Stimularea creativitatii prin activitatile de pictura metode si tehnici

STIMULAREA CREATIVITATII PRIN ACTIVITATILE DE PICTURA METODE SI TEHNICI

"Culoarea este viata, fiindca o lume fara culoare se

infatiseaza moarta. Culorile sunt energii radiante care ne

influenteaza  pozitiv sau negativ." (I. Susala, O. Barbulescu)

Posibilitatea de a intelege si a simti frumosul din arta, din mediul inconjurator, din viata sociala si de a dezvolta aptitudinile de creatie artistica, se realizeaza si in gradinita. La varsta prescolara educatia estetica nu se poate separa de procesul de cunoastere a realitatii, de contactul direct cu obiectele si fenomenele din mediul inconjurator. In vederea infaptuirii acestei educatii, se tine seama de particularitatile psiho-individuale, de posibilitatile de percepere a frumosului de catre copii mai ales de faptul ca la varsta prescolara copiii au tendinta de a exprima in lucrarile lor ceea ce vad, aud, ca spiritul de imitatie, dorinta de cunoastere, tendinta de a folosi creionul, culorile, nevoia acestora de continua miscare sunt caracteristici ale varstei prescolare.

Avand in vedere particularitatile mentionate, ca si scopul si sarcinile ce ne revin, ase dirijeaza atentia copiilor spre aspectele cunoscute lor din mediul inconjurator, in felul acesta ei vor reusi sa realizeze in creatiile lor aspecte deosebit de interesante, dandu-le posibilitatea sa-si manifeste aptitudinile cat si dorintele lor estetice.

In realizarea acestei idei am folosit activitatile de desen ori de cate ori a fost nevoie chiar atunci cand timpul este neprielnic pentru jocurile in aer liber.

Pictura constituie o activitate prin care jucandu-se, copiii ne dau posibilitatea sa constatam felul cum vad, cum inteleg lumea, ce i-a impresionat mai mult din multitudinea aspectelor vazute, ce le-a retinut atentia, sa descoperim interesele si nazuintele lor. In acest scop am cautat sa le dezvolt interesul si dragostea pentru activitatea de desen si pictura, folosind mijloace de realizare si modalitati de educare.

Am observat ca la inceput prescolarii ''desenau'' din dorinta de a actiona cu creionul, cu culorile, de a trasa linii orizontale si verticale fara ca mai inainte sa-si fi propus o anumita tema, un anumit subiect, doar o simpla mazgaleala. Uneori, motivau: ''am desenat ceva, ce stiu eu'' si dupa multe insistente imi spuneau ca este o minge sau hainuta, ceea ce de fapt isi doreau.

Pentru a le trezi interesul pentru pictura, am inceput mai intai cu exercitii de desen, incercand mai multe procedee. In loc de tabla am folosit colile mari de hartie albastra, pe care ei au mazgalit, ceea ce au vazut, ceea ce si-au imaginat, apoi am schimbat colile albastre cu cartoane albe, pe care au desenat cu creioane negre si colorate, ca numai dupa aceea sa le dau o anumita tema, un obiect si numai dupa aceste exercitii de desen am trecut la activitatile de pictura.

Dupa cateva activitati in care am facut exercitii de preparea culorilor si combinarea lor, dupa preferinta fiecaruia, in scopul redarii expresive a imaginatiei, am trecut la desfasurarea unor activitati de pictura cu teme propuse de mine. Toate aceste modalitati de lucru le-am facut din dorinta de a le stimula imaginatia pentru o astfel de activitate, ei lucrand nestingheriti au reflectat in picturile lor obiecte si fenomene din realitatea inconjuratoare. Indata ce activitatea a luat sfarsit, le-am cerut sa verbalizeze ceea ce au realizat si sa motiveze lucrarea proprie. Din raspunsurile primite mi-am dat seama de bogatiile imagintiei lor, sau de saracia acesteia, de volumul cunostintelor pe care-l poseda fiecare copil din grupa.

Odata formata parerea mea despre posibilitatile lor de realizare, am inceput o activitate dirijata. Am cautat sa le pun la indemana foi mai mici de bloc, le-am dat o tema anumita, le-am cerut de pilda sa picteze fiecare unde lucreaza parintii lor. Copiii au desenat o roaba, si o mistrie, un bloc, o masina, un tractor, fapt ce denota ca stiu ceea ce lucreaza parintii lor.

