Modalitati de stimulare a potentialului creativ

MODALITATI DE STIMULARE A POTENTIALULUI CREATIV
"Puterea creatoare este spiritul insusi. Aceasta furnizeaza intreaga noastra gandire"

HENRI DELACROIX

A inalta copilul pana la stadiul de om.' - afirma Richard Delchet si continua cu argumentul ca 'copilul se inalta printr-o miscare complexa de inventie de sine, pe care educatia poate si trebuie s-o stimuleze din toate puterile. Nu se pune problema de a fauri o fiinta inventata in intregime. Numai pe temeiul patrimoniului sau ereditar si al multiplelor achizitii pe care i le impune mediul, copilul este apt daca e sustinut de propriul sau elan sa adauge CEVA la tipul uman obisnuit".

Copilul isi gaseste modul natural de exprimare intr-o activitate complexa si bine structurata - jocul. Ca in basm, copilul amesteca realul cu imaginarul.Trebuie sa promovam pe fondul unei generoase atitudini stimulative o usoara supraevaluare a capacitatilor copilului.

A. Osborne preciza in acest sens ca 'creativitatea este o floare atat de delicata, incat elogiul o face sa infloreasca in timp ce descurajarea o inabusa, aceasta chiar inainte ca ea sa poata fi transformata in floare'.

Activitatile extrascolare constituie un criteriu pretios si la indemana pentru a obtine o prima aproximare cu privire nu numai la potentialul creativ general, dar si la potentialul creativ specific.

Se recomanda urmarirea unor conduite cotate ca simptomatice pentru creativitate:

placerea de a organiza jocuri;

inclinatia de a relata despre descoperirile tale;

gasirea unei utilizari neobisnuite pentru jucariile si obiectele tale;

curajul de a incerca ceva nou;

tendinta de a se desena cat se predau cunostintele;

capacitatea de a-si fructifica simturile cat mai profund.

Exigentele epocii contemporane cer coborarea creativitatii din 'turnul de fildes' al celor alesi pentru a transforma intr-un curent de o larga respiratie, accesibil oricarui individ normal; ar parea un deziderat utopic si exaltat daca nu am avea in vedere caracterul universal de distributie a potentialului creativ in randul populatiei normale.

Stimularea creativitatii este un demers socio-educational complex ce cuprinde, simultan, fenomene de activizare, antrenare, cultivare si dezvoltare a potentialului, de autoexpresie si impliniri creatoare. In acest sens este necesar sa avem in vedere intregul sistem al conditiilor sau factorilor favorizanti afirmarii si dezvoltarii creativitatii, adica:

a). factori structurali, intrinseci creativitatii;

b). factori de climat general in dezvoltarea si afirmarea personalitatii copiilor

c). factori de ambianta psihosociala si respectiv, de climat psiho-educational stimulativ pentru afirmarea si evolutia creatoare.

Totodata este necesara utilizarea adecvata a diferitelor metode si procedee specifice de stimulare si antrenare a creativitatii.

Este utila de asemenea, valorificarea in sistemul activitatilor instructiv-educative a conditiilor si principiilor invatarii de tip creativ. Invatarea creatoare presupune o serie de conditii privind stimularea creativitatii. Printre acestea enumeram:

a). Asigurarea in activitatile instructiv-educative a ponderii unor tipuri de solicitari care angajeaza permanent, sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativa.

b). Mentinerea climatului, a atmosferei sau a ambiantei psihosociale in masura sa angajeze, sa stimuleze independenta si spontaneitatea creatoare a copiilor, care presupune:

- tratarea cu respect a intrebarilor formulate de copii;

- luarea in considerare si respectarea ideilor si opiniilor care dovedesc independenta in gandire, imaginatie, originalitate;

- relevanta pentru copii a faptului ca ideile lor pot avea valoare;

- asigurarea conditiilor, a cadrului necesar ca acestia sa se poata ocupa de rezolvarea creativa a unor probleme formulate de ei sau de activitati pentru care dovedesc ca se pot realiza vocational-creator;

