UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE LITERE
CURS POSTUNIVERSITAR DE BIBLIOTECONOMIE
DISERTATIE
MONOGRAFIA BIBLIOTECII JUDETENE "NICOLAE MILESCU SPATARUL - VASLUI
CUPRINS
Motto
Intr-o lume a maretiilor si a tuturor caderilor, a revoltelor in genunchi si in sange, intr-o lume a tristetii tragice a celor slabi si a agresiunii financiare a celor puternici - CARTEA ramane sfetnic si toiag, izvor si mandrie, departare si casa, cantec si ruga, daruire din daruire si libertate din libertate.
Ion Stoica
- sectie a bibliotecii
publ ............... 80
lui ......... S
INTRODUCERE
"O carte e o voce vie si un spirit care umbla pe fata pamantului. Continua sa fie gandirea vie a unei persoane despartite de noi in spatiu si in timp. Oamenii trec, monumentele se sfarama in pulbere. Ceea ce ramane si supravietuieste este gandul uman. Ce e Platon? A fost absorbit de pulbere de mai bine de doua mii de ani, dar gandurile lui mai supravietuiesc inca" (Samuel Smiles).
Intr-un context atat de generos, ma simt implicat, prin pasiune si credinta, in aceasta nobila meserie de bibliotecar, identificandu-ma cu aspiratiile celor care descopera lumea din lumea cartilor.
Tema lucrarii mele de disertatie da posibilitatea prezentarii unei experiente mai bogate in studierea fenomenului lecturii si a efectului acesteia asupra unui segment deosebit de important al beneficiarilor.
Pentru prelucrarea datelor, am investigat si m-am implicat in activitatea Bibliotecii Judetene "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui, urmarind lectura ca factor al dezvoltarii intelectuale a utilizatorilor.
Atentia mea a fost orientata spre a observa prioritatile optionale ale utilizatorilor si posibilitatile actuale ale bibliotecii, cat si necesitatea racordarii acesteia la imperativele comenzii sociale intr-o perioada de europenizare si globalizare a informatiei.
Pornind de la observatia ca adversarii cartii sunt mijloacele de informare in masa: radioul, televiziunea, calculatorul, internetul, (care ofera un tip de cunostere aparent intins, dar mult mai putin profund, o anume superficialitate a cunostintelor, deoarece mai mult informeaza decat instruieste), m-a preocupat implicarea in situatii educative de echilibrare a acestor aspecte.
Drumul utilizatorilor catre biblioteca incepe cu parintii sau educatorii, pe care trebuie sa-i initiem mai intai in labirintul acestui tezaur.
Parintii si copiii au posibilitatea sa reflecteze la faptul ca lectura pune in calea cititorului obstacole:
limbajul scriptic, care este mediat, in timpul ce limbajul iconic (prin imagine) este direct;
cititorul trebuie sa invete sa actualizeze semnificatiile cuvintelor cerute de context, sa traduca in scris si reprezentarile mentale, indicatiile verbale clare ori aluzive ale textului;
lectorul trebuie sa completeze informatiile dinadins omise de autor, trebuie sa depuna efort pentru a-si construi reprezentarile, imaginile asa cum le desprinde el din randuri, pe cand in vizionarile TV acestea ii sunt date, avand uneori senzatia contactului nemijlocit cu obiectele.
Asadar, menirea mijloacelor de informare in masa e mai putin de a cultiva, cat mai ales de a atrage, si acest lucru e cu atat mai nociv in cazul copiilor, unde, din cauza unei culturi relativ reduse, spiritul critic nu se prea manifesta. Militez pentru stimularea citirii unei carti care determina copilul sa mediteze, sa puna intrebari, sa caute raspunsuri, sa-si dezvolte imaginatia si curiozitatea, pentru ca toate acestea ii ofera ceea ce este cel mai important - posibilitatea de a visa cu ochii deschisi.
Aceasta pledoarie nu anuleaza necesitatea modernizarii serviciilor de biblioteca prin informatizare si asigurarea suportului electronic pentru informatii din perspectiva accesului mai rapid si eficient, fara de care nu mai este posibila racordarea la ritmurile de evolutie a omenirii.
Din aceasta perspectiva, Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui asigura conditii optime lecturii traditionale, concomitent cu introducerea activitatii asistate de calculator.
Am structurat tema disertatiei in patru capitole:
Primul capitol este dedicat cartii, acest obiect in aparenta neinsufletit, dar inlauntrul caruia traieste aventura gandirii umane. Am incercat sa-i surprind tocmai acele trasaturi de lucru - fiiinta, definind-o prin functiile ei.
In capitolul al doilea am abordat raportul dintre carte, cultura si biblioteca, incepand cu un comentariu asupra notiunii de cultura si continuand cu relatarea rolului bibliotecii publice si a functiilor sale. Am evidentiat importanta relatiilor dintre biblioteca si cititor, scopul si obiectivele urmarite in comunicarea colectiilor, locul bibliotecii publice in ansamblul vietii culturale moderne, acestea constituind premisele necesare desfasurarii actiunii bibliotecare.
In cel de-al treilea capitol am vorbit despre Vaslui, despre bibliotecile publice din acest oras si am facut o scurta trecere in revista a acestora.
Un scurt istoric asupra evolutiei bibliotecii reflecta premisele dezvoltarii ca institutie consacrata lecturii publice. In anul 1951, se infiinteaza sistemul de biblioteci publice din Romania si ia fiinta Biblioteca Raionala Vaslui, iar din 1968 devine biblioteca judeteana, in urma impartirii administrativ-teritoriale a Romaniei. Astfel, capata noi competente si isi exercita atributiile ca biblioteca publica pentru municipiul Vaslui si for metodologic pentru bibliotecile orasenesti, municipale si comunale din judet.
Ultimul capitol vrea sa prezinte cititorilor personalitatea lui Nicolae Milescu, trecerea lui cronologica prin istorie si nu in ultimul rand Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul" - Vaslui, cu tot ce inseamna ea - carti, oameni, servicii, felul cum imbogateste spiritul comunitatii, cum isi dezvolta serviciile si creeaza o punte de legatura intre cititor si informatie, adapteaza infrastructura pentru distribuirea informatiei electronice, trecand astfel de la traditie la modernitate.
CAPITOLUL I
Cartea - testimoniu cultural
1.1. Universul cartii
Cartea ascunde in paginile sale firave un univers magic, nebanuit. Acest univers este o lume aparte, care iti ingaduie sa fugi de realitatea cotidiana si sa traiesti cu intensitate clipe de libertate suprema. Pentru o secunda, poti fi tot ceea ce ti-ai dorit si, mai ales, poti calatori pe aripile maiestre ale imaginatiei, pe taramuri fantastice, care iti permit sa fii vesnic copil.
Cartea,
"frumoasa si de folos zabava" -
Cartea e "fantana de apa vie a lui Abraham", "urna de aur plina de mana" sau "san plin de laptele vietii" - in conceptia lui Richard de Bury; cartea este un mod de a patrunde in familia marilor spirite, spunea Seneca, dar si un mod de a conversa cu oamenii de seama ai secolelor trecute - dupa cum marturisea Descartes.
Pentru G. Calinescu, "cartea e un mijloc de intensificare a vietii si un mijloc de obiectivitate, de spargere a granitelor experientei individuale si de asimilare a experientei colective!" Cartea ii da fiintei umane noi dimensiuni sociale, posibilitatea unei impliniri multiple. In primul rand, avem in vedere accesul la implementarea stiintifica, contactul permanent cu noile cuceriri. Prin natura sa, cartea, fiind materializarea spiritului uman in toate domeniile existentei, a fost si ramane mijloc de neinlocuit al educatiei permanente a omului, al continuei sale deveniri.
Orice activitate umana este tributara cartii, intregul Univers, cu trecutul si prezentul lui, cu ipotezele privind viitorul, se gaseste in paginile scrise. Inca de la aparitia ei, cartea a fost unul dintre cele mai puternice mijloace ale progresului. Acumularea cunostintelor umane, vehicularea lor, decantarea nu ar fi fost posibile fara ajutorul cartii, ea insasi constituindu-se intr-un univers cu milioane de fete, pline de taine si minuni.
Se sustine ca "galaxia Gutenberg" (lumea cartii) si-ar fi pierdut mult din importanta, ca ea se afla chiar la zenit si ca nu numai viitorul ei, ci si prezentul ii intorc spatele in favoarea mijloacelor audio-vizuale, mai puternice, mai penetrante, cu o audienta la public infinit de mare. Trebuie precizat ca opozitia dintre lumea cartii si mijloacele audio-vizuale e falsa, ca acestea din urma, oricat s-ar dezvolta, nu pot inlocui cartea, deoarece sferele lor de actiune asupra psihicului uman sunt diferite. Prietenia cartilor, odata castigata, te poarta departe, te ajuta sa fii tu insuti o carte deschisa catre semeni, rabdator si tacut, dar plin de o tainica bucurie a fiintei.
Nu exista nici un domeniu al cunoasterii umane care sa nu se materializeze in carte. Cartea nu e numai obiect, ci si mijloc de circulatie a culturii, memoria vie a omenirii, si tocmai din aceste functii reies implicatiile sale sociale. Cartea exercita functia de tezaur al cunostintelor umanitatii, este cel mai individualizat mijloc de transmitere a culturii, intr-un cuvant, civilizatia si cultura actuala nu pot fi concepute fara carte, de la invatamant si pana la creatia originala.
Nici una dintre definitiile date cartii nu surprinde trasaturile ei de lucru sau fiinta in care traiesc deopotriva istoria si lumea de maine, simbioza de gand si de inima care ii inalta spre noi intelesuri atat pe cel care o creeaza, cat si pe cel care o citeste.
Adevarata putere este cunoasterea, iar cartea este cea mai productiva unealta a sa prin locul castigat in structura noastra intelectuala.
Altadata nu era atat de necesar cum este astazi sa ne intrebam, in mod repetat si grav, care sunt rosturile cartii. Cuvantul spunea totul, cu magia lui neinteleasa, cu forta lui de a contine toate tipurile de mesaje, de la sunete la imagini, la alte orizonturi ale simturilor si dincolo de ele, intr-o incertitudine mereu creatoare de reprezentari diferite, de la cititor la cititor. Puterea cartii sta, deci, in esenta pe care o imbraca, o esenta biruitoare asupra marilor primejdii: trecerea, departarea, haosul, tacerea, singuratatea.
Atunci cand ne intereseaza cultura si spiritualitatea, ne referim la "ideea de carte", cartea ca o etapa in avantul spre un ideal superior, iar nu la conceptul de carte, "confectionat din pura imagine senzoriala."
Continutul, forma si destinatia sunt cele trei elemente definitorii ale "ideii de carte", chiar daca nici unul dintre ele nu-si afla deplina realizare:
1. Continutul: informatii, date mentale universal si etern valabile, un sistem de ganduri, o unitate de ordin spiritual.
Din punct de vedere psihologic, continutul cartii e o proiectie a cititorului. Acesta nu cunoaste sufletul autorului si continutul operei numai in masura actiunii acesteia asupra lui. Astfel, cartea este o entitate variabila, o fictiune a cititorului. Tot ce n-a fost prins de cititor nu exista pentru el. Fiecare cititor da aceleiasi carti un continut particular, format din elemente ale continutului sau propriu si din elemente ale mentalitatii sale.
2. Forma: unitatea interioara a gandurilor, un edificiu, dar si un vesmant "exterior". Daca privim cartea ca pe o sarbatoare a spiritului, ea trebuie sa aiba si o valoare estetica, sa incante ochii prin haina ei sarbatoreasca.