O alta modalitate prin care am cautat sa le imbogatesc cunostintele copiilor pe care le pot transpune cu usurinta in picturile au fost plimbarile in jurul gradinitei. Cu aceasta ocazie copiii au observat ca toamna frunzele copacilor incep sa se ingalbeneasca, ruginesc, cad, altele mai sunt inca verzi. Le-am cerut sa stranga frunze ca sa le ducem in gradinita. Actiunea aceasta mi-a dat posibilitatea sa constat ca prescolarii au preferinte pentru anumite culori, deoarece unii au adunat numai frunze galbene, altii verzi si cativa frunze cu un colorit diferit. Intr-o activitate le-am cerut sa pictam un parc si sa realizam si noi culori asemanatoare, apropiate de culorile frunzelor adunate de ei. Pentru realizarea acesteia le-am pus la indemana acuarele si le-am dat si model cate o frunza, atragandu-le atentia sa foloseasca foarte putina apa. Pentru culorile frunzelor de toamna, de pilda, i-am invatat sa combine culoarea galbena cu culoarea maron. In primele activitati n-am obtinut rezultate multumitoare, copiii foloseau foarte multa apa, pensula era prea incarcata cu culoarea dorita.Treptat, copiii au reusit sa se deprinda cu combinarea culorilor, cu realizarea temelor date si astfel am ajuns la executarea unor desene si picturi originale, cu un colorit care uneorima impresiona si pe mine

Pentru eficienta activitatii plastice si pentru influentarea capacitatii creatoare a prescolarilor, am aplicat si alta modalitate: am dat copiilor foi pe care era se afla conturul unei fetite. Copiii urmand sa coloreze cu acuarele imbracamintea, incaltamintea, cu culorile lor preferate.

Pentru a asigura exprimarea cat mai complexa a personalitatii copiilor in propriile lucrari si pentru a stimula capacitatea de exprimare libera a impresiilor lor, le-am propus sa picteze curtea cu flori din fata gradinitei fie pe timp primavara, vara, fie pe timp de toamna. Am constatat ca foarte multi copii si-au ales primavara, realizand trandafirii infloriti si toamna, crizanteme cu frunze galbene, ruginii, maro.

Activitatile de pictura ne dau posibilitatea sa le dezvoltam copiilor gustul estetic, sa-i initiem in tehnica picturii si a combinarii culorilor si sa-i obisnuim cu limbajul plastic.

Cu cat se va solicita mai mult efortul intelectual si creativ al copiilor in procesul didactic, cu atat va creste sansa dezvoltarii personalitatii creatoare a prescolarului.

Modernizarea continua a procesului instructiv-educativ, impune ca strategiile aplicate sa fie cat mai riguros selectate si intr-o forma accesibila, novatoare. Prin folosirea diversificata a metodelor, se urmareste eludarea monotoniei, plictisului, rutinei, deschizand in sufletul copilului dorinta de invatare intr-un mod eficient si creativ.

Invatarea activa are la baza implicarea copilului in procesul de invatamant transformandu-l intr-un coparticipant la propria instruire si educare. Prin accentuarea caracterului formativ educativ a tuturor strategiilor se contribuie la dezvoltarea potentialului individual, a capacitatii de a opera cu informatiile asimilate, de a le aplica in practica, la dezvoltarea capacitatii de a investiga de a cauta solutii situatiilor problema.

Metodele noi interactive se bazeaza pe cooperarea dintre copii in timpul unei activitati. Ei trebuie sa relationeze unii cu altii astfel incat responsabilitatea individuala sa devina presupozitia majora a succesului.

Metode folosite in stimularea creativitatii copiilor:

Metoda brainwriting sau 6/3/5 este o metoda interactiva de grup de stimulare a creativitatii.
Presupune un numar de 6 copii care enumera 3 solutii, pe care le va nota educatoarea pe o foaie, pe parcursul a 5 minute, rotindu-se foaia pe care deseneaza sau spune fiecare cele 3 idei, in asa fel incat fiecare foaie sa treaca pe la toti cei 6 participanti, obtinandu-se in final o multitudine de solutii, variante, idei.