- introducerea in sistemul de evaluare si a unor indicatori proprii pentru manifestarile sau realizarile de ordin relativ (originalitate novatoare, valoare sociala a ideilor).

c). Stilul de indrumare este non directiv, specific invatarii prin problematizarea in context creativ, care lasa camp liber de manifestare a independentei de gandire si actiune, de autoexpresie libera a copilului.

d). O alta conditie decisiva in stimularea creativitatii este modul de tratare, de intelegere si abordare a copiilor, care manifesta anumite disponibilitati sau realizari afective (aprecierea, recunoasterea, promovarea, incurajarea).

e). Abordarea copiilor in activitatile curente, de tip creativ.

Dintre procedeele de cultivare a creativitatii, amintim:

). Antrenarea capacitatii de elaborare verbal expresive (a unor compozitii, povestiri).

). Interpretarea independenta a unor texte si imagini prin solicitarea de a conferi cat mai multe titluri posibile.

La acest nivel, desenul, pictura egaleaza stadiul exprimarii simbolice deoarece folosind linia, forma, culoarea, copilul reda un obiect, un personaj, un peisaj, pe care le incarca cu o anumita semnificatie ideo-afectiva.

Tocmai de aceea pentru educatoare, desenele sunt 'o fereastra deschisa' catre preocuparile, motivatiile, inclinatiile si nevoile prezente ale copilului precum si catre interesele, aptitudinile si talentele viitoare.

Dupa cum se pronunta un mare psiholog, 'orice interventie presupune o combinare mintala de scheme' iar caracterul creativ al inventiei rezida in 'combinari originale'. Copiii dupa ce deseneaza si picteaza se pot bucura stiind ca vor denumi imaginea pe care au creat-o, desenul pe care l-au facut. Acelasi desen poate primi multe titluri posibile de la diferiti colegi sau de la acelasi copil.

. Desene libere in care copiii sa elaboreze nu numai o anumita compozitie plastica, dupa anumite idei tematice dar si unele modele posibile pentru decorarea unor anumite materiale, a unor spatii sau obiecte (accesibile copiilor).

Pornind de aici se poate admite ca testarea flexibilitatii se poate face prin rotarea 'combinarilor mintale originale' prezente in desenele copiilor. Nu este vorba, asadar de a stabili calitatea desenelor 'in sine' drept modalitati ale expresiei grafice. Problema care se pune este de a stabili indicii flexibilitatii, combinarile originale, care apar in desenele copiilor pentru a putea masura nivelul lor de creativitate.

Flexibilitatea se dezvolta la copil numai daca il punem in situatia de a actiona 'flexibil' si nu inert, rigid, stereotipic, pasiv.

Proba a

Se aseaza in fata copilului o fisa ce cuprinde un model nestructurat de covoras si i se spune sa coloreze si sa completeze casutele asa cum vrea el dar sa fie cat mai frumos covorul. In analizele rezultatelor se tine seama de numarul lor de culori folosite, de numarul de modele combinate, de devierea modelelor folosite in realizarea covorasului. Prin aceasta se urmareste parametrul de fluenta a creativitatii.

Flexibilitatea se desprinde din numarul de modele folosite, diversitatea lor, adica daca modelele nu se repeta. Originalitatea se refera la modelele nou create de copii, la modelele unice, care apar in mod spontan, neinvatate.

Proba b

Alta proba ce permite surprinderea unor caracteristici a imaginatiei este proba intitulata 'FEREASTRA', imaginata de prof. Ursula Schiopu. Poate fi denumita 'Fereastra deschisa' sau 'Fereastra cu aur' si este vorba de o fereastra desenata si colorata in auriu sau decupata in asa fel sa se poata deschide cele doua geamuri.

I se prezinta copilului fereastra pe o foaie mica de desen si i se spune sa o deschida (i se arata) si sa deseneze in deschizatura ferestrei ceea ce el vede in acel moment prin fereastra deschisa. I  se mai poate spune copilului si asa: 'Uite, ai aici o fereastra pe care o deschidem acum si tu ai sa desenezi ceea ce vrei tu, ceea ce vezi tu dintr-o poveste, in acest moment, prin aceasta fereastra.'.