3. Destinatia prezinta doua aspecte:
a) functia pe care o are de indeplinit cartea. Acest prim aspect se refera la scopul cartii, si anume: de a-si propaga continutul ei de valori universale si eterne;
b) adresa spre care este dirijata cartea. Aspectul acesta consta in faptul ca o carte este "scrisoare adresata spiritului uman", omului de oricand si de oriunde.
Desigur, nici o carte nu a reusit sa contina numai valori absolute si eterne. De asemenea, inca nu s-a ivit tipul de om capabil sa asimileze valori de orice gen. De fapt, nu exista carte ideala, insa cartile concrete tind sa infaptuiasca idealul, in masuri diferite. Orice carte se naste numai din aspiratii, care ii constituie fiinta si ii pastreaza dreptul ei de a se numi "carte".
Viata cartii si gloria ei in constiinta si sensibilitatea cititorilor depind de cata viata sufleteasca se afla incorporata in ea, cate raspunsuri sau cate intrebari din cele ce ne framanta existenta sunt lansate in ea. Cartea este menita sa stinga sau sa spiritualizeze aceste zbuciumuri.
Probabil ca nimic nu e mai util si mai binefacator pentru constructia interioara a unui om decat sa revina pe drumuri pe care a umblat candva, sa reciteasca acele carti care i-au miscat sufletul, sa-si puna din nou intrebarile in fata carora a adastat altadata. Aceasta revenire este un semn al spiritului deschis si al nevoii de adanca intelegere, de limpezime. In jurul cartii, acest fenomen miraculos care a strabatut mileniile culturale ale umanitatii, intrebarile nasc alte intrebari, sporesc necuprinsul.
Una dintre marile virtuti ale cartii o constituie caracterul ei de utilitate individuala si permanenta. O carte o citesti cand vrei, cum vrei si ori de cate ori vrei. Acest prieten tacut iti ofera, de cate ori ai nevoie, acelasi raspuns fidel la fiecare intrebare si il repeta pana ce l-ai inteles.
Multiplicata azi, in sute de mii sau chiar milioane de exemplare, o singura carte devine cunoscuta prin circulatie rapida la milioane de cititori, capatand asentimentul unora sau dezaprobarea altora. Scrisa pentru toti, ea se implineste prin fiecare.
Cartea acopera toate dimensiunile temporare, pe foile ei auzindu-se, in acelasi timp, "murmurele valurilor memoriei, furtunile prezentului si tipetele de pescarus ale viitorului".
Concurata de alte mijloace moderne de informare si culturalizare, cartea a ramas instrumentul cel mai subtil de perfectionare a mintii noastre. Spre deosebire de cinematograf, radio, televiziune etc., prin intermediul carora simturile omului intra in relatie directa cu imaginile vizuale si auditive, prin intermediul cartii drumul catre aceste imagini e mediat de cuvant si de notiunile care stau in cuprinsul acestuia. Cartea poate mai mult decat toate celelalte media la un loc, tocmai prin forta de simbol total al cuvantului si, mai ales, prin complicitatea ei desavarsita cu omul. Cartea si cititorul formeaza un cuplu discret, frumos si trainic.
Ca univers spatial si temporal, ca univers social, ca univers al sentimentelor si al cuvantului, cartea poarta in plamada ei de semne sinele nostru, venind spre gand dinspre cuvinte, calda si linistitoare ca o mana de prieten.
A vorbi despre universul cartii inseamna a patrunde intr-o lume de adevaruri si de simboluri, de indrazneli si de indoiala, de biruinte si de infrangeri, un univers interior pe care nici o lume de materie si de duh nu-l intrece in lumina si in frumusete, in adancime si in intelesuri, in culoare si in caldura.
"Omul si-a facut cartea in toata materialitatea si spiritualitatea ei: el o gandeste, el o scrie, el ii da hartia, cerneala, tiparul, el ii aduna foile, i le coase, i le leaga, el o citeste. In conspiratia intelectului fata de natura, cartea solidarizeaza azi doua miliarde de suflete impotriva unui destin, care cu variantele lui a ramas acelasi. Omul se ispraveste si cartea lui de-abia incepe." (Tudor Arghezi).
1.2. Functiile cartii
Atunci cand vrem sa definim "cartea", trebuie sa observam ca acest lucru se poate face numai prin functia sau destinatia ei, deoarece aceasta functie o face ceea ce este.
Functia si finalitatea cartii este de a propaga un continut de valori. Cartea raspunde uneia din valorile fundamentale - nevoia de a citi carti folositoare, educative, care pot spori cu adevarat patrimoniul de valori spirituale. Dupa o vorba a lui Seneca, nu este important cat de multe carti ai citit, ci cat de bune.
Educatia cartii are mai mari valente formative, trasaturi ce stimuleaza creativitatea individuala, nebanuite dimensiuni formative in special pe planul vietii interioare, care devine astfel mai bogata, mai implinita.
Exista numeroase functii pe care le indeplineste in societatea noastra, in raportul continuu dintre om si carte.
1. Functia instructiva - cea mai inalta menire a cartii. Intregul proces de invatamant, de la cel prescolar la cel postuniversitar, se bazeaza in primul rand pe cartea-manual. Dar nu numai manualul are o functie instructiva. Drumul invatarii si al cartii e fara sfarsit. Toate cartile bune pot sa ne invete cate ceva pe planul stiintei, tehnicii, artelor, moralei etc.
2. Functia estetica
Prezentarea artistico-grafica a cartii joaca un rol important in educarea estetica a gustului cititorilor, caci cartea are aceasta posibilitate, de a fi unicat si, in acelasi timp, multiplicat. Alcatuirea interioara, felul si marimea literelor, raportul dintre spatiul scris si cel alb trebuie sa tinda spre armonie. Copertile si supracopertile, cotoarele cartilor care ne privesc din rafturile bibliotecii trebuie sa incante ochiul, sa indemne, sa exprime, si nu sa respinga.
Nici o arta nu poate aspira la o mai mare putere de multiplicare si circulatie altfel decat prin intermediul cartii.
3. Functia recreativa
Omul are nevoie de destindere, conceputa azi tot mai mult in sensuri educative. Lectura reprezinta si o activitate de acest gen, un fel de odihna activa.
Cartile destinate jocurilor, distractiilor, fictiunii, micilor ocupatii gospodaresti etc. indeplinesc, in primul rand, rolul de a deconecta, de a inlatura efectele concentrarii obositoare la care ne obliga activitatile obisnuite.
Cartile constituie, asadar, o parte integranta a traiului nostru zilnic, a tuturor laturilor lui: activitatea profesionala, familia, activitatea recreativa, odihna.
CAPITOLUL
II
Carte - cultura - biblioteca
2.1. Biblioteca si progresul cultural
Notiunea de cultura este un complex prin care se afirma in lume, in forme maxime, geniul unui popor si despre care nu ne putem alcatui o conceptie, in intregimea ei, fara a ne opri cu gandul, inainte de toate, la ideea de carte, adica la ceea ce sta la inceputul fiecarei culturi. Tot ce a plasmuit gandul omenesc e cuprins in paginile cartilor, care ne ridica din mediocritate si ne pun in fata procesul larg al creatiei, al acelor dezvoltari ale spiritului ce se nasc spontan si pe care le numim cultura.
Cultura exprima efortul oamenilor de a se autoperfectiona. M. Eminescu socotea cultura "educatie a mintii", iar G. Calinescu intelegea prin cultura "un proces de perfectionare interioara".
In evaluarea oricarui proces cultural si intelectual, intervin factori si conditii ce tin de personalitatea fiecarui individ, de sistemul de valori, de traditii, mentalitate etc. Cultura nu uniformizeaza, ci, dimpotriva, diferentiaza, particularizeaza. Ea pune in lumina capacitati, aptitudini, bogatie sufleteasca. In concluzie, cultura da identitate, individualitate. O cultura se cladeste in primul rand prin cunoastere, prin asezarea adevarului in centrul sistemului axiologic individual si social.
Sporul de lumina pe care il numim progres cultural nu-l realizeaza numai cartea, nici numai cultura unei tari, care inseamna cristalizarea energiei creatoare in comori de cugetare si arta perene, ci si biblioteca, al carei cel dintai merit este grija pentru strangerea tuturor cartilor si a raspandirii lor in randul oamenilor. Biblioteca are, in zilele noastre, doua misiuni fundamentale, ambele de o reala importanta: asigurarea dezvoltarii mereu ascendente a culturii profesionale si imbogatirea continua a culturii generale, care nu este contrara, ci mai curand complementara culturii speciale.
Functiile culturii de informare si formare, functii care se inscriu in aria unei coordonate dominante a omului contemporan - necesitatea obiectiva a educatiei sale permanente -, sunt indeplinite spectaculos de catre biblioteca. Se spune ca biblioteca reprezinta trecutul si prezentul culturii, fiind o scoala careia se cuvine a-i cunoaste rosturile. Biblioteca in sine este un act de cultura; asa cum il exprima pe un individ singular, poate exprima si o comunitate, o tara intreaga. Bibliotecile sunt verigi ale sistemului culturii din oricare societate, ca detinatoare ale tezaurului de cunostinte si, in acelasi timp, centre de difuzare ale acestora in diferite medii sociale.
Biblioteca preia in mod vital si dinamic obiectivele imediate ale vremii, pentru a contribui la realizarea lor cu forta directa ori cu puterea de inductie a intregii istorii. Mai mult decat oricare alta institutie a societatii, ea intalneste epoci si generatii, nu doar prin ceea ce au avut ele reprezentativ si maret, ci si prin trairea cotidiana a realului si a imaginarului din fiecare timp si din toate perimetrele umane in care semnul cartii a intrat suveran in cunostinte, pentru a reflecta indoielile si biruintele oamenilor. Acum ne intalnim cu acea insusire aparte a bibliotecii, cu profilul ei de megastructura culturala care traverseaza timpurile pentru a pastra esenta unei relatii indestructibile, cea dintre cititori si carte, dintre o libertate si alta libertate, o relatie in care tiparele se schimba, modelul se modeleaza continuu, cel care primeste se incarca de dar, adevarul cel nou este de fiecare data adevarat si intreg.
In cadrul sistemului culturii, biblioteca este si o institutie a procesului educativ, un instrument de utilizare a cartii in scopuri instructiv-educative. In cuprinsul ei poti sa strangi si sa organizezi chintesenta tezaurului de gandire si de sensibilitate ale unui popor si ale umanitatii in ansamblul ei. Aceasta se afla - toata - in carti. Carti care te imbie, te cauta, dar stiu sa si astepte, modeste, ore in sir, zile si ani, si vieti langa vieti. Omul gaseste in biblioteca un adevarat "sanctuar", un loc in care poate reflecta in liniste asupra problemelor sale. Acest locas destinat instruirii umane permite nu numai o bogata informare si o educare spirituala, ci creeaza in mod organizat depozitarea experientei si inteligentei omenesti, aducandu-i nemurirea pe care o cauta cu atata incapatanare inca de la inceputurile sale.
Biblioteca este un atelier al existentei. Cititorul este sau incearca sa devina un Faust, un cautator nesatios de comori ale culturii; el sta de vorba cu cele mai mari genii ale omenirii, cu cele mai ascutite minti, cu autorii celor mai mari descoperiri ale tuturor timpurilor.
In biblioteci mai mari sau mai mici, citita de savanti sau de muritori de rand, cartea, prietena noastra, nedespartita la bine si la rau, cea care nu tradeaza niciodata, fiind cel mai bun prieten si tovaras de viata, traieste o noua si inaltatoare existenta. In cautarile sale, omul a gasit in ea una dintre cele mai bune metode nu numai de a-si arhiva experienta si spiritualitatea, dar si de comunicare cu trecutul, prezentul si viitorul semenilor sai.