Metoda poate fi aplicata in mai multe variante, in functie de o serie de criterii. Grupul creativ poate contine membri obisnuiti ai grupului natural neselectionati dupa criterii creative.

In acest caz se pot admite chiar si doua sau o singura solutie la fiecare rotire. Dar poate fi constituit si din membri selectionati pe criterii creative, in acest caz solicitandu-se minimum 3 variante de solutii la problema de rezolvat si rapiditate mai mare. In aceasta varianta, intr-un timp scurt se obtin un numar de idei 6x3x5 = 90.

Exemplu - Arta - Desen: "In vacanta"

Obiectiv: Stimularea creativitatii de grup a copiilor. Copiii sunt impartiti in grupe de cate 6.

Material folosit: Coli de hartie, creioane colorate.

Sarcina jocului: Reprezentarea prin desen a unor elemente  care sa ilustreze o tema, continuand si compltand totodata desenul copiilor.

Desfasurarea jocului: Copiii sunt impartiti in grupuri de cate 6. Fiecare copil al grupului isi alege cate o culoare cu care va lucra, diferita de a celorlalti 5 colrgi de grup.

Educatoarea prezinta jocul: Astazi, la Centrul Arta vom desena tema "In vacanta". Fiecare copil sa se gandeasca care vor fi primele 3 elemente care vor alcatui desenul lui. Dupa ce veti desena cele trei elemente, dati foaia colegului din dreapta pentru " a citi " desenele si pentru a continua desenul vostru.

Astfel se alterneaza activitatea individuala cu cea de grup. Foile se deplaseaza apoi de la stanga la dreapta pana ajung in pozitie initiala. Fiecare copil, cand primeste coala colegului din stanga sa , priveste desenul, identifica elementele desenate si incearca sa adauge altele, sa le completeze ori sa le modifice creativfara a se departa de tema redata de colegul sau.

Se urmareste ca schimbul de fise sa se faca in ordinea stabilita, respectandu-se regula. Noteaza implicarea fiecarui copil in realizarea temei. Fiecare lucrare realizata va reprezenta o subtema a temei prezentate la inceputul activitatii. Copiilor li se solicita sa gaseasca un titlu care sa defineasca continutul desenului. Exemplu: "In vacanta, la bunici", "La mare", "In tabara". Deoarece fiecare copil deseneaza cu o singura culoare, educatoare are o evidenta clara a contributiei fiecaruia in realizarea temei.

Prin metoda brainstorming (asalt de idei, furtuna in creier) se stimuleaza creativitatea in grup , constituie o tehnica de descoperire a noului, in scopul dezvoltarii creativitatii prescolarilor.

Brainstorming-ul ofera posibilitatea manifestarii libere, spontane a imaginatiei membrilor grupului, creste productivitatea creativitatii individuale ca urmare a interactiunii membrilor si a actionarii lor intr-o solutie de grup.

In aplicarea metodei trebuie parcurse mai multe etape.

Etapa pregatitoare cu cele 4 faze:

a). faza de investigare a membrilor grupurilor si de selectionare a acestora in vederea constituirii grupului creativ;

b). faza de antrenament creativ care consta in organizarea si familiarizarea cu tehnicile;

c). faza de pregatire a sedintelor de lucru in care se aranjeaza sala de grupa, se alege momentul zilei, se verifica materialele necesare, se anunta copiii regulile, fazele, durata interventiei fiecarui copil, precizandu-se faptul ca fiecare spune o singura idee chiar daca in minte are mai multe, luandu-se cuvantul pe rand. Se admite interventia numai celor care preiau ideea si o continua.

d). faza productiva a grupului de creativitate, in care se manifesta asaltul, furtuna creierului; copiii nu critica, nu lungesc durata exprimarii, incearca sa emita cat mai multe idei proprii noi, sa dezvolte ideile colegilor, sa analizeze, sa-si imagineze.

Cadru didactic nu are voie sa emita idei, sa comenteze. El intervine numai cand nu se respecta regula, reformuleaza sau repeta sub forma de clarificare sinteza. Are rol de a incuraja, stimula, coordona, dirija activitatea creatoare a grupului.

Brainstormingul stimuleaza creativitatea in grup, spiritul competitiv si are efecte psihologice incontestabile: creste increderea in sine si in altii, produce placere personala, creste spiritul de initiativa.