Daca vrem sa obtinem o proiectie mai completa, legata de problemele afective ale copilului, atunci instructajul trebuie modificat. I se spune copilului sa deseneze ceea ce el ar dori sa vada prin aceasta fereastra de aur, pe care o deschidem.

Se noteaza fluenta, flexibilitatea, originalitatea si se va face un punctaj ce reprezinta caracteristicile bogatiei si largimii imaginatiei creatoare, iar cele referitoare la parametrii de fluenta, flexibilitate si originalitate ne dau structura imaginatiei creatoare, nivelul de dezvoltare la care se afla imaginatia unui copil si a intregului grup la un moment dat.

). Desfasurarea diferitelor jocuri sau a unor activitati constructive care sa antreneze gandirea si imaginatia creatoare. 'Jocul este o activitate fundamentala formativa si dominanta in copilarie' iar ,Jocurile copiilor sunt forme specifice de comportare a acestora fata de lumea inconjuratoare, reactii fata de lume a inconjuratoare, reactii fata de aspectele cele mai diverse ale impresiilor ce actioneaza asupra copiilor din diferite varste'.

Jocul atinge la varsta prescolara un nivel superior de dezvoltare si in acelasi timp devine mai mult ca ori cand o conditie imperioasa pentru evolutia ulterioara a copilului.
Jocul de creatie ocupa la prescolari in raport cu celelalte jocuri, locul cel mai important.

Aparitia si practicarea intensa a jocului de creatie, reprezinta un rezultat al intregii dezvoltari psihice a copilului - in special al formarii capacitatii de a reflecta intr-o forma proprie impresiile dobandite din viata inconjuratoare. Fenomenul ca atare atesta participarea intensa a copilului la tot ce-l inconjoara.

In cadrul unui joc organizat de un grup numeros de copii este posibila verificarea mai multor teme in jurul unei teme centrale - de pilda in jurul jocului 'De-a familia' se pot afilia jocurile 'De-a doctorul, De-farmacia, De-a magazinul", "De-a frizerul".

La baza conturarii jocului cu subiect si roluri specific varstei prescolare sta procesul de dezvoltare impetuoasa a imaginatiei.

Astfel, de la imaginile care apar ca o consecinta imediata a actiunii copiilor cu obiectele se marcheaza trecerea la substituirea pe plan imaginar a functiilor specifice obiectelor. In acest mod este posibila transfigurarea unei situatii reale intr-o situatie imaginara. De pilda, un cub poate servi ca receptor pentru telefon.

In momentul in care se transpun in joc, majoritatea prescolarilor folosesc imperfectul, cu nuanta unei actiuni petrecute in trecutul apropiat, cu sensul de a marca intr-un anumit fel incertitudinea.
Conturarea scopului in cadrul jocului este una din trasaturile specifice varstei prescolare. Daca la varsta de 3-4 ani copiii nu-si propun un anumit subiect in joc, copiii de 5-6 ani reusesc din ce in ce mai clar sa-si fixeze o intentie inainte de inceperea jocului, fapt care influenteaza in mare masura creatia mintala.

Jocul de creatie le ofera copiilor un prilej special de a explora diferite roluri. In coltul casutei ori cel al papusii, fratiorul sugar de acasa, devenit rival poate fi dus inapoi la 'spital' si schimbat cu ceva mai de dorit cum ar fi de exemplu un camion de jucarie.

Un 'leu care rage' nu mai apare deloc infricosator. Daca cineva ii da o ceasca in care se face ca este lapte, leul se transforma imediat intr-o pisicuta blanda si alintata. In jocul de rol se poate intampla orice.

Jocul dramatic este liber si isi are sursa in imaginatia copiilor. El nu trebuie confundat cu 'dramatizarea' care suna asemanator ca denumire dar, de obicei , este regizata de educatoare si nu este spontana. A interpreta o poveste, fiecare avand un rol anume, este dramatizare si nu joc dramatic

'Jocul dramatic care este spontan, se poate desfasura in orice loc, dar de obicei apare in spatiul consacrat constructiilor de cuburi, pe terenul de joaca de afara si mai ales, in coltul casutei.'