2.2. Biblioteca publica
Oamenii care privesc din afara viata intima a bibliotecilor pot avea o perceptie falsa despre institutiile in cauza, considerandu-le incremenite in proiect, invechite. Realitatea este insa alta, iar specialistii in domeniu o percep corect; aici au avut loc mutatii lente, dar substantiale, atat in ce priveste raportul bibliotecilor cu comunitatile pentru care au fost create si de care sunt sustinute, cat si in procesele interne de organizare a colectiilor, odata cu introducerea tehnicii informatice si conceperea bibliotecii ca facand parte integranta din ceea ce omul modern numeste societate informationala.
Bibliotecarii nu se vor mai multumi cu sloganuri
nationale sau locale privitoare la rolul si functiile
bibliotecii publice; ei se vor raporta mereu la reglementarile aduse in
plan international prin Manifestul
UNESCO pentru biblioteca publica,
structurat
Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public, de tip enciclopedic, care servesc interese de informare, studiu, lectura, educatie si de petrecere a timpului liber pentru toti membrii comunitatii locale sau judetene, prin activitati si servicii specifice. Prin realizarea misiunii pe care o declara si a rolurilor pe care si le asuma, bibliotecile publice sunt percepute ca puternice centre de informare, ca furnizori de servicii informatinale, ca parteneri in procesul educatiei permanente si ca institutii cu rol social, cultural si recreativ. Bibliotecile publice din Romania sunt structurate intr-un sistem alcatuit din biblioteci judetene, biblioteci municipale / orasenesti si biblioteci comunale.
Functiile bibliotecii publice sunt:
- colecteaza, organizeaza, pastreaza si asigura accesul la resursele de informare;
- asigura accesul la colectii, fara discriminare, tuturor membrilor comunitatii;
- contribuie la cercetarea in domeniile bibliologiei si stiintei informarii;
- organizeaza manifestari cu caracter cultural, educativ, social, economic;
- contribuie la dezvoltarea si mentinerea unei societati democratice;
- contribuie la cresterea standardului de viata si a exercitarii drepturilor democratice ale cetatenilor;
- sustine educatia permanenta;
- elaboreaza bibliografia locala, conserva si dezvolta identitatea culturala a comunitatii.
2.3. Relatia biblioteca - cititor
Intelegerea importantei relatiilor cu cititorii, a scopului si obiectivelor urmarite in comunicarea colectiilor, a locului bibliotecii publice in ansamblul vietii culturale moderne constituie premisele necesare desfasurarii actiunii bibliotecare.
Biblioteca publica a fost definita, inca de la inceputurile ei, in raport cu colectivitatea pentru care a fost creata. Este foarte important felul cum, biblioteca isi priveste publicul, cititorii efectivi sau pe cei potentiali, diferentierile in cerinte si gusturi de lectura, precum si modul in care se oglindesc aceste diferentieri in relatia biblioteca - cititor sau carte - cititor.
Nici o biblioteca nu are un singur public: un grup mare si omogen de beneficiari. Fiecare biblioteca are mai multe categorii de public, care sunt deservite cu mai mult sau mai putin succes. De serviciile ei beneficiaza atat copilul prescolar si elevul, cat si cercetatorul sau pensionarul. Biblioteca publica satisface cerintele de lectura ale tuturor acestor categorii nu numai prin colectia ei de publicatii - enciclopedica, in principiu, ci si prin faptul ca, fiind integrata intr-un sistem, poate mijloci cititorului accesul la fondurile unor biblioteci stintifice sau speciale.
Dupa evaluarea atitudinii generale a comunitatii fata de biblioteca, personalul trebuie sa analizeze trei mari categorii de beneficiari:
- cei ce sunt prezente permanente in biblioteca;
- cei care vin ocazional la biblioteca;
- cei care nu au intrat niciodata intr-o biblioteca.
Activitatea unei biblioteci trebuie sa aiba in vedere pastrarea beneficiarilor fideli, recastigarea acelora care au renuntat sa mai frecventeze biblioteca si recrutarea de noi beneficiari.
Grupul cel mai usor de identificat este cel al persoanelor care vin in mod obisnuit la biblioteca. Ei sunt deja prieteni ai bibliotecii. Pot fi subimpartiti in doua categorii:
- cei care sunt constransi sa foloseasca biblioteca;
- cei ce vin datorita unor motivatii interioare puternice.
Cei mai numerosi in prima subgrupa sunt elevii si, mai ales, studentii. Cererile de informare ale acestora sunt, in general, foarte bine definite si au la baza o serie de teme si bibliografii orientative, prezentate de profesori. Bibliotecile ar trebui sa fie capabile sa anticipeze aceste cereri, pentru a putea raspunde cu maxima promptitudine.
Utilizatorii ocazionali ai bibliotecii pot constitui si ei doua subgrupe:
- cei ce cauta o anumita informatie, iar cererea lor, odata satisfacuta, determina renuntarea la serviciile bibliotecii;
- cei care vin mai intai in expectativa, apoi renunta sa mai frecventeze biblioteca.
Din aceasta subgrupa fac parte acei cititori care considera ca nu gasesc niciodata ceea ce cauta; orarul bibliotecii nu este adecvat timpului lor liber; le este aproape imposibil sa se acomodeze cu regulamentul si obiceiurile bibliotecii.
Recastigarea interesului pentru biblioteca al unor fosti beneficiari este un proces foarte lent si nu va fi niciodata posibil sa fie recastigati toti cititorii pierduti.
Referitor la cei care nu au intrat inca intr-o biblioteca, singura atitudine posibila din partea conducerii institutiei este aceea de a transmite mesaje adecvate in spatiul comunitar, pentru a trezi interesul fata de institutie si fata de serviciile oferite de aceasta.
In raporturile ei cu colectivitatea, raporturi in care isi epuizeaza misiunea sociala, biblioteca beneficiaza de cateva atribute, care-i fixeaza un loc aparte in sistemul educativ:
- biblioteca isi stabileste relatiile cu publicul intr-o deplina libertate, pe baza optiunilor acestuia. Biblioteca insasi, ca institutie, isi insuseste facilitatea si comoditatea pe care o ofera cartea ca instrument de educare: ea se adapteaza timpului de care dispune cititorul, starii sale psihice, gradului de oboseala, ritmului propriu fiecaruia in dialogul spiritual pe care-l presupune lectura, necesitatii de a reveni asupra cartii, libertatii de a o abandona oricand.
- biblioteca publica este un complement - de multe ori indispensabil - al tuturor celorlalte institutii si mijloace ale educatiei permanente;
- biblioteca publica polarizeaza o multitudine de interese intelectuale ale tuturor structurilor colectivitatii, ca reflex al caracterului enciclopedic al colectiilor pe care le poseda.
Lectura fiind un proces psihic absolut individual, biblioteca nu poate si nici nu trebuie sa actioneze impotriva naturii ei individuale, ci, din contra, sa faciliteze contactul direct si personal intre carte si cititor.
Intre cititori exista diferente de natura subiectiva si obiectiva. Fiecare cititor reprezinta o anumita structura temperamentala, a dobandit anumite trasaturi de caracter, a ajuns la un anumit grad de sensibilitate artistica si la un anumit nivel cultural si profesional. Fiecare cititor a acumulat o anumita experienta prin lectura, a realizat un anumit proces de sinteza din lecturile anterioare. De aceea, individul nu trebuie considerat, in raporturile sale cu biblioteca, drept un element al unei serii, depersonalizat, ci ca o entitate, cu un univers spiritual propriu, diferentiat, cu gusturi, preferinte si capacitati de receptare distincte.
CAPITOLUL
III
VASLUI - VATRA DE CULTURA
3.1. Vaslui - localizare in timp si spatiu
Judetul Vaslui este situat in partea de est a Romaniei avand o suprafata de 5297 Km˛, ceea ce reprezinta 2,2% din teritoriul tarii. Din punct de vedere administrativ, este organizat in 87 de unitati, din care trei municipii - Vaslui, Barlad, Husi, 2 orase - Negresti, Murgeni si 82 de comune.
Municipiul Vaslui, resedinta de astazi a judetului, apare mentionat prima oara in documentele interne la 31 martie 1423, pe vremea lui Alexandru cel Bun, iar in cele externe la 1375, doar in insemnarile de calatorie ale lui Marcus Bandinius, Paul de Alep si descris cu multe amanunte etnografice, de marele carturar de talie europeana Dimitrie Cantemir in opera Descriptio Moldaviae.
Este
asezat in partea central-rasariteana a Moldovei (estul
Romaniei), intr-o zona de contact, respectiv depresiunea Vasluiului, ce se
afla intre Podisul Moldovenesc si colinele Tutovei. Relieful
colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj
placut si reconfortant; clima este temperat continentala; principalele
ape sunt: Barladul, Vasluietul si Racova. Populatia este de 455.550
de locuitori.
3.2. Bibliotecile publice din Vaslui. Privire retrospectiva
Mult timp, in secolele al XV-lea si al XVI-lea,
Vasluiul a fost capitala a Tarii de Jos a Moldovei,
resedinta domneasca, datorita asezarii sale
centrale, din ratiuni geostrategice, asupra carora au insistat
istoricii nostri. Prezenta Curtii, a cancelariei domnesti, precum si a
unor lacasuri de cult, manastiri si biserici, fac
certa existenta, aici, a unui centru cultural unde
invatamantul era cunoscut si practicat in greceste,
slavoneste si apoi in romaneste, desigur nu pentru multi
locuitori, unde se pregateau slujbasii domnesti si ai
cultelor, se emiteau documente oficiale ori particulare. La curtile
domnesti si in manastiri, apoi
Sunt si perioade care favorizeaza intemeierea unei biblioteci, fara insa sa fie publice, cartea ramanand inca foarte mult timp, pentru cei mai multi oameni, un lux. Sunt un fel de flori rare, fragile, desi foarte pretioase, care nu au rezistat decat temporar asprimii vremurilor.
La cea mai veche scoala primara din targul Vasluiului (si, evident, din tinut), Scoala primara nr. 1 de baieti (infiintata in 1842) a venit, in toamna anului 1861, Gheorghe Hrisoscoleu, unul dintre cei mai de seama invatatori (si directori) pe care i-a avut institutia vasluiana. Deosebit de important pentru istoria culturii vasluiene este faptul ca acest destoinic dascal a simtit nevoia, a avut ideea si a purces la infiintarea unei biblioteci scolare, intaia cunoscuta pana acum pe aceste meleaguri.
In aceeasi perioada, in marile familii boieresti din tinutul Vasluiului au existat importante biblioteci.
Marile familii de boieri din tinut, precum Adamachi, Batrachi, Carp, Donici, Sion, Rascanu, Epureanu si altii aveau, inca de la finele secolului al XIX-lea, bogate biblioteci particulare. Vestita pentru bogatia si diversitatea titlurilor de carte straina, dar si romaneasca, a fost biblioteca familiei princiare Mavrocordat din Vaslui. De origine fanariota, aceasta familie s-a stabilit la noi, dand tarii nu numai voievozi, ci si reprezentanti de seama ai culturii, stiintei, posesori de biblioteci cunoscute si in apusul Europei. Descendentul acestei familii, Gheorghe Mavrocordat, a cumparat in 1883 mosia targului Vaslui. A construit, in apropierea bisericii lui Stefan cel Mare, un palat cu 16 camere, o sala pentru biblioteca si concerte, edificiu ce se poate vedea si astazi. Aici, Gheorghe Mavrocordat a organizat una dintre cele mai mari biblioteci (particulare) din aceasta parte a tarii.
In
1910, la initiativa unui grup de intelectuali, a fost fondata
Dupa Marea Unire, s-a construit edificiul si a luat fiinta Teatrul "Racova", care a existat pana in 1970. Aici, in 1921, s-a nascut "Casa Culturala", condusa de avocatul Corneliu Meza, in cadrul careia a activat Societatea muzicala "Lira" (1906). In acest teatru s-a infiripat o biblioteca.