Tehnica viselor este o metoda bazata pe meditatie, in care copilul isi exerseaza imaginatia, invatand sa se gandeasca la viitor, sa se proiecteze pe sine intr-o alta locuinta, la scoala, la o alta varsta.

Obiectiv: Stimularea imaginatiei si intelegerea evolutie personale si a mediului social. Grupa de copii va fi organizata in 4 grupuri.

Sarcina didactica: In cadrul temei "Satul nostru" fiecare copil isi va imagina cum va arata localitatea natala cand va fi mare.

Grupa 1. "Lingvistii":Realizati un text de 5-7 propozitii in care sa descrieti localitatea voastra in viitor.

Grupa 2."Constructorii": Construiti satul vostru asa cum va imaginati ca va fi, cand veti fi voi mari.

Grupa 2: "Desenatorii": Desenati cum vreti sa arate orasul vostru, cand veti fi mari.

Grupa 4: "Actorii": Inchipuiti-va ca ati crescut mari si sunteti actori papusari. Prezentati un program artistic la Teatru de papusi din localitatea voastra.

Copiii isi imagineaza in grup, colaboreaza pentru rezolvarea sarcinii de lucru. Educatoarea stimuleaza copiii in functie de grupa in care colaboreaza, sugerand diverse procedee: sa amplifice, sa diminueze, sa schimbe asezarea spatiala, sa multiplice etc., sa efectueze combinatii care sa modifice spectaculos rezultatul.

Cand toate echipele si-au terminat lucrul, isi prezinta pe rand creatiile. Se cere copiilor cat mai multe detalii si se apreciaza cantitate elementelor schimbate, rodul imaginatiei copiilor.

Apoi educatoarea lanseaza o alta tema: "Ganditi-va ce poate fi realizat cu adevarat din ceea ce voi ati proiectat in viitor."Timpul la dispozitia copiilor este masurat cu o clepsidra. Din nou, fiecare grup prezinta solutiile viabile in functie de timpul transpunerii in realitate.

Avantajele metodei:

stimuleaza imaginatia si creativitatea;

impune stabilirea unei legaturi intre lumea reala si cea imaginara, dezvolta simtul realitatii;

dezvolta gandirea creativa;

stimuleaza buna dispozitie.

Trebuie avuta in vedere eliminarea factorilor care blocheaza manifestarea creatoare a prescolarilor.

O conditie importanta este sa nu se supraincarce programul unei zile prin planificarea in cadrul etapelor a unui numar mare de activitati desfasurate in grupuri, si sa lase libertate in formarea grupurilor si alegerea partenerilor de joc, materialelor si tematicilor. Autoritatea, relatiile reci, indiferente ale cadrului didactic produc blocaje. Neincrederea in fortele proprii, starea de teama de a comunica a copiilor, descurajarea ideilor de catre cadrului didactic, rigiditatea metodologica, conduc la instalarea elementelor de blocaj.

Pentru a reusi sa stimuleze creativitatea prescolarului, educatoarea trebuie sa fie model de creativitate, sa cunoasca si sa stimuleze potentialul creativ al fiecarui copil, sa recurga la creativitatea in grup.

In realizarea temelor propuse am folosit principalele teme de limbaj plastic

punctul plastic, pe care copilul il multiplica, il concentreaza sau il risipeste egal sau inegal, pe suprafata de lucru;

linia copilul invata sa exprime prin linie energie, miscare, spatialitate; copilul este obisnuit in lucrarile plastice ca linia se obtine din insiruirea punctelor stranse unul langa altul;

pata de culoare se formeaza cand se strang mai multe puncte unele in altele

In stimularea creativitatii copiilor prescolari prin activitatile de pictura si desen un rol important il au si tehnicile de lucru folosite de educatoare. In lucrarile realizate am imbinat elementele de limbaj plastic cu cele de tehnica:

Una dintre aceste tehnici este dactilopictura. Mana lucreaza firesc prin contactul tactil cu apa, cu materialele pe care copiii le folosesc. Stimulandu-se posibilitatile de exprimare artistica, prin metode, mijloace de expresie, copiii realizeaza in dactilopictura legile de baza ale unei lucrari, ale unei compozitii. Prin simbolurile grafice reflectate in dactilopictura, prin libertatea in alegerea temei, copiii prescolari transpun in culoare bogatia informatiilor de care dispun si cu care opereaza, dau libertate memoriei cromatice si figurative. In dactilopictura li se da libertatea sa-si aleaga terna, apoi sunt indrumati sa-si aleaga materialul (foaie de hartie, faianta, pietre, lemn), sa se gandeasca ce ar dori sa picteze pe suprafata aleasa. Prin contactul mainii direct cu hartia, copiii incep de la grupa mica sa stie cum sa-si dozeze efortul la apasare, ating usor hartia, cu miscari fine ale degetelor si ale mainii intregi.
In dactilopictura se pot folosi toate cele cinci degete ale mainii drepte. Folosind aceasta tehnica, mana copilului capata o mare flexibilitate, o mai mare siguranta, iar muschii mici ai mainii se dezvolta si se intaresc.

Aceasta tehnica de lucru are darul de a trezi interesul copiilor pentru activitatea de pictura, stimulandu-le independenta si creativitatea.

Tehnica picturii cu pasta de dinti Tehnica este asemanatoare cu cea a dactilopicturii,iar copiii primesc aceleasi indicatii privind modul de executie si pastrarea acuratetei foii.

Copiii pot lucra si folosi pensoane cu parul mai aspru si scurt. Urma lasata de pasta de dinti este frumos conturata.

Dar cu pasta de dinti copiii pot lucra si pe foi negre diferite teme: ,,Ninge cu fulgi mari", ,,Orasul iarna''

Tehnica sabloanelor aplicate prin folosirea sitei - Sablonul se confectioneaza de preferinta dintr-un material plastic, care nu absoarbe vopseaua, se aplica materialul dorit apoi se aseaza sita de sarma, peste care cu ajutorul unei periute de dinti se trece vopseaua in prealabil pregatita pe toata suprafata materialului, ramasa libera prin aplicarea sablonului. Apoi se ridica usor sita si sablonul de pe material, ramanand astfel silueta modelului dorit.

Alte posibilitati de imbogatire a fanteziei copiilor ofera tehnica stropitului prin sita si sabloane. Pe suprafata de decorat se aplica sablonul decupat din hartie simpla de ziar sau fel de fel de obiecte (chei, cuie, frunze), prin mutare repetata, dupa fiecare strat de vopsea suflata se obtin efecte de umbra, de indepartare si apropiere a siluetelor.

Avand in vedere faptul ca la varsta prescolara copiii au tendinta de a exprima in lucrarile lor ceea ce vad, aud, ca au un deosebit spirit de imitatie, dorinta de cunoastere, tendinta de a folosi creionul, culorile, au nevoie continua de miscare, se poate folosi de asemenea si tehnica "Suprapunerea' sau 'Pata de culoare'.

De exemplu, pe foaia de hartie li se precizeaza copiilor sa faca doua pete de culori diferite, asezate una peste alta. Se indoaie apoi pe marginea petelor foaia pe verticala, se muchiaza si se preseaza. Deschizand foaia se cere copiilor sa verbalizeze pictura obtinuta. Astfel, aceeasi pictura are 3-4 intelesuri - seamana cu un fluture, o frunza de trifoi cu 4 foi, o floare, o pasare. Aceasta tehnica ii pune pe copii in situatia. de a-si imagina conturul unui obiect sau fiinte ce trebuie realizata, stabilind caracterul analitic sau sintetic al gandirii acestora.
Tehnica stampilelor (din cartofi) Pentru aceasta se folosesc cartofi mai mari si proaspeti. Se taie cartoful in doua jumatati. Cu varful cutitului se deseneaza pe suprafata lui modelul dorit. Cu ajutorul cutitului trebuie scos modelul in relief. Pe stampila rezultata astfel se aplica cu pensula tempera si se stampileaza pe materialul dorit. Daca se realizeaza un model cu mai multe culori (pe acelasi cartof) se va colora fiecare element in culoarea ceruta, important este ca inainte de a da cu culoare pe cartof acesta sa fie bine sters.

Aceasta tehnica se poate aplica teme ca 'Rochita papusii' sau 'Decoram servetelul', copiii realizand lucrari frumoase si interesante.