Observand cu atentie jocul dramatic vom afla mai multe lucruri despre copii. Un copil poate trata papusa in felul in care este tratat acasa. Un copil prefera sa joace totdeauna rolul bebelusului, altii se lupta sa fie 'sefu'. Un copil care a fost bolnav mai mult timp se poate juca 'De-a doctorul'.

'Copiii au nevoie de prilejuri pentru a se exprima. Ei au nevoie de sansa de a invata sa se adapteze la lumea adultilor iar noi le putem arata drumul picurand imaginatia noastra in lumea lor', arata aceeasi autoare de mai sus.

Jocurile senzoriale le plac foarte mult copiilor. Ii amuza sa guste substantele cele mai diverse 'ca sa vada ce gust au' si sa produca sunete cu 'fluier, plesnitori, trompeta, muzicuta', sa bata in masa cu un obiect, le place sa examineze culorile.

Dintre jocurile de creatie care dezvolta fantezia copiilor ar fi: 'Sa primim musafiri', 'De-a soferii', 'De-a bucataresele' s.a.

Exemplu de joc de creatie la grupa pregatitoare.

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Jocuri si activitati liber-creative pe arii de stimulare

TEMA ACTIVITATII: Bogatiile toamnei

TIPUL ACTIVITATII: - mixt

FORMA DE ORGANIZARE: individual, pe echipe, in grupuri

DURATA: 30-40

SCOPUL ACTIVITATII:

- Stimularea imaginatiei creatoare a copiilor in initierea si desfasurarea jocurilor, precum si a originalitatii, in scopul realizarii sarcinilor propuse ;

- Dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale ;

- Stimularea expresivitatii si creativitatii prin pictura

SECTORUL ,, ARTA"

TEMA: ,, FRUCTE DE TOAMNA"- completarea tabloului prin pictura;

- stampilare cu burete;

OBIECTIVE OPERATIONALE: sa recepteze modalitatile de executie/ de realizare a

lucrarilor;

- sa realizeze compozitii originale prin aplicarea

tehnicilor de lucru invatate;

- sa modifice modelul dat prin adaugare;

- sa aplice culoarea pe suprafete date cu pensula si

buretele;

METODE SI PROCEDEE: - conversatia, demonstratia, explicatia, exercitiul, evaluarea, jocul;

MATERIALE DIDACTICE: - colaje realizate din frunze presate, foi colorate pe care sunt desenate contururile fructelor de toamna: mar, para, pruna, acuarele, pensule, burete in forma de fructe;

SECTORUL ,, BIBLIOTECA" - JOC DE ROL

TEMA:,, La piata"

OBIECTIVE OPERATIONALE:

- sa transmita un mesaj simplu in cadrul jocului;

- sa recepteze mesaje indeplinid-le instructiunile ;

- sa descrie caracteristici ale fructelor si legumelor de toamna ;

sa utilizeze,in joc, formule de politete;

sa utilizeze bani de jucarie in timpul jocului;

STRATEGII DIDACTICE: conversatia, explicatia , jocul.

MATERIAL DIDACTIC: casuta, sortulete, fructe si legume naturale, bani de jucarie, cosuri din nuiele.

BIBLIOGRAFIE: 1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Bucureati, 2005

Preda, Viorica, Gradintta altfel, Editura Integral, Bucuresti, 2003

SCENARIU DIDACTIC

). Enumerarea consecintelor multiple ale anumitor fenomene ale naturii observate.

Analiza unor erori si a posibilitatilor de prevenire a lor.

Analiza modalitatilor de imbunatatire sau infrumusetare a unor obiecte, in special jucarii.
8). Enumerarea unor solutii la intrebari problema de tip divergent.
9). Utilizarea unor procese variabile de activizare a capacitatilor de creatie in plan expresiv prin solicitari de genul: alcatuirea unor propozitii plecand de la anumite cuvinte date, solicitarea de a formula propozitiile cat mai frumoase si interesante referitoare la o idee sau o tema data, cerinta de a continua anumite inceputuri de propozitii, fraze sau povestiri, de a sugera titluri diferite.