La
inceputul secolului trecut, tentativele de constituire a unor biblioteci
publice se inmultesc, avand ca rezultat,
Caminul, banca si biblioteca Corpului Didactic au avut ca presedinte pe invatatorul Gheorghe Rascanu. Detinand un fond relativ bogat de carte, biblioteca si institutia patronatoare au fost desfiintate in 1944 (au fost reinfiintate in 1968). Tot prin anii 1930 ai secolului trecut, o biblioteca scolara s-a constituit la liceul "Mihail Kogalniceanu" din Vaslui, formata din donatii de carte apartinand literaturii romane si universale, indeosebi cele facute de Scarlat Ciornei, proprietarul Editurii bucurestene "Nationala Ciornei".
Biblioteca liceului "Mihail Kogalniceanu" numara, la sfarsitul anului 1933, 2710 volume, iar anul urmator - peste 3000 volume, intre care toate cartile de format mare (1460 ex.) erau cartonate. Existau si numeroase reviste (967 ex.), intre care: "Sociologie Romaneasca", "Viata Romaneasca" etc. Se inregistreata si preocupari pentru intocmirea instrumentelor rapide de lucru: cataloage, fise etc.
In anul 1944, din cauza razboiului, bibliotecile au fost cenzurate si chiar desfiintate. Bineinteles, vremelnica desfiintare, fiindca spiritul, cultura, cartea, semnele de identitate ale unui popor sunt nemuritoare, faclii luminand de-a pururi.
In
anul 1951, se infiinteaza sistemul de biblioteci publice din Romania
si, drept urmare, prin Hotararea Guvernului nr. 1542/1951, ia
fiinta Biblioteca Raionala Vaslui, care, la acel moment, avea un
fond de carte de 6000 unitati de biblioteca, rezultat din
redistribuirile de carte facute de bibliotecile importante din
tara, cea mai mare parte a cartilor primite fiind de la
biblioteca "Gheorghe Asachi" din Iasi si de
Institutia are trei angajati: un bibliotecar sef, un bibliotecar si un manuitor de carte. Doamna Mariana Pavlov, responsabilul bibliotecii, este si prima din istoria acestei institutii care are studii de specialitate in domeniu, ea absolvind "Scoala medie tehnica de bibliotecari" din Bucuresti.
La conducerea bibliotecii ii succede doamna Cecilia Petcu, sub conducerea careia biblioteca primeste in anul 1960, la concursul bienal al bibliotecilor, Premiul I pe Regiunea Iasi si Mentiune la nivel national. In anul 1962, la acelasi concurs, acum biblioteca aflandu-se in grija doamnei Cleopatra Zugravu, obtine acelasi Premiu I si titlul de "Biblioteca - model". In anul 1962, se introduce si accesul liber la raft.
La 15 iulie 1965, conducerea bibliotecii este preluata de domnul Constantin Peptu.
In
anul 1968, cand, in urma reformei administrative, Biblioteca raionala
Vaslui devine Biblioteca judeteana, iar la conducerea acesteia
vine din nou doamna Cecilia Petcu, biblioteca se muta in alt imobil, tot
pe strada I. C. Frimu, in cladirea actualului Tribunal, de asemenea un
imobil inadecvat activitatii institutiei. Odata cu aceasta
mutare, se mareste si schema de functionare: ia
fiinta sectia de copii si legatoria (primul
legator a fost Constantin Ionita), se organizeaza un
serviciu metodic de indrumare si control al bibliotecilor comunale,
orasenesti si municipale, Barlad. Biblioteca are deja un
serviciu de prelucrare, al carui sef este doamna Adina Chitic. In tot
acest timp, cat biblioteca functioneaza in actuala cladire a
Tribunalului, sectia copii isi desfasoara activitatea
in Casa Mavrocordat, pe atunci Palatul Pionierilor. Aceasta sectie
avea un fond de carte impresionant, de 18000 de volume, rezultat din preluarea
fondului de
Din anul 1970, biblioteca se afla in grija doamnei Eugenia Moldoveanu, bibliotecar dedicat muncii sale. In cei 12 ani cat a fost mentorul acestei biblioteci, institutia s-a dezvoltat foarte mult.
In anul 1972, biblioteca se muta in actualul local. Acesta este anul in care se propune planul de completare, diversificare si modernizare a colectiilor si serviciilor. Din 1974, biblioteca a inceput sa organizeze lunar concerte simfonice si recitaluri de muzica, sustinute de institutii de muzica profesioniste din Iasi. Daca in anul 1972 biblioteca avea un numar mic de publicatii, sub indrumarea doamnei Eugenia Moldoveanu, in doar 10 ani, colectiile de carte rara si bibliofila, precum si colectiile de discuri se dezvolta intr-un ritm alert. Preocuparea permanenta a bibliotecii de completare a colectiilor si de perfectionare a serviciilor a constituit un obiectiv major al institutiei si o obligatie de baza a conducerii bibliotecii. In aceasta perioada, biblioteca trece la organizarea stiintifica a serviciilor si la realizarea principalelor instrumente de infirmare si documentare: realizarea cataloagelor alfabetic, sistematic, topografic, pe colectii etc. Valorificarea colectiilor s-a realizat prin respectarea programelor lunare si saptamanale, in anul 1982 biblioteca inregistrand 10000 de cititori si 150000 de volume imprumutate.
S-au
desfasurat si actiuni de popularizare a cartii in
cadrul "Lunii cartii la sate", "Lunii cartii in
institutii", "Zilelor cartii pentru copii" etc. Din anul 1974,
se initiaza "Salonul de carte", in anul 1977 - "Targul de carte", in
anul 1978 - "Salonul cartii pentru copii". In anul 1980, s-a
desfasurat
In
anul 1983, la conducerea bibliotecii vine doamna prof. Elena Poama. Ea
continua activitatile initiate de doamna Eugenia
Moldoveanu, facand din Salonul de Carte o manifestare de inalta
tinuta spirituala. In anul 1989, tot sub conducerea doamnei
Elena Poama, are loc
In 1989, este din nou numit director doamna Eugenia Moldoveanu, la a carei sugestie biblioteca va capata numele marelui invatat Nicolae Milescu Spatarul. Festivitatea de dezvelire a placii memoriale cu numele lui Milescu Spatarul a avut loc in anul 1992, la 29 ianuarie, eveniment la care au participat personalitati locale si de rang national. In 1990, au fost scoase din colectiile bibliotecii aproximativ 7000 de volume, datorita schimbarilor politice, sociale si culturale care au avut loc.
In anul 1994, doamnei Moldoveanu, pensionata, ii succede la conducerea institutiei domnul Ioan Mata, pana in anul 1998, cand revine d-na profesor Elena Poama. Este un moment crucial in evolutia activitatii, deoarece Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul"-Vaslui avea sa cunoasca mutatii importante. Conceputa ca o poarta deschisa spre cunoastere, asigura conditii corespunzatoare pentru educatia permanenta si dezvoltarea culturala a individului si a grupurilor sociale prin serviciile sale accesibile comunitatii careaia ii apartine.
Biblioteca accede la societatea informationala, achizitionand o noua tehnologie si angajand capacitatea proprie de valorificare a potentialului uman. Prin urmare, s-a impus o deplasare de accent si de interes spre definirea statutului actual al institutiei si al cartii care o tezaurizeaza. Au aparut concepte noi: cartea electronica, biblioteca electronica, biblioteca virtuala. Acest context impune o redefinire a cartii si a textului, fiindca chiar daca hartia va continua sa existe sub forma complementara, mutatia catre "cerneala electronica" pare inevitabila.
Din anul 1998, ia fiinta o sectie noua, Sala multimedia si limbi straine, menita sa vina in intampinarea cerintelor utilizatorilor, dornici sa-si aprofundeze cunostintele acumulate in scoala. Aceasta sectie s-a bucurat de primirea unor donatii substantiale din partea Fundatiei "Samuel Clemens", care a oferit un numar mare de volume carte in limba engleza, in aceasta donatie intrand si binecunoscuta si apreciata enciclopedie World Book (22 volume, legate in piele). O alta importanta donatie este facuta de Primaria Vaslui, enciclopedia Great Books (60 volume legate in piele). Sala detine carte in 12 limbi, printre cele mai importante documente aflate in colectiile salii numarandu-se enciclopediile Britannica, si Children's Britannica, Men and women of science, L'art du XX -e sičcle.
Sala multimedia inglobeaza atat colectia de carte in limbi straine, un numar de 10 calculatoare conectate la internet pentru utilizatorii salii, cat si o bogata colectie de CD-ROM-uri, CD-uri, DVD-uri, casete audio, casete video. Astfel baza de date consemneaza existenta unui numar de 13 DVD-uri, 69 casete audio, 54 CD-ROM-uri, 274 CD-uri.
Dintre acestea, cele mai reprezentative documente sunt: o exhaustiva colectie de muzica pe cd-uri, o colectie de povesti pentru copii - cele mai indragite povesti din literatura romana si universala, o colectie cu operele de arta ale marilor pictori ai secolului XX si nu numai, pe CD-uri, Viata si opera lui Mihai Eminescu, Viata si opera lui Ion Creanga, Enciclopedia copiilor pe cd, Tell me more, Cd-rom de invatare a limbilor straine, Literatura romana in scoala, cd-rom cu 44 de opere literare romanesti, dvd-ul Universalis, enciclopedie, Dictionar de sinonime, Dictionar roman - francez, francez - roman, Dictionar roman - englez, englez - roman, Dictionar roman - german, german - roman.
Din anul 2005, sala multimedia si limbi straine si-a mai adaugat un atribut - acela de cinemateca. Dintre cele mai semnificative documente din colectia cinematecii subliniem existenta dvd-urilor Amza Pellea - momente de aur, Toma Caragiu - momente de aur, Harry Potter, Melancolie - Mihai Eminescu, Nilul, fluviul zeilor, Dinozaurii, Balada pentru Mariuca, Filantropica, Manastirile din Nordul Moldovei.
Tot in anul 1998, se infiinteaza si serviciul informatizare, unde se pun bazele realizarii si gestionarii sistemului integrat de biblioteca. Se extinde si Serviciul metodic, devenind Serviciul Marketing, Informare bibliografica, Asistenta metodica si Activitati culturale, in atributiile acestora intrand acum si intocmirea de bibliografii tematice si la cerere, de materiale publicitare si asistenta metodica pentru bibliotecile comunale si orasenesti, precum si indrumarea activitatilor culturale ale bibliotecilor din sistemul public.
Sistemul bibliotecilor publice este considerat ca fiind fundamental intr-o societate democratica. Acesta a cunoscut o asemenea dezvoltare, incat la ora actuala fiecare municipiu, oras, asezare rurala dispune de o biblioteca moderna, bine dotata, organizata, ce functioneaza in bune conditii.
Raspunsul Bibliotecii Judetene "Nicolae Milescu Spatarul" din Vaslui fata de explozia informationala s-a concretizat in adaptarea propriilor colectii, programe si activitati la conditiile locale in care functioneaza si la cerintele comunitatii pe care o deserveste. In acest sens, biblioteca se numara printre bibliotecile judetene unde nivelul calitativ al serviciilor publice este foarte ridicat. Colectiile sale cuprind aproximativ 210.000 unitati de biblioteca, ce sunt puse la dispozitia comunitatii, respectandu-se principiul accesului liber si egal la informatie si la experientele culturale, pentru toti cetatenii.
In anul
La sfarsitul anului 2007 conducerea Bibliotecii Judetene Vaslui este preluata de catre domnul profesor Voicu Gelu Bichinet.
Biblioteca are o valoare traditionala. Este un instrument important de gestionare a continuitatilor temporale, o dovada fiind efortul de constituire a colectiilor perene si a arhivei de manifestari culturale.