Pentru folosirea acestei tehnici se mai pot confectiona stampile din dopuri de pluta, care au o mai mare durabilitate decat cele din cartofi care se pot folosi o singura data.

Cu ajutorul stampilelor din pluta, prin repetare, alternare si simetrie se pot crea motive noi, care dezvolta orientarea in spatiu a copiilor (aproape, departe, sus, deasupra, langa) am folosit-o mai ales pentru lucrari colective; suportul stampilei este variat ceea ce genereaza receptivitatea copilului pentru posibilitatile oferite de natura.Ex. "Primavara", "Copac cu mere rosii".

Gumele de sters sunt un material ideal pentru realizarea unor stampile. Astfel, se pot realiza motive mai pretentioase ca animale sau plante stilizate, cifre, figuri geometrice.

Tehnica tamponului mijloceste fuzionarea culorilor si ofera copilului libertate in alegerea culorilor. Ex. "Copac cu frunze ruginii", "Legume si fructe de toamna", "Flori si fluturi pe campie".

Cu ajutorul tamponului umezit se ia vopseaua direct de la butonul de acuarela si prin tamponarea repetata se obtin efecte sub forma de peisaje sau decoratiuni, tapete, covoare.

O alta tehnica executata cu usurinta de catre copii este tehnica pensulei aplicate. Se foloseste acuarela direct din cutie. Cu o pensula groasa imbibata in culoare se aplica pe suprafata de decorat pete, amprente ale pensulei groase.

Prin aplicare repetata in functie de modelul dorit se pot obtine elemente florale sau peisaje.

Tehnica picturii pe lipici - Se aplica pe foaia de decorat un strat subtire de lipici peste care - cu ajutorul unei pensule groase - se pune vopseaua in culoarea dorita. Apoi, cu ajutorul unui betisor, coada pensulei sau cu degetul se graveaza fel de fel de omamente ca: linii cercuri sau alte desene. Aceasta lucrare trebuie executata pana nu se usuca stratul de lipici. Efectele astfel obtinute se preteaza pentru decorarea unor suprafete mai mari, de exemplu, hartie pentru ambalarea unor cadouri, mape, etc.

Pictura cu palma - Se unge palma cu un strat de vopsea mai concentrata si aplicand-o apoi pe suprafata de decorat, se obtine o pata care sugereaza un model oarecare, ce poate fi completat cu ajutorul dactilopicturii sau chiar cu pensula, obtinandu-se astfel diferite imagini ca, de exemplu, un cocos. Aplicand palma de mai multe ori in acelasi loc si invartindu-se in acelasi timp foaia de hartie se obtin efecte sub forma de floare, de soare sau alte imagini.

Tehnica conturului permite ordonarea elementelor compozitionale; conturul si culoarea se sustin reciproc. Ex. "Cosuletul cu oua de Pasti", "Vaza cu narcise".

Tehnica scurgerii si suflarii culorii dezvolta sensibilitate pentru armonia cromatica. Ex. "Camp cu iarba si cu flori", "Albumul".

Tehnica plierii hartiei: Se realizeaza astfel: peste petele de culoare puse cu pensule groase pe jumatate din suprafata hartiei se pliaza hartia pe jumatate si se netezeste cu mana pentru a presa culorile aflate intre foi. Astfel, se obtin doua forme spontane identice, aflate fata in fata. . Exemple de activitati: " Abracadabra, vrajitorie de culori",  "Floarea", "Fluturasul".

Pictura cu trestia sau paiul: se picura mici pete de culoare pe hartie cu ajutorul pensulei sau a unui burete. Se tine paiul deasupra hartiei, orientat in directia se doreste sa mearga pictura. Se sufla prin pai, iar culoarea se va intinde pe hartie. Copiii vor obtine astfel structuri atractive si creative. . Exemple de activitati: "Tufisuri",  " Foc de artificii"

Pictura cu sfoara Dupa ce s-a pus o cantitate mica de vopsea in mijlocul unei foi, copilul se foloseste de o sfoara pentru a elimina vopseaua si a realiza un desen; se trage sfoara de la un capat, dupa ce a fost asezata intr-o anumita forma peste pata de culoare fluida intre doua foi. . Exemple de activitati: "Forme fel de fel", "Vartejuri"

Pictura cu buretele se taie buretele in bucati mici, usor de manevrat. Exista mai multe moduri in care copiii pot sa le utilizeze:

• se inmoaie buretele in cutia cu culoare, apoi se trece cu el, in trasaturi largi, peste hartie;
• se picteaza o latura a buretelui cu pensula, apoi se utilizeaza aceasta latura pictata ca o stampila;
• se uda hartia si se intinde pe masa; utilizand un betisor sau o pensula, se picura pe hartie mici pete de culoare; acestea se absorb cu bucati de burete de diferite forme; va rezulta o structura interesanta pe care copiii o vor realiza in mod creativ, putandu-i da diferite interpretari.