Iata cateva exemple de jocuri ce se pot defasura in activitatea cu copiii.

Jocul nr.1 "Ghici cine vine " -joc pentru precizarea subiectului. 

Se spun copiilor propozitii in care lipseste subiectul si li se cere sa-l completeze. Se poate cere copiilor sa gaseasca pe rand 2-3 subiecte potrivite predicatului respectiv cu care sa completeze propozitia enuntiativa.

1. . . . . . . . . .. . are culoare rosie. (marul, mingea, haina)

2are forma rotunda. (marul, cercul, mingea)

3. . . . . . . .. . . . .. are culoarea verde. (frunza, iarba, bradul)
4. . . . . . . .. . . . . .. . merge la gradinita? (baiatul, fetita, copilul) 5merge la piata. (mama, bunica)

6.. . .zboara pe sus. (pasarea, avionul, racheta)

7se joaca cu ghemul de lana. (pisica)

8este de lemn. (scaunul, masa, banca, patul)

9curge. (apa, nisipul, uleiul)

.traieste in padure. (ursul, caprioara)

Jocul nr.2 'Completeaza cuvantul care lipseste' in care copilului i se cere sa enunte actiunea savarsita de catre subiect.

1). Copilulfrumos la masa. (sta, scrie, mananca)

2). Iarbadin pamant. (creste, rasare)

3). Floareafrumoasa. (este)

4). Copilul . pe mama. (o iubeste, o ajuta)

5). Fetita..florile. (stropeste, ingrijeste, culege)
6). Mamamancare. (gateste, pune)

7). Maria .o rochita noua. (coase, are)

8). Baiatul .. .. .. .o carte. (coloreaza, citeste, cumpara)

9). Fratele meu isi. o jucarie. (repara, da, strica)

10). Tata.. ..acasa. (vine, sta)

In acest joc se pot  folosi ilustratii care sa arate actiunea sau un obiect reprezentativ.
In aceste doua jocuri pe langa ghicire se mai poate adauga si intrecerea. (Sa vedem care completeaza mai multe propozitii!)
Jocul nr.3 'Eu spun una, tu spui mai multe' este jocul unde se da copilului predicatul iar el urmeaza sa puna subiectul.

1.Mingea are culoarea rosie.

2 au culoarea rosie.

3. Copilul merge la gradinita.

4. . . . . . . . . . . . merg la gradinita.

5.Avionul zboara pe sus.

6 .. . . ..zboara pe sus.

7.Fetita pleaca acasa.

8. . . . . . . . . pleaca acasa.

9.Baiatul este cuminte.

10 .. ..sunt cuminti.

Desfasurarea jocului poate fi facuta in trei variante.

Varianta 1 Educatoarea spune fraza la singular si apoi pune intrebarea 'Dar daca este vorba despre mai multe, cum spunem?, Dar daca avem mai multe mingi care au tot aceasta culoare cum spunem?'

Varianta II - se pot enunta ambele propozitii, prima completa iar a II-a fara subiect, apoi se pune intrebarea: 'Cine?'. De exemplu:

'Copilul merge la gradinita.'

' ..merg la gradinita?'

Cine sunt cei care merg la gradinita?

Pentru a veni in ajutorul copiilor si a le sugera raspunsul in toate variantele se pot arata imagini.
Varianta III - se procedeaza la fel ca in a doua dar nu se mai pune intrebarea 'Cine?'.

Orientandu-se dupa nivelul grupei, educatoarea are latitudinea de a folosi sau nu materialul intuitiv si a-si alege o varianta sau alta, eventual de a le combina intr-o activitate dupa cum crede de cuviinta.

). O cale de antrenare a potentialului creativ se refera si la aceea ca probele diagnostice de creativitate pot fi transformate si adaptate la mijloace sau modele de antrenament creativ.