Generatiile succesive de utilizatori ai bibliotecii sunt ca valurile marii, care in permanenta acopera si descopera tarmurile unui litoral, mereu acelasi, dar mereu altul.
CAPITOLUL IV
BIBLIOTECA JUDETEANA "NICOLAE MILESCU SPATARUL
4.1. Nicolae Milescu Spatarul - Un chip sapat in marmura amintirilor
Secolul al
XVII-lea se inscrie in istorie ca unul dintre veacurile cele mai bogate in
oameni mari si evenimente culturale pe masura, este veacul
binecuvantat cu mari personalitati ale spiritualitatii
si culturii romanesti, clerici si laici.
Intre acestia se
numara si Nicolae Milescu Spatarul, o personalitate
emblematica pentru epoca sa: erudit poliglot, scriitor de talent (cu o
opera monumentala redactata in romana,
"Figura si faptele remarcabile ale lui Nicolae Milescu au starnit, inca din timpul vietii sale, un interes deosebit, pe de o parte, intre carmuitorii de state si politologi, pe de alta, intre oamenii de stiinta. Firesc, pe masura curgerii veacurilor, preocuparile pentru cercetarea vietii si scrierilor lui au sporit, scotand la iveala noi si noi elemente, complementare fata de cele stiute, care insa nu se vor opri la nivelul actual. S-a incercat si s-a reusit prin monografii sa se releve importanta globala a spatarului pentru dinamica civilizatiei universale. Fiecare monografie a adus un plus de informatii in legatura cu personalitatea sa. Gasirea unor noi ipostaze ale vietii spatarului, care au generat si genereaza mereu studii relevante, constituie un nou argument in favoare perenitatii chipului sau. Ea se justifica, in primul rand, prin cele 42 lucrari semnate sau certificate a fi datorate spatarului. Acelea din domeniul istoriei, filosofiei, teologiei, esteticii si eticii, chiar daca in majoritate sunt reprezentate de traduceri, au avut contributii originale, remarcabile sub aspectul major al scrierii, al conceptiei. Spatarul a gasit posibilitatea sa-si expuna totdeauna direct, ferm, competent, convingator, punctul de vedere propriu. In unele cazuri, traducerile au fost ale unor monumente ale culturii universale - Vechiul Testament, Istoriile scrise de Herodot. Prin ele, a contribuit din plin la formarea si dezvoltarea limbii literare romanesti in secolul al XVII-lea. Aportul sau nu s-a limitat numai la aceasta, ci, in domeniul istoriei poate fi considerat primul bizantin roman, in cel al filosofiei un deschizator de drumuri spre cunoasterea valorilor universale aflate la temelia oricarei gandiri proprii, in al teologiei, esteticii si eticii, emitator de judecati de valoare intrinseca, de multe ori superioara si premergatoare celor ale contemporanilor.
Desigur, numai acestea ar fi fost
suficiente pentru a-l inscrie in istoria culturii. Stralucirea lui i-au
adus-o lucrarile - relatii de calatorie in
Concomitent cu aceste scrieri, spre surprinderea unora, Milescu a dat dovada de un talent deosebit de cartograf si desenator. Harta creata de el, reconstituita astazi, caci orginalul a disparut in conditii neclare, s-a dovedit extrem de precisa.
Observatiile din relatiile de calatorie au avut si valente militaro - politico - diplomatice. Ele au fost extrem de insemnate pentru Kremlin, atunci in stadiul de studiere a posibilitatilor de extindere spre est. Remarcile facute in domeniul reprezentantei diplomatice si ale ceremonialului au fost cu totul deosebite. Atunci, pentru prima data, un european a putut compara obiceiurile din lumea diplomatica otomana, europeana apuseana, romaneasca, ruseasca si chineza.
Ce nu trebuie sa se omita nici un moment este ca Nicolae Milescu nu si-a uitat originea niciodata. A simtit intotdeauna romaneste. A fost cel dintai roman care s-a facut cunoscut si celebru ca diplomat, ca om de stiinta si calator.
A avut meritul de a sti sa-si raspandeasca opera Enkiridion prin tipar, a tiparit primele traduceri in limba romana, cu explicatii de lectura si le-a difuzat in Suedia, in Anglia si, pe aceasta filiera, in occidentul Europei. Simultan, a manifestat caldura pentru romani si in toate momentele cand a putut fi, a fost folositor compatriotilor lui si tarii sale evocata cu o nostalgie si poezie rar intalnite.
Sunt merite care, rememorate succint si concluziv, consolideaza piedestalul unde se inalta mandru Nicolae Milescu Spatarul". (Radu Stefan Vergatti, Nicolae Milescu Spatarul -viata, calatoriile, opera, Paideia, Bucuresti, 1998, p.226-229)
In toate tratatele de Istorie a Culturii si Literaturii Romane, numele, viata si opera acestui geniu al culturii, stau inscrise cu majuscule la locul ce li se cuvine.
Mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala spunea: "Daca vreo scoala sau institutie de cultura, sau macar o strada ii poarta numele spatarului Milescu - pentru ca acesta si acei mari carturari, eroi si martiri ai neamului sa ramana in constiinta generatiilor prezente si viitoare."
Nu stim daca in alta parte a tarii numele marelui carturar Nicolae Milescu este imortalizat pe un monument sau institutie de cultura.
Consemnam insa ca,
dupa aproape trei veacuri de la trecerea sa in nefiinta,
intelectualii vasluieni, de pe locurile natale ale acestui geniu al culturii
universal nu l-au uitat, comemorandu-l cu regularitate, iar ca un distins
omagiu i-a fost imortalizat numele pentru istorie, atat
4.1.1 Tabel cronologic
Anul nasterii lui Nicolae Milescu Spatarul. Era fiul lui Gavril din Zlataresti, Vaslui, care cumparase in anul 1630 niste pamanturi in apropiere de satul Miclesti. In urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca Gavril era aroman, refugiat din Peloponez - unde se nascuse- in Moldova, unde se casatorise cu o localnica dintr-o familie de mici boieri de tara.
Elev la scoala Domneasca de
Elev la Scoala Mare din Constantinopol, Nicolae l-a cunoscut pe Stefanita, feciorul lui Vasile Lupu, pe Dositei, viitorul patriarh al Ierusalimului, si pe Grigore Ghica, viitor domn al Moldovei, tot aromani si acestia, cu care s-a intalnit mai tarziu ca prieten, in diferite imprejurari de viata.
Intors in tara, Nicolae a fost numit gramatic de domnul Moldovei, Gheorghe Stefan.
Gasind niste hrisoave vechi la manastirea Neamt si folosind si legenda despre o icoana a Fecioarei Maria, Nicolae spune cum, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, in Moldova a venit in vizita Ion Paleologul, fiul imparatului Bizantului, care ar fi marturisit ca ,,niciodata nu a vazut, nici nu a auzit vorbinduse de tinuturi atat de pline de toate darurile si roadele pamantului, obiceiuri bune si dragoste de patrie" si ca Alexandru cel Bun i-ar fi spus ca el este un domn liber si neatarnat si singurul stapan al tarii pe care o apara cu armele impotriva oricarui vrajmas.
Nicolae a devenit unul din oamenii de incredere ai lui Gheorghe Ghica, ajuns domn al Moldovei dupa mazilirea lui Gheorghe Stefan.
Gheorghe Ghica a fost mutat domn in Muntenia si Nicolae l-a insotit. Domnitorul l-a rasplatit cu rangul boieresc de mare spatar.
Dupa mazilirea lui Gheorghe Ghica in luna
septembrie, Nicolae s-a intors in
Dupa moartea prematura a lui
Stefanita, Nicolae a plecat din nou in Muntenia unde
devenise domn feciorul lui Gheorghe Ghica si fostul coleg de
scoala Grigore Ghica. Acesta i-a incredintat lui Nicolae
functia de capuchehaie a sa
In urma infrangerii
Nicolae ajunge
Nicolae Spatarul a ajuns in Franta, trimis
de Gheorghe Stefan cu o scrisoare
In luna ianuarie, in ziua de 28, Gheorghe Stefan,
care era foarte bolnav, a murit
Nicolae este iar
La sfarsitul lui ianuarie, Nicolae Spatarul
a pornit spre Moscova. La 5 februarie a plecat din Adrianopole spre Belgrad. In
aprilie a ajuns
A redactat in limba slavona ,,Aritmologhion" (Cartea numerelor), o compilatie de fapte, asezate in ordine numerica, in scop didactic.
In 25 ianuarie a terminat de scris ,,Hresmologhion", in limba slavona. Cartea a dedicat-o tarului. In acelasi an a primit o scrisoare de la domnul Moldovei, Stefan Petriceicu, prin care ii cerea sa intervina la tar in favoarea lui. A mai scris ,,Vasilologhion", ,,Povestea asupra constructiei bisericii Sfanta Sofia", ,,Cartea hieroglifelor", ,,Cele sapte minuni ale lumii", un ,,Dictionar slavo-greclatin", iar impreuna cu Petru Dolgov a scris ,,Alegerea ca tar a tarului Mihail Feodorovici" si ,,Arborele genealogic al tarilor rusi".
In ziua de 3 martie a pornit din Moscova ambasada
condusa de Nicolae Spatarul spre hanul Chinei. La 30 martie
calatorii au ajuns
In ziua de 17 aprilie s-a terminat stationarea in
satul Pacigorsk cu caravana pe uscat. La 20 mai ambasada a ajuns in orasul
In ziua de 18 mai ambasada a plecat din Nercinsk, iar
la 7 iunie a ajuns
In ziua de 5 ianuarie ambasada condusa de Nicolae
Spatarul s-a intors
Gheorghe Duca, ajuns iarasi domn al Moldovei, i-a scris lui Nicolae Spatarul ca ,,vechiul sau prieten" (din vremea cand complotasera impreuna impotriva lui Ilias Alexandru si Nicolae se alesese cu nasul taiat) pentru a-l ruga sa-l indrumeze pe solul trimis de el catre tar si sa ii inlesneasca in acelasi timp obtinerea unor bunuri pe care le comandase spre cumparare in Rusia. Spatarul a scris din porunca tarului Feodor Introducerea la ,,Cartea istoriei".
Pentru mitropolitul Dosoftei al Moldovei a obtinut drept cadou din partea patriarhului Rusiei o tipografie completa cu litere chirilice.
Este solicitat de tarul Feodor sa-l ajute la lamurirea polemicilor si neintelegerilor religioase iscate intre teologii greco- ortodocsi si cei catolici.
A sosit
Foy de
A tradus din latineste in greceste lucrarea
lui Pierr Gilles ,,Despre topografia si antichitatile
Constantinopolului". A talmacit din greceste in ruseste
cartea ,,Despre erezii" a lui Simion de Tesalonic. Tiparita
Witzen, primarul orasului
A colaborat la reforma scolii superioare din
Moscova, unde in procesul de invatamant s-au introdus limba
Anul mortii lui Nicolae Spataru,
,,Istoria este povestirea cea mai folositoare pentru neamul omenesc, incat cu drept cuvant se poate numi icoana vietii omului, caci desfasurandu-se in ea faptele mai multor monarhi, imparati, crai si domni, in acea povestire, ca in oglinda cea mai curata, privesti cugetele lor, lucrarile si cuvintele, atat cele bune precum si cele rele, si apoi luandu-se seama cu amanuntul, orcine lesne se poate imbunatati si a se indrepta, stiind de care lucru sa se fereasca si carui lucru sa urmeze si cum sa fuga de cele patite de altii, iar indreptandu-si traiul cel pamantesc se va apropia si de viata viitoare."
