ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea catre maturitate ; cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin intensificarea tuturor functiilor vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie ascendenta impetuoasa neuroendocrina si intelectuala.

In literatura mondiala exista relativ putine pagini despre alimentatia adolescentilor, deci o mai mica preocupare decat pentru alte varste.

In general, in familii nu se da suficienta atentie calitatii si valorii calorice a alimentatiei adolescentilor, ei fiind asimilati cu adultii si lasati, de obicei, sa se alimenteze independent, dupa gust sau chiar dupa moda. Am remarcat in ultima vreme tendinta, printre adolescenti, de a face ,,cure de slabire", de a evita painea si fainoasele si de a se comporta din punct de vedere nutritiv ca niste adulti maturi. Parintii considera ca grija fata de copilul lor, la aceasta varsta, nu trebuie sa vizeze si alimentatia in amanunt. I se dau mesele fara baza stiintifica, fara corective corelate la dezvoltarea adolescentului - prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin. Adolescentii au tendinta de a manca rapid, frugal, sandvisuri, friptura, peste, conserve si am observat multe cazuri in care ei evita legumele, fructele si mancarurile preparate, mai ales sosurile, care ,,ingrasa".

Alimentatia adolescentilor trebuie sa fie variata, complexa, foarte bogata si diferita de cea a adutilor, iar regimurile dietetice neindicate medical - fie axate pe vegetale, fie exclusiv carnate - vor fi interzise ca daunatoare.

Scopul alimentatiei este triplu : furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei necesare efortului de munca psihica si fizica, a ratiei pentru crestere si refacere.

Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de intretinere sustin activitatea tuturor organelor si mentin temperatura interna de 37°, cand corpul se afla in repaus.

1 500 calorii este cifra minimala pentru mentinerea echilibrului termic si activitatea vitala minima . Ratia necesara muncii este mai mare, 2 400 calorii la munca moderata, 5 000 calorii la eforturi fizice mari (sport, munca de santier etc.).

Corpul adolescentului este in plina crestere in greutate si in lungime. Adolescentii de astazi sunt mult mai inalti decat parintii lor. In clasele de liceu X-XI-XII intalnim tot mai frecvent elevi de peste 1,90 m inaltime, atletici, cu torace si membre foarte bine dezvoltate. In afara unei ratii alimentare suficiente, adolescentul are nevoie pentru crestere si de materiale de inlocuire a celulelor uzate, prin alimentele plastice. In plus, sunt necesare in cantitati apreciabile celuloza si vitaminele cu rol de facilitare a asimilarii produselor calorigene sau plas­tice, respectiv de favorizare a reactiilor chimice interne. Adolescentii au nevoie de mai multe alimente plastice si de mai multe alimente calorigene pentru ratia de intretinere, comparativ cu adultii.

Prin urmare, ratia alimentara a adolescentilor baieti (16-20 de ani) si fete (14-20 de ani) trebuie sa tina seama de nevoile plastice, energetice si biocatalitice impuse de intensa dezvoltare staturoponderala si de activitatile fizice si intelectuale.

Cantitatea de calorii necesara intre 16 si 20 de ani poate atinge, la baieti, 3 600 cal./zi sau 50-60 cal./kilooorp/zi, iar la fete 2400-2800 cal./zi sau 50-55 cal./kilocorp/zi .

Proteinele. Adolescentii au nevoie de 2 g proteine/kilocorp/zi (15% din totalul caloriilor va fi furnizat de proteine). Peste 60% vor fi de origine animala, restul de origine vegetala. Deficitul proteic duce la scaderea rezistentei organismului, iar slabirea brusca excesiva si malnutritia proteica se pare ca favorizeaza aparitia neoplasmului hepatic.

Glucidele se vor da in cantitate de 8-10 g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din totalul caloric zilnic), continute in zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete sau deshidratate, compoturi, paine neagra si intermediara, mamaliga, preparate cu orez, macaroane, fidea, miere, zahar, dulceturi.

Grasimile se vor da in cantitate de 2-3 g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul caloric. Se prefera : unt, galbenus, smantana, frisca, slanina, care contin vitamina A, si uleiuri vegetale, care contin acizi grasi nesaturati, esentiali.

Principii in alimentatia adolescentului

Cantitatile si proportiile diferitelor alimente in meniurile adolescentilor. Hidrocarbonatele. Amidonul din fainoase trebuie prelucrat, altfel digestibilitatea este grea ; excesul de paine, fainoase si legume uscate, care se digera numai in intestin, poate duce la o supraincarcare, la fermentatii si tulburari intestinale care dauneaza asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea, suficiente fructe, miere si dulceturi. Grasimile vor fi mancate de preferinta crude, deoarece cele prajite pierd corpii grasi esentiali.

Carnea este deosebit de importanta in alimentatia adolescentului ; nu trebuie facuta nici o restrictie la carne : de vita, de pasare, porc, creier, ficat, organe. Proteinele din alte alimente (lapte, oua, legume) nu pot inlocui carnea, iar regimurile strict lacto-vegetariene sunt nefaste la aceasta varsta. Amintim cazurile devenite medico-legale, dinainte de razboi, ale unor tineri, care au ajuns la casexie si moarte in urma curei vegetariene impuse de parinti.

Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca friptura sau gratar. Cantitatea zilnica de carne, fara oase, grasime si tendoane, va fi de 200-300 g. Organele de animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi aminati - vor fi date de 2 ori pe saptamana, in loc de carne propriu-zisa.

Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom da adolescentilor oua si lapte ; de asemenea, branzeturi si unele legume (telina, morcovi, napi, care contin calciu), precum si creier, peste, carne de vita si ciocolata, care contin fosfor.

Legumele verzi si cerealele isi aduc aportul lor de iod, fier, magneziu si sulf.

Vitaminele sunt la fel de utile adolescentului ca si copiilor mici. Exista si se prescriu larg astazi vitaminele farmaceutice, dar esentiale sunt vitaminele A si D, existente in untura de peste. Oleum jecoris Asselli este recomandabil si astazi tinerilor, iarna si primavara, deoarece contine, pe langa vitamine, si grasimi, factor puternic calorigen si de reglare intestinala. Citricele, legumele verzi si fructele curente vor suplini celelalte nevoi vitaminice.

Ca reguli generale mentionam :

Alimentatia trebuie sa fie suficienta ; fara a calcula strict caloriile, hrana tinerilor va depasi pe cea a parintilor.

Se va respecta necesarul caloric prin cele rei legi ale alimentatiei: a) acoperirea ratiei de crestere si efacere ; b) a ratei energetice si c) stabilirea zilnica a ratiilor necesare, proportionate in raport nu numai cu vasta, ci si cu conditile climaterice si cu munca.

Sa fie bogata in carn legume, lactate si fructe, in zaharuri i grasimi crude, sa contina celuloza.

Sa nu faca exces de fainoase, grasimi gatite si mezeluri sau conserve.

Adolescentul va consuma zilnic aproximativ 16 g carne/an varsta, iar din meniuri nu se vor omite salatele de cruditati (morcovi, sfecla, telina, salata verde), 250 ml lapte/zi, branza si fructe.

Regimul alimentar in conditii speciale. In cursul anului scolar, alimentatia va fi similara celei a sportivilor, atat pentru ca munca intelectuala necesita consum mare, cat si pentru ca nu trebuie neglijata activitatea fizica.

Ratia va contine cantitati mari de acizi aminati si uleiuri animale, si mai putina celuloza si fainoase. In timpul examenelor, consumul creste si apare surescitarea nervoasa. Se va da indeosebi carne : se vor reduce mezelurile si grasimile animale si nu se vor omite ouale, branza si pestele, bogate in fosfor. Laptele este necesar prin continutul sau in calciu, cu proprietati sedative ; pentru vitaminele complexului B vom da : legume verzi, portocale, ficat de vita.

Vom interzice strict, in aceasta perioada, cafeaua, ceaiul rusesc, tutunul, alcoolul, condimentele.

Pentru sport si munca fizica, in primul rand indicam cantitati mari de alimente, cu 30% mai mult decat pentru un adult, nevoia zilnica atingand 5 000-6 000 calorii. Meniul de baza va fi imbogatit cu cereale si fainoase, sucuri de fructe, ciocolata, grasimi crude.

Igiena alimentara a adolescentului. In acest sens il urmam pe Rousselet, care critica orarul neregulat si nefiziologic al meselor moderne, care determina unele deficiente fizice si nervoase, si - completam - chiar o anumita patologie.

Pe cand adultul are rezerve cu care poate suporta ore lungi de post, adolescentul nu le poseda, consumul lui este mare, foamea apare repede si-i scade capacitatea de lucru. Insuficienta micului dejun duce la stari hipoglicemice si de oboseala intelectuala in clasa, iar la pranz la o supraalimentare daunatoare.

Obiceiul modern de a impinge ora mesei de seara cat mai tirziu mareste pauza nutritiva si determina o culcare tardiva si prea apropiati de cina.

Recomandam 4 mese substantiale si o gustare, in loc de 2 mese consistente si 2 mici :

Micul dejun la 7,45-8 dim. Durata 15 minute. Cafea cu tartine sau - mai bine -un Fruhstuck abundent, dupa modelul anglo-saxon.

Gustarea de la ora 10 - la bufet sau in clasa - in pauza.

Dejunul la ora 13-14.

La ora 17 o gustare : sunca, paine, branza, iaurt, fructe, un
pahar cu cafea cu lapte sau compot. Ingerarea de lichide este necesara si la aceasta ora, pentru ca volumul ratiei totale sa fie asigurat fara a dilata stomacul la pranz si seara.

Cina, la ora 19,30 - 20.

In incheiere, accentuam ca adolescentii trebuie educati si supravegheati in sensul de a nu consuma bauturi alcoolice. In tarile apusene, alcoolismul la tineri a devenit frecvent, cu consecintele sale grave, mergand pana la aparitia cirozei.

Consumul de vin diluat sau bere - la masa - va fi limitat cantitativ si permis numai de doua ori pe saptamana. Cafeaua veritabila,pe care, de asemenea, tinerii o consuma fara nevoie, duce la hiperexcitabilitate nervoasa si cardiovasculara, chiar la palpitatii, hipertensiune si aparitia de sufluri sistolice si de aceea trebuie proscrisa.