obiectivele propuse pentru domeniul de cunoastere, pentru unitatea de continut.

Proiectul este considerat un proces si in acelasi timp un produs, deoarece prin metoda proiectelor sunt evaluati atat educatoarea, prin portofoliu, harta, atragerea si implicarea in proiect a unor parteneri, cat si copiii cu rezultatele lor, prin intrebarile pe care le pun pentru intocmirea inventarului de subiecte si care le descopera interesul, care stabilesc cantitatea de cunostinte si asteptarile. Educatoarea nu fixeaza granitele pana unde trebuie sa stie copilul si ce trebuie sa stie, ci copilul este acela care stabileste singur cat poate si cat vrea sa invete.

Prin metoda proiectelor tematice, evaluarea copiilor verifica formarea urmatoarelor lor capacitati si cunostinte:

insusirea unor tehnici de investigatie, cautare si utilizare a bibliografiei (dictionare ilustrate, atlase, albume, carti pentru copii), a calculatorului, a unor aparate de laborator;

gasirea de solutii de rezolvare, simple si originale a unor probleme;

colectarea, sortarea, inventarierea, pregatirea, manipularea materialelor de lucru:

implicarea in rezolvarea situatiilor aparute;

aplicarea de solutii la situatii noi;

prezentarea concluziilor pe baza notitelor din timpul muncii de teren;

capacitatea de a observa si a-si alege metoda de lucru cu echipa;

capacitatea de a compara si masura rezultatele la care ajunge el insusi, fata de cele initiale (autoapreciere);

capacitatea de a utiliza tehnici simple de munca practica;

capacitatea de a-si utiliza cunostintele in contexte noi.

Pentru o evaluare cat mai corecta se stabileste strategia de evaluare, in functie de natura activitatilor de invatare, astfel:

Ce evaluam - lista de intrebari, proiectul, procesul de invatare, partenerii;

Cum evaluam - formele de evaluare;

Rolul educatoarei - de partener, de ghid, de evaluator continuu si la sfarsit de proiect;

Stabilirea standardelor de evaluare.

Personalitatea educatoarei isi pune amprenta asupra tuturor operatiilor evaluarii, prin  elaborarea instrumentelor de evaluare, prin capacitatea de a discerne esentialul si de a intelege subiectii examinati. Obiectivitatea, corectitudinea si completitudinea evaluarii depind de competenta si formarea profesionala a educatoarei. Rezultatele obtinute, asadar, se manifesta in viata de zi cu zi a copilului, in comportamentul, atitudinea si relatiile sale cu cei din jur si cu mediul inconjurator.

Prin reconsiderarea rolului educatoarei si responsabilizarea copilului, avand la baza rezultatele obtinute, a experientelor dobandite, a factorului de implicare in studierea unei bibliografii noi si a introducerii alternativelor si a noilor strategii de invatare prin cercetare si descoperire se promoveaza metoda proiectelor ca fiind o foarte buna strategie de organizare, desfasurare si evaluare a procesului educational in gradinita.

Planificarea activitatii pe teme sau prin metoda proiectelor la copiii prescolari nu este o noutate, este vorba despre invatarea centrata pe o tema. Alegera temelor se face pornind atat de la interesul pe care majoritatea copiilor il manifesta fata de un anumit subiect si de la cunostintele pe care ei le au deja, cat si de la un subiect catre care educatoarea doreste sa indrepte atentia copiilor, care inseamna ceva pentru universul copilului, subiect care isi are radacinile intr-unul din marile domenii de cunoastere (literatura, stiinta, viata sociala), in calendar (anotimpuri, sarbatori, zile nationale), in viata sau opera vreunei personalitati a culturii noastre.

Proiectele presupun investigarea unor subiecte propuse de copii, sugerate de anumite evenimente sociale, intamplari, iar ordinea desfasurarii lor fiind la latitudinea educatoarei dar si a copiilor. Din varietatea temelor propuse, educatoarea poate alege pe cele pe care le considera accesibile nivelului de varsta al prescolarilor, tinand seama mai ales de mijloacele didactice de care dispune. Se vor respecta obiectivele cadru si de referinta din curriculum-ul national, in functie de momentul zilei in care se desfasoara activitatea, temele propuse putandu-se realiza atat in cadrul activitatilor comune cat si in cadrul centrelor de interes.