Nicolae Milescu Spatarul
4.2. Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul - o biblioteca publica
Biblioteca judeteana "N. Milescu Spatarul", prin misiunea si rolul pe care
si-l asuma, este perceputa ca un puternic centru de informare, ca partener in procesul educatiei permanente, cu rol social, cultural si recreativ. Prin structura colectiilor, Biblioteca Judeteana Vaslui are caracter enciclopedic, raspunzand cerintelor diferitelor grupuri de interes socio-profesional.
Biblioteca "N. Milescu Spatarul" are in componenta sa urmatoarele departamente:
-Dezvoltare, evidenta, catalogare, prelucrare;
-Comunicarea colectiilor, relatii cu publicul;
-Asistenta metodica, marketing, manifestari culturale;
-Informatizare;
-Informare bibliografica, programe;
-Contabilitate, administrativ-gospodaresc.
Fondul de carte este de 209745 unitati de biblioteca (conform statisticilor anului 2009)
Dezvoltare, evidenta, catalogare, prelucrare
Biblioteca achizitioneaza toate titlurile de documente (carti, periodice, CD, CDrom etc) pe suport hartie dar si suport electronic. In anul 2009 colectiile Bibliotecii Judetene s-au imbogatit cu 5213 unitati de biblioteca astfel: 4274 vol. carte, 668 vol. periodice, 271 vol. documente pe suport electronic. Activitatea acestui departament, asigurata de 3 bibliotecari, se desfasoara pe doua coordonate:
- completarea colectiilor, evidenta si prelucrarea curenta a publicatiilor
- conversia retrospectiva
Comunicarea colectiilor
In anul 2009 Biblioteca Judeteana a inregistrat 4.040 utilizatori activi (3.732 in anul 2008), un numar de 96.578 documente difuzate (87.879 in anul 2008) si o frecventa de 38.154 utilizatori (38.299 in anul 2008), cifrele fiind in crestere fata de anul precedent. In perioada de referinta 2005-2009 au fost inscrisi 7.880 utilizatori, cu 272 utilizatori mai mult fata de perioada de referinta 2004-2008.
Sala de lectura carte in limba romana ofera spre studiu un fond de carte de aprox. 78.000 volume din toate domeniile cunoasterii. Alaturi de dictionare, enciclopedii gasim albume de arta (pictura, arhitectura, arta decorativa), partituri muzicale. Un loc important il ocupa colectiile speciale si lucrarile cu valoare bibliofila. Sala dispune de 40 de locuri pentru utilizatori si inregistreaza o frecventa medie de 120 utilizatori. Ofera acces la catalogul electronic si internet, organizeaza expozitii tematice, activitati culturale si de interes pentru comunitate.
Sala de imprumut pentru adulti dispune de un fond de peste 80.000 documente din toate domeniile cunoasterii, fiind organizat in sistemul accesului liber la raft. Ofera utilizatorilor pentru imprumut la domiciliu lucrari cu continut enciclopedic in limba romana, bibliografie scolara, culegeri de probleme si texte literare dar si carti pentru loisir.
Colectiile sunt constituite din carti din toate domeniile cunoasterii, organizate sistematic-alfabetic. Oferta consta in servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii care au domiciliul stabil in Vaslui si acces la catalogul electronic si internet. Bibliotecarii indruma si orienteaza utilizatorii la colectiile cu acces liber la raft. Sala de imprumut pentru adulti organizeaza expozitii tematice, activitati cultural-educative.
Sala de periodice, reorganizata in 1998, dispune de aproximativ 27.944 unitati de biblioteca, depozitate respectand normele biblioteconomice (asezare pe format).
Fondul este format din ziare, reviste, abonamente si alte publicatii periodice din toate domeniile cunoasterii. Din colectiile salii amintim : "Viata romaneasca "(1907-2003), "Bilete de papagal" (1928), "Magazin istoric" (1970-2003), "Gazeta matematica" (1959.2003) etc.
Sala dispune de 20 locuri pentru utilizatori. De
asemenea, accesul
Sala de imprumut pentru copii dispune de un fond de aproximativ 36.000 de publicatii. Colectiile sunt constituite din carti atat din domeniul stiintei cat si al literaturii romane si universale. Pentru cei mai mici cititori (prescolari) sectia pune la dispozitie o serie de basme, povesti populare romanesti si din literatura universala. Colectiile sunt organizate sistematic alfabetic, pe grupe de varsta: prescolari, clasele I-IV si V-VIII, conform accesului liber la raft.
Aceasta sala ofera servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii care au domiciliul stabil in municipiul Vaslui, acces la catalogul electronic si internet si organizeaza expozitii tematice, activitati culturale si de loisir.
Sala multimedia si limbi straine dispune de 30 de locuri in regim de sala de lectura. Ofera consultarea, audierea si vizionarea colectiilor de documente: carte pe suport hartie si electronic, documente audio, video, CD, DVD etc. Detine colectii de carte in limbi straine (engleza, franceza, italiana,germana, rusa etc.) din toate domeniile cunoasterii umane. De asemenea detine echipamente de invatare in sistem clasic si interactiv pe calculator a limbilor engleza si franceza. Aceasta sala organizeaza vizionare de film in cadrul activitatii Cinemateca de joi, ofera acces gratuit la internet, coordoneaza activitatea cercului Prietenii muzicii si organizeaza intalniri cu artisti de la institutii specializate. Accesul in sala este permis tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent de domiciliu.
Centrul unic de inscriere realizeaza inscrierea utilizatorilor in sistem informatizat.
Aici se gasesc cataloagele traditionale care au fost "inghetate" in anul 2001, renuntandu-se la completarea lor datorita achizitionarii programului integrat de biblioteca TINLIB. Utilizatorii pot accesa catalogul electronic, beneficiind de asistenta bibliotecarului de serviciu.
La nivelul fiecarei sectii, lunar, se organizeaza expozitii de carte sau alte documente, cu prilejul unor evenimente deosebite care pun in valoare fondul de publicatii al bibliotecii. Activitatea bibliotecarelor acestui serviciu este canalizata spre realizarea descrierilor sumare/carte in sistem informatizat, urmarindu-se astfel eficientizarea imprumutului electronic si, bineanteles accelerarea procesului de constituire a bazei de date.
Asistenta metodica, marketing, manifestari
culturale. Biblioteca Judeteana "N.Milescu Spatarul"
Vaslui indeplinese functia de for metodologic (indrumare si
control) pentru bibliotecile din judet respectiv: Biblioteca
municipala "Stroe Belloescu" din Barlad; Biblioteca municipala "Mihai
Ralea" din Husi; Biblioteca oraseneasca "C. Macarovici" din
Negresti si 71 de biblioteci comunale ( plus 11 nou infiintate).
Pregatirea profesionala a bibliotecarilor
din sistem se realizeaza prin instruiri trimestriale la sediul Bibliotecii
Judetene, instruiri pe centre metodice (12 la numar), cursuri de
perfectionare pe plan central (Bucuresti, Busteni) si pe
plan local cu specialisti de
Compartimentul Informatizare
Biblioteca Judeteana "N. Milescu Spatarul" Vaslui a cunoscut in ultimii ani o imbogatire considerabila din punct de vedere a dotarii tehnice. In prezent, Biblioteca Judeteana dispune de un numar de 26 de calculatoare, asigurandu-se astfel necesarul fiecarui compartiment al bibliotecii. Ca soft integrat este utilizat TINLIB, modulele: catalogare, evidenta, circulatie, rapoarte, Opac.
Compartimentul are urmatoarele atributii: asigura buna functionare a calculatoarelor din retea; administreaza programul TINLIB; realizeaza rapoartele statistice in sistem informatizat; realizeaza permisele inscriptionate cu cod de bare pentru utilizatori; realizeaza etichetele inscriptionate cu cod de bare pentru documentele de biblioteca: carte; tehnoredacteaza si multiplica materialele necesare pentru buna desfasurare a activitatii bibliotecii; contribuie la realizarea bazei de date retro-activa. De asemenea departamentul Informatizare asigura asistenta de specialitate bibliotecii municipale din Husi, orasenesti din Negresti, bibliotecilor comunale din Epureni, Dranceni, Oltenesti, care lucreaza in sistem informatizat.
Informare bibliografica, programe
Biblioteca Judeteana Vaslui asigura servicii de informare bibliografica si documentare la nivel local, national si international, elaboreaza lucrari bibliografice si documentare pentru valorificarea colectiilor cu caracter cultural, stiintific, de sociologie etc. Functia de centru de informare bibliografica si documentara a bibliotecii se exercita prin doua tipuri de servicii: redactarea, organizarea si publicarea materialelor bibliografice; informarea beneficiarilor .
Compartimentul Contabilitate,
administrativ-gospodaresc. Contabilitatea, instrumentul
principal de cunoastere, gestionare si control al patrimoniului
si al rezultatelor obtinute, asigura inregistrarea cronologica
si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea
informatiilor cu privire la situatia patrimoniala; controlul
operatiunilor patrimoniale precum exactitatea datelor furnizate;
furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national,
executiei bugetului public national, precum si intocmirea
balantelor financiare si a bilantului contabil.
CONCLUZII
Lungul drum al studierii bibliografiei, participarii la activitatea bibliotecii care mi-a oferit baza de studiu, cat si elaborarea lucrarii m-a orientat spre o noua perspectiva din care sa gandesc activitatea bibliotecarului in relatie cu beneficiarul acesteia .Activitatea desfasurata alaturi de bibliotecarele si managementul Bibliotecii Judetene "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui mi-au fost de un real folos reusind sa descopar valente noi sau un alt mod de a vedea activitatea de biblioteca.
Accept dintr-o alta perspectiva ideea potrivit careia cartile alcatuiesc o lume, un adevarat univers, in care omul se simte ca intr-o aventura ce incepe cu preistoria scrisa si ajunge la cartea electronica de azi.
Dragostea pentru carte a imprimat omului sentimentul de a fi purtatorul celei mai nobile pasiuni, aceea de a fi intr-o goana perpetua dupa cunostinte.
Orice lectura buna presupune existenta unei multimi de lecturi, o continuitate a lecturii. Pasiunea pentru lectura este motivata de rolul pe care acesta il are in formarea personalitatii si a spiritului uman, de-a lungul vietii.
Adultii au misiunea de a trezi si cultiva pasiunea pentru lectura si respectul fata de carte. Parintii, profesorii, bibliotecarii trebuie sa tina cont de faptul ca succesul demersului lor depinde de caraccteristicile personalitatii in special de influenta factorilor psihici, memoria, gandirea si imaginatia utilizatorului. In biblioteca se formeaza viitorul cititor, ajutat de bibliotecar, care este mediator intre sufletul copilului si sufletul cartii.
Bibliotecarul trebuie sa dialogheze cu cititorul pentru a sti daca acesta si-a insusit tehnica lecturii. Este calauza beneficiarului bibliotecii, indrumandu-l si familiarizandu-l cu accesul liber la raft, cu dictionarele, enciclopediile, albumele etc.
Acum stiu de ce cartile trebuie sa fie punti ale prieteniei si ale intelegerii intre inimile noastre, intre popoarele lumii!
BIBLIOGRAFIE
1. Extras din documentul elaborat de Comisia Nationala a Bibliotecilor privind Strategia Nationala de Dezvoltare a Bibliotecilor in perioada 2004 - 2007.
Georgescu - Tistu, Nicolae - Cartea si bibliotecile. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1972, p. 101.
3. Lupu, Atanase - Relatiile bibliotecii cu publicul. Bucuresti : Litera, 1973, p. 12.
4. Lupu, Atanase, op. cit., p. 17-18.
5. Manifestul UNESCO pentru biblioteca publica. Traducere de Sultana Craia. Cf. Buluta Gheorghe - Animatia culturala in biblioteca publica. Colectia "Caietele bibliotecarului", 5, Bucuresti, Ministerul Culturii. Centrul de Pregatire si Formare a Personalului din Institutiile de Cultura, 1998, p. 69-71.