Din perspectiva creativitatii este necesara si revizuirea metodelor traditionaliste ce sunt redate in gradinita prin asimilarea unor strategii creative precum si promovarea unor metode noi. Dintre acestea, invatamantul prin descoperire ocupa un loc deosebit.
A vand o pozitie intermediara intre invatamantul prin expunere si cel programat, invatamantul prin descoperire a adus un suflu proaspat in mediul scolar.

Avantajele metodei care pot fi folosite in cadrul activitatilor liber-creative in gradinita:

- contribuie la aprofundarea si constientizarea invatarii conceptelor;

- dezvolta potentele intelectuale ale individului favorizand mai ales memoria de durata;

- determina insusirea unor tehnici euristice de invatare.

Metoda descoperirii poate fi organizata individual sau in grupuri mici de copii.
In afara invatamantului prin descoperire este extrem de binevenita adoptarea unor metode de creativitate in grup.

Studiul de caz este o metoda straveche. Cazul poate fi reprezentat de o persoana, un fenomen sau o situatie. In functie de imprejurari, metoda poate fi adoptata atat in scopuri de diagnostic cat si de stimulare a creativitatii.

Studiul de caz (in latina casus = a cadea. 'cadere') s-a nascut din necesitatea gasirii unor cai de apropiere a instruirii de modelul vietii, al activitatii practicate, sociale sau productive. Metoda studiului de caz mijloceste confruntarea directa cu o situatie reala, autentica.

Studiul de caz se imbina foarte bine cu jocul simulativ, cu interpretarea de roluri si cu dezbaterea de grup. 'Se favorizeaza dezvoltarea capacitatii de anticipare, de a lua decizii valabile, de a actiona rapid si corespunzator in situatii exceptionale.'

Adaptarea criteriului individual in evaluarea creativitatii largeste aria de actiune incepand de la varsta prescolara cand este prezenta in universul copilariei - definitorii fiind aici descoperirea si nu inventia - descoperirea care semnifica un progres in evolutia copiilor si nu neaparat o achizitie cu valoare sociala.

Trebuie identificat de timpuriu imensul zacamant natural, care se afla tezaurizat la aceasta varsta creatoare cu mijloace adecvate.

Alaturi de joc este folosita in invatarea pe arii de stimulare si povestirea - metoda cu impact considerabil ce reprezinta o expansiune orala urmarind atat infatisarea unor fapte, evenimente, intamplari indepartate in spatiu si timp si surprinderea unor elemente de legaturi a relatiei cauza-efect.

Astfel, la secturul 'Biblioteca', povestirea bine utilizata de catre educatoare poate fi o sursa majora de creativitate pentru copii, acestia reusind sa isi imagineze fapte si intamplari dincolo de lumea lor concreta si se dezvolta sentimente de identificare cu anumite persoane.

'Din aceasta cauza, valoarea acestei metode rezida si in creativitatea si in tactul pedagogic pe care educatoarea le poseda deoarece alegerea temei, claritatea expunerii, asigurarea unui cadru emotional sunt si nu in ultimul rand definirea unui moment clar de concluzionare si rezumare a implicarii afectiv-cognitiv-motivationale sunt atribute esentiale pentru succesul povestirii.,,

Metoda problematizarii este o alta metoda in care actul si bucuria descoperirii creeaza si intretin o trebuinta launtrica de cunoastere, de autodepasire.

Chiar de la gradinita copiii trebuie incurajati sa invete despre lumea inconjuratoare punand intrebari si apoi sa caute raspunsuri la propriile intrebari.

La coltul 'Stiinta', prin intermediul unei abordari care inlesneste descoperiri directe gen 'pune mana si vezi', copiii desfasoara activitati stiintifice dar in acelasi timp reflecteaza asupra ceea ce fac iar jocul in aceste situatii este un mijloc de educatie indirecta. Ch. Btihler arata: 'Copilul care construieste ceva cu material invata si accepta sa-si indeplineasca o datorie'. Jucandu-se cu diferite obiecte si materiale, in special cu jucarii, copilului i se dezvolta senzatiile si perceptiile vizuale, tactil-kinestezice, auditive.