Tehnica desenului decorativ cu ajutorul pieptenului Se pregateste pe o placuta de faianta, tempera sau guasa nedizolvata, adica concentrata. Cu ajutorul unei periute de dinti se ung dintii pieptenului care se trag pe suprafata de decorat realizand astfel dungi (orizontale, verticale, oblice, valuri), dupa inspiratia fiecaruia si dupa felul cum este manuit pieptenele. "Covorul", "Copacul"

Tehnica desenului cu lumanarea - In acest scop se folosesc lumanarile pentru pomul de iarna sau chiar lumanarile obisnuite. Cu ele se poate desena pe foaia de bloc. Daca lumanarea este colorata - de exemplu rosie sau albastra - se vede urma ei pe hartie; daca este alba, urma ei este vazuta atunci cand hartia este asezata in lumina. Dupa terminarea desenului se picteaza toata suprafata hartiei cu acuarela in culori tari (rosu, maro sau albastru inchis). Pe conturul desenat cu lumanarea, culoarea nu se prinde si astfel desenul apare alb sau colorat mai deschis pe fondul colorat inchis. Teme: " Peisaj de iarna", " Plecarea berzelor"

Activitatea subtila ce combina intuitivul cu rationalul, cere copilului implicat in sfera artisticului un uluitor ansamblu de insusiri, prin intermediul carora devine o stralucita prezenta in constiinta, adeseori grabita, a lumii.

Tehnica fluidizarii - Pentru intelegerea si insusirea procedeului tehnic de fluidizare, se propune colorarea rapida a unei foi - care a fost mai intai umezita pe toata suprafata ei - se porneste de la intrebarea: Ce se poate intampla cu o culoarea pusa pe o foaie umeda? Prescolarii incearca sa afle , sa descopere, sau pentru fuzionarea a doua pete de culori umede le propunem ca aplicatie jocul culorilor inftatite.

Este necesar, in forme simple, chiar de la gradinita in activitatile artistico-plastice, initierea pe copiilor in folosirea si cunoasterea elementelor de limbaj specific, parcurgerea etapelor fazei de creatie:

1). Etapa de pregatire;

2). Etapa de incubatie - de incercare (il conducem si-l determinam pe copil sa-si puna intrebari, sa caute lucrand);

3). Etapa de iluminare (se opreste la o idee) - actul de decizie;

4). Materializarea ideii;

5). Verificarea, aflarea unor date - pe baza unor elemente cunoscute (cu sprijinul educatoarei)

Copilul este partas sa descopere cu bucurie lucruri frumoase in lucrarea sa, constientizandui-Ie, ele devin achizitii valoroase.

Caracteristic pentru prescolarii mari este si faptul ca in procesul imaginatiei apare o orientare catre un anumit scop, deci o anumita intentionalitate. Apare totodata clar preocuparea copiilor de a-si alege materialele si uneltele cele mai adecvate scopului pe care-l urmaresc.

In cadrul activitatilor artistico-plastice este necesar ca prescolarii sa aiba posibilitatea sa se manifeste liber, fara teama de a gresi, de a li se face imediat aprecierea critica.

Se recomanda 'amanarea evaluarii' pana la finalizarea lucrarilor, iar cand se fac aprecieri, sa se faca in contextul unui climat stimulativ, fiindca observatiile critice facute in alte momente stanjenesc spontaneitatea creatoare a copiilor. In felul acesta se poate cultiva indrazneala, independenta, originalitatea.

Activitatea subtila ce combina intuitivul cu rationalul, cere copilului implicat in sfera artisticului un uluitor ansamblu de insusiri, prin intermediul carora devine o stralucita prezenta in constiinta, adeseori grabita, a lumii.