8. Sperantia, Eugeniu - Cartea despre carte sau Eflorescenta spiritului. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984, p. 39-40.
Sperantia, Eugeniu, op. cit., p. 32.
Stoica, Ion - Puterea cartii. In: revista "Biblioteca", anul IX, nr. 5/1998, p. 129.
11. Stoica, Ion - Universul cartii. In: revista "Biblioteca", anul III, nr. 10-11-12/1992, p. 2.
Stoica, Ion, op. cit., p. 2.
Stoica, Ion, op. cit., p. 3.
14. Tanase, Alexandru - Valoarea intelectuala cognitiva si estetica a cartii. In: revista "Biblioteca", anul IV, nr. 11-12/1993, p. 56.
15. Tarziman, Elena - Biblioteca si activitatea de relatii publice. In : revista "Biblioteca", anul IX, nr. 5/1998, p. 138.
16. Tarziman, Elena, op. cit., p. 139.
17. Tranca, Dumitru - Biblioteca copiilor nostri. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1969, p. 15.
18. Tranca, Dumitru, op. cit., p. 16-17.
ANEXA 1
Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui, prin misiunea si rolul pe care si-l asuma este perceputa ca centru de informare, ca partener in procesul educatiei permanente cu rol social, cultural si recreativ. La baza activitatii Bibliotecii Judetene a stat strategia de dezvoltare pe termen lung (Proiectul de management si Contractul de management al directorului pentru perioada 2008-2012) si strategia de dezvoltare pe termen scurt (Strategia de dezvoltare pentru anul 2009).
Strategia pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice bibliotecii a vizat obiective care reflecta preocuparea pentru cresterea performantei, pentru intarirea pozitiei bibliotecii in mediul concurential.
Obiectivele prevazute in strategia de dezvoltare au urmarit:
asigurarea si gestionarea resurselor financiare;
- cresterea performantei resurselor umane;
folosirea tehnologiilor moderne si dezvoltarea serviciilor de biblioteca bazate pe IT;
- dezvoltarea, completarea, evidenta, catalogarea si indexarea colectiilor;
- cresterea gradului de satisfactie a utilizatorilor;
- dezvoltarea serviciilor pentru public;
- diversificarea ofertei culturale, activitati de marketing ;
identificarea potentialilor parteneri in vederea incheierii de acorduri de colaborare;
- derularea/identificarea proiectelor cu finantare nerambursabila;
- asigurarea conditiilor optime de functionare a institutiei.
1.Asigurarea si gestionarea resurselor financiare
Obiectivele specifice activitatii financiar-contabile au vizat:
Consiliul Judetean Vaslui a alocat Bibliotecii Judetene "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui, pentru anul 2009, un buget de venituri si cheltuieli de 1.970.330 lei, fiind cu 13.604 lei mai mult fata de anul 2008.
Platile au fost efectuate respectand dispozitiile legale in vigoare si in limita bugetului aprobat. Valoarea totala a platilor a fost de 1.969.720 lei, din care:
|
Cheltuieli de personal | |
|
Cheltuieli de capital | |
|
Bunuri si servicii | |
|
Alte transferuri (cofinantare proiect + plata TVA) |
Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu prevederile Legii 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si a altor reglementari.
Studiul comparativ al bugetelor pentru anul 2008-2009 releva urmatoarele:
|
Cheltuieli de personal | ||
|
Cheltuieli de capital | ||
|
Bunuri si servicii | ||
|
Alte transferuri |
Asigurarea resurselor umane
Obiective specifice serviciului:
gestionarea resurselor umane;
asigurarea de asistenta juridica compartimentelor si serviciilor Bibliotecii Judetene;
asigurarea activitatilor de intretinere;
Organigrama si Statul de functii, aprobate prin Hotararea Consiliului Judetean Vaslui nr. 78/2007, in concordanta cu normele stabilite de Legea bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinde un numar de la 76 de posturi. La inceputul anului 2009 gradul de ocupare a posturilor era de 48,68 %, numarul personalului angajat fiind de 37, insa pe parcursul anului s-au inregistrat modificari prin 2 pensionari pentru limita de varsta, ramanand 35 angajati (46,05%) din care: 28 posturi - personal de specialitate si 7 posturi - personal administrativ.
Dupa pregatirea profesionala, structura personalului se prezinta astfel:
r Biblioteca Judeteana "Nicolae Milescu Spatarul" Vaslui - 35 angajati: 25 salariati cu studii superioare, 4 salariati cu studii superioare de scurta durata, 1 salariat cu studii postliceale, 2 salariati cu studii medii, 3 salariati cu scoala profesionala.
r Biblioteca Municipala "S. Belloescu" Barlad - 14 angajati: 7 salariati cu studii superioare, 5 salariati cu studii medii, 2 salariati cu studii generale/profesionale.
r Biblioteca Municipala "M. Ralea" Husi - 13 angajati: 7 salariati cu studii superioare, 4 salariati cu studii medii, 2 salariati cu scoala generala/profesionala.
r Biblioteca Oraseneasca Negresti - 3 angajati: 1 salariat cu studii superioare, 2 salariati cu studii medii.
r Biblioteca Oraseneasca Murgeni - 1 angajat cu studii medii.
r Biblioteci comunale: 68 angajati (75 biblioteci comunale): 17 salariati cu studii superioare, 6 salariati cu studii postliceale, 45 salariati cu studii medii.
Activitatile specifice serviciului au constat in:
activitatea juridica:
reprezentarea institutiei in 3 dosare aflate pe rolul instantelor judecatoresti;
intocmirea de dispozitii, analizarea acestora si avizarea pentru legalitate;
consilierea bibliotecarilor din bibliotecile comunale de pe raza judetului;
consilierea si verificarea juridica a documentelor la solicitarea serviciilor din structura institutiei;
activitatea de resurse umane
intocmirea documentatiei si inaintarea spre aprobare a Organigramei si a Statului de functii ca urmare a promovarii pe studii superioare a 6 salariati in conformitate cu prevederile O.G. 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
completarea si actualizarea dosarelor de personal si a carnetelor de munca ale salariatilor;
completarea periodica a registrului electronic de evidenta a salariatilor si inaintarea catre ITM Vaslui;
intocmirea si actualizarea, ori de cate ori este nevoie (indexari, majorari salariale, angajari de personal, modificarea sporurilor de vechime, reincadrari, etc.), a Statului de functiuni al Bibliotecii Judetene;
asigurarea si urmarirea stabilirii drepturilor salariale cuvenite personalului conform legislatiei in vigoare si inaintarea spre aprobare conducatorului unitatii;
activitatea de achizitii publice
intocmirea programului anual de achizitii publice pe baza solicitarilor primite de la sefii de serviciu;
operarea de modificari si completari ulterioare in programul de achizitii publice cu aprobarea conducatorului institutiei;
organizarea si finalizarea unui nr. de 477 proceduri de achizitii directe online prin intermediul Sistemului electronic de achizitii publice;
intocmirea raportului anual al achizitiilor publice si transmiterea catre ANRMAP;
intocmirea documentatiei pentru achizitii publice si asigurarea activitatii de informare si publicare conform prevederilor legale;
activitatea de intretinere si deservire
activitati de curatenie, igienizare a spatiului si deprafuire a documentelor de biblioteca;
gestionarea, distribuirea si folosirea rationala a materialelor igienico-sanitare;
intretinerea autovehiculului din dotare, efectuarea curselor si justificarea acestora;
In ceea ce priveste
perfectionarea profesionala a personalului un numar de 5
bibliotecari au participat
Evaluarea activitatii si a performantelor profesionale s-a facut conform prevederilor legale in urma careia s-au acordat punctaje care atesta respectarea normelor si sarcinilor de catre fiecare salariat conform fisei postului.
3.Folosirea tehnologiilor moderne si dezvoltarea serviciilor de biblioteca bazate pe IT
Activitatea de informatizare a bibliotecii s-a desfasurat pe urmatoarele coordonate:
- Administrarea si intretinerea retelei de calculatoare;
- Programare;
- Coordonarea bazelor de date;
- DTP (procesare text si imagini, design), multimedia (prelucrarea inregistrarilor video si foto);
Dezvoltand coordonatele de mai sus, mentionam:
- administrarea retelei pentru
asigurarea functionarii aplicatiilor de retea si a
comunicarii intre echipamente: intretinerea soft si hard a
calculatoarelor, inlocuirea componentelor defecte, inlocuirea si
redistribuirea hub-urilor si switch-urilor pentru optimizarea traficului
in retea. In prezent Biblioteca Judeteana Vaslui dispune de un
numar de 56 de calculatoare din care 21 de calculatoare sunt destinate
accesului
- administrarea web-server-ului (realizare de actualizari, configurari specifice activitatii desfasurate, operatiuni de maintenance);
- administrarea mail-server-ului (actualizari, configurari, maintenance);
- administrarea sistemului de supraveghere video;
- webdesign (realizarea si dezvoltarea noului site www.bjvaslui.ro (PHP, MYSQL, CSS, XML, FLASH, JAVA) si a portalului comunitatii (www.bjvaslui.ro/portal) pentru o mai buna diseminare a informatiei;
- administrarea sistemului integrat de biblioteca TINLIB; in catalogul electronic al bibliotecii se regasesc 90.954 titluri carte (209745 unitati de biblioteca), 1220 titluri seriale (27944 unitati de biblioteca), 3122 titluri documente audio-video (3507 unitati de biblioteca) si 7315 titluri articole din periodicele locale;
- actualizarea bazei de date on-line (exportul, conversia si importul inregistrarilor bibliografice in sistemul MYSQL al serverului de internet);
- coordonarea si asigurarea asistentei de specialitate pentru bibliotecile municipale, orasenesti si comunale informatizate (Tlib si Bibliophil);
- actualizarea soft-ului de biblioteca pentru bibliotecile comunale in functie de necesitatea si disponibilitatea update-urilor;
- asistenta de specialitate in activitatea de operare si utilizare a soft-ului in functie de solicitarile venite din partea serviciilor Bibliotecii Judetene si a Bibliotecilor comunale
- remedierea problemelor intervenite in bazele de date prin utilizarea modulului catalogare (carte, seriale), a modulului circulatie (utilizatori, tranzactii) si a modulului administrare;
- prelucrarea datelor din sistemul integrat de biblioteca TINLIB prin Modulul Rapoarte si Generatorul de rapoarte: Registrul Inventar, Registrul de Miscare a Fondului, Proces-verbal de predare-primire a publicatiilor achizitionate, pentru toate tipurile de documente de biblioteca (carte, materiale AV), fisa cu descrierea bibliografica;
- intocmirea, lunar, a rapoartelor statistice cu privire la: utilizatori, documente difuzate, frecventa etc.;
- generarea notificarilor de instiintare a utilizatorilor restantieri in vederea recuperarii documentelor;
- realizarea fiselor de inscriere, a permiselor de intrare inscriptionate cu cod de bare pentru utilizatorii noi inscrisi, a permiselor duplicat si a etichetelor inscriptionate cu cod de bare pentru documentele de biblioteca;
- indrumarea procesului de digitizare si gestionarea fondului de documente digitale a bibliotecii virtuale (ebibliophil.bjvaslui.ro) care detine 157 titluri opere reprezentative din literatura romana si universala si 41 articole din periodice;
- gestionarea adreselor e-mail ale Bibliotecii Judetene Vaslui;
- tehnoredactare, multiplicare, scanare, prelucrare imagini, editare a materialelor necesare in activitatea bibliotecii (afise, invitatii, programe, materiale promotionale, diplome, bibliografii, prezentari etc);
- sustinerea activitatilor desfasurate de Biblioteca Judeteana prin asigurarea unor mijloace moderne de diseminare a informatiei;
- inregistrarea video si foto si arhivarea filmelor si fotografiilor realizate in cadrul activitatilor culturale desfasurate;
- realizarea capturii video corespunzatoare fiecarei filmari precum si prelucrarea fisierelor video rezultate;
- promovarea pe internet a activitatilor bibliotecii si a cercului de muzica "Bibliosong" prin intermediul YOUTUBE si FACEBOOK;
- asigurarea bunei functionari a echipamentelor existente;
- intocmirea necesarului de noi echipamente, consumabile utilizate in editare (hartie, toner, folie laminator, etichete autoadezive etc) si gestionarea acestora
- participarea la proiectul TINART (achizitia de hard si soft pentru desfasurarea activitatii de pictura fractala, instruire pentru utilizarea ULTRAFRACTAL, realizarea site-lui de promovare a proiectului www.bjvaslui.ro/tinart, realizarea materialelor de promovare - afise, pliante, prezentari multimedia, organizarea activitatilor culturale prevazute in proiect, inregistrarea aspectelor de la activitatile desfasurate pe suport foto si video etc);
- aplicarea in Programul national Biblionet - lumea in biblioteca mea, finantat de Fundatia Bill & Melinda Gates si implementat de IREX (International Research and Exchange Board) in parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor, Fundatia EOS si Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania; valoarea proiectului este de 26,9 de milioane de dolari; scopul acestui program il constituie dezvoltarea unui sistem modern de biblioteci publice in Romania, iar obiectivele sunt: facilitarea accesului cetatenilor la informatie prin dotarea bibliotecilor cu tehnologia corespunzatoare, pregatirea bibliotecarilor prin cursuri de formare, infiintarea unui Centru Internet pentru Public (CIP) in bibliotecile publice; Biblioteca Judeteana Vaslui a aplicat pentru acest program cu o retea de 22 biblioteci publice (2 biblioteci municipale, 2 biblioteci orasenesti si 18 biblioteci comunale).
4.Dezvoltarea, completarea, evidenta, catalogarea si indexarea colectiilor
Dezvoltarea colectiilor de documente cu noutati editoriale care sa satisfaca nevoile de lectura si informare ale comunitatii municipiului Vaslui a constituit un obiectiv important. Pentru completarea si dezvoltarea colectiilor bibliotecii, personalul specializat in acest sens a avut ca surse de informare oferte editoriale, site-uri si portaluri internet, stiri si reportaje din mass-media. S-a initiat un proiect pentru atragerea donatiilor de carte de la persoane fizice si juridice din judetul nostru si din tara. In colaborare cu personalul de la relatii cu publicul s-au intocmit comenzile de publicatii, iar dupa aprobare de catre conducerea institutiei au fost lansate in SEAP. S-a asigurat corespondenta cu sursele de achizitie: editori, agenti economici, donatori.
In anul 2009 fondul de documente s-a dezvoltat cu 5213 unitati de biblioteca (carti, documente audio-video, publicatii seriale), reprezentand toate domeniile cunoasterii, in valoare de 78.983,69 lei. Dezvoltarea colectiilor se prezinta astfel:
CARTE: 4274 volume, in valoare de 65.474, 69 lei, din urmatoarele surse:
fonduri bugetare: 1185 volume, in valoare de 33.723,98 lei
donatii (persoane fizice) 3089 volume, in valoare de 31.750,63 lei
DOCUMENTE PE SUPORT ELECTRONIC: 271 u.b., in valoare de 6.144,42 lei, din urmatoarele surse:
- fonduri bugetare: 129 u.b., in valoare de 1353,91 lei
- donatii: 142 u.b., in valoare de 4790,51 lei
- PUBLICATII PERIODICE: 668 u.b., in valoare de 7364,66 lei, din urmatoarele surse:
- fonduri bugetare: 208 u.b. in valoare de 5752,36 lei
- donatii: 388 u.b. in valoare de 622,50 lei
- donatii MCC: 52 u.b. in valoare de 154,00 lei
- donatii Depozitul legal local: 20 u.b.., in valoare de 835,80 lei
Resursele financiare asigurate din fonduri bugetare reprezinta (51,69 %), donatii de la persoane fizice (47,05 %), donatii Ministerul Culturii si Cultelor (0,20 %) si donatii Depozitul Legal (1,06 %).
Pentru documentele de biblioteca primite s-au intocmit documentele necesare (note de receptie, acte de intrare pentru publicatiile donate fara act insotitor). S-a realizat evidenta, catalogarea, clasificarea si indexarea unui numar de 4545 volume carte, brevete de inventie, CD-uri, DVD-uri. Pe fiecare publicatie s-a aplicat eticheta de cota si eticheta inscriptionata cu cod de bare, apoi au fost predate in sectii pe baza documentelor de evidenta.
De asemenea s-a lucrat la completarea bazei de date retrospectiv prin prelucrarea cartilor din depozit la clasele: 52(astronomie), 53(fizica), 54(chimie), 55(geologie), 56(paleontologie). In paralel cu prelucrarea curenta si retrospectiva a cartilor s-au rezolvat o serie de probleme la descrierea sumara si evidenta cartilor, semnalate de colegele de la relatii cu publicul.
Prin trecerea la noii indici de clasificare s-a realizat
si descrierea completa a cartilor ramase cu descriere
sumara. Astfel,
S-au efectuat si iesirile din inventar a publicatiilor casate, operandu-se atat in RI clasic cat si in catalogul electronic.
S-a colaborat la verificarea descrierilor articolelor si stabilirea unor indici de clasificare si vedete de subiect in vederea editarii de anuare, bibliografii si s-a continuat baza de date a Personalitatilor vasluiene in sistemul TINLIB, realizandu-se inregistrarea completa pe macheta de catalogare a 40 personalitati si identificarea si includerea a 163 nume, cu mentionarea sursei in care se gaseste (total 487 pers.).
In colaborare a fost finalizat Dictionarul personalitatilor vasluiene din diaspora si Bibliografia cartilor cu autograf si dedicatie din patrimoniul bibliotecilor din judetul Vaslui.
In urma cercetarii analitice retrospective si curente a periodicelor locale, regionale si nationale intrate in biblioteca in anii 2005, 2006, 2008 si 2009, au fost inregistrate si modificate peste 2800 de articole in sistemul TINLIB pentru anuarul Bibliografia Judetului Vaslui. In cadrul activitatii de bibliografie locala si biobibliografii s-au realizat urmatoarele lucrari: biobibliografii "Edgar Allan Poe", "Elena Farago", Ionel Teodoreanu ; traduceri pentru Dictionarul personalitatilor vasluiene din diaspora; documentare si realizare material pentru Portalul comunitatii etc.
Dezvoltarea colectiilor in bibliotecile publice din judetul Vaslui, in anul 2009, se prezinta astfel:
biblioteci municipale: 1048 vol. (Barlad: 167 vol. din donatii; Husi: 875 vol. din donatii si 6 vol. din fonduri bugetare)
biblioteci orasenesti: 183 vol. (Negresti: 140 vol. din fonduri bugetare si 43 vol. din donatii; Murgeni: 0 volume
biblioteci comunale: 7764 vol. (4392 vol din fonduri bugetare si 3372 volume din donatii
Cresterea gradului de satisfactie a utilizatorilor; dezvoltarea serviciilor pentru public;
In contextul activitatii
institutiei bibliotecare atragerea publicului la lectura reprezinta
un alt obiectiv important. Serviciile si facilitatile oferite
valideaza rolul de importanta strategica a bibliotecii in
cadrul societatii. Lectura a fost promovata prin toate
mijloacele astfel ca formele ei traditionale coexista cu
activitati moderne bazate pe accesul
In anul 2009 Biblioteca Judeteana a inregistrat 4.040 utilizatori activi (3.732 in anul 2008), un numar de 96.578 documente difuzate (87.879 in anul 2008) si o frecventa de 38.154 utilizatori (38.299 in anul 2008), cifrele fiind in crestere fata de anul precedent. In perioada de referinta 2005-2009 au fost inscrisi 7.880 utilizatori, cu 272 utilizatori mai mult fata de perioada de referinta 2004-2008.
Dinamica inscrierii utilizatorilor este prezentata in tabelul urmator:
|
Luna |
Ian. |
Febr. |
Mart. |
Apr. |
Mai |
Iun. |
Iul. |
Aug. |
Sept. |
Oct. |
Nov. |
Dec. |
Total 2009 |
|
Inscrisi | |||||||||||||
|
Reinscrisi | |||||||||||||
|
Activi |
Din analiza datelor pe parcursul anului reiese ca utilizatorii noi inscrisi sunt mai numerosi in perioada care corespunde evaluarii cunostintelor scolare si in perioada premergatoare inceperii anului scolar. Perioada vacantei de vara a inregistrat 879 utilizatori activi, cu 273 utilizatori mai mult fata de perioada similara a anului precedent (606 utilizatori activi), fapt datorat derularii campaniei de promovare a serviciilor si colectiilor de biblioteca, dar si derularii programului "Biblioteca de vacanta".
Dupa statutul ocupational, categoria de utilizatori noi inscrisi, cea mai numeroasa este reprezentata de elevi si studenti - 66,60% (61,83% - 2008) urmata de intelectuali - 10,90 % (10,20% - 2008), pensionari - 2,90 % (5,10% - 2008), muncitori 2,85 % (4.62 % - 2008) si alte categorii 16,75 % (18,25 % - 2008).
Categoriile de varsta sunt corelate cu cele ocupationale, cea mai bine reprezentata fiind categoria de varsta sub 14 ani si 14-25 ani care reprezinta 75,33% (68,70% - 2008) din utilizatorii inscrisi.
Din totalul utilizatorilor inscrisi in anul 2009, sexul feminin reprezinta 62,96 % (61,43% - 2008), iar sexul masculin reprezinta 37,04 % (38,57% - 2008).
Din masuratorile prezentate anterior, rezulta urmatorii indicatori de performanta:
TABEL SINOPTIC
|
Indicatori de performanta |
Biblioteca Judeteana Vaslui - 2009 |
Biblioteca Judeteana Vaslui -2008 |
Media biblioteci judetene |
Media biblioteci judetene |
|
Indice de frecventa | ||||
|
Vizite per capita | ||||
|
Documente eliberate zilnic | ||||
|
Documente imprumutate per vizita | ||||
|
Indice de lectura | ||||
|
Documente consultate per capita | ||||
|
Indice de rotatie | ||||
|
Utilizatori inscrisi % din populatie |
Tabelul evidentiaza cresterea indicatorilor de performanta obtinuti de biblioteca judeteana in anul 2009, fata de anul 2008.
- indicele de frecventa, de 9,44 - caracteristic bibliotecii judetene in anul 2009, semnifica faptul ca fiecare utilizator activ a venit la biblioteca pe parcursul anului de 9 ori (in anul precedent de 10 ori);
vizite la biblioteca pe cap de locuitor: 0,54 valoare identica cu anul precedent;
documente eliberate zilnic: 391, cu 22 mai mult fata de anul 2008;
documente imprumutate per vizita in valoare de 2,98 documente este superior indicatorului obtinut in anul 2008;
indicele de lectura: 23,90 indica o usoara crestere fata de valoarea inregistrata in anul 2008;
documentele consultate, pe cap de locuitor, au ajuns la 1,37, cu 0,12 mai mult fata de 2008;
indicele de rotatie cu valoare de 39,83% (36,84% - 2008), ne arata ca mai bine de o treime din fondul de documente a circulat catre utilizatori;
pentru perioada de referinta de 5 ani (2005-2009) procentul utilizatorilor inscrisi a ajuns la 11,23%. Acelasi indicator, raportat la anul 2009, atinge procentul de 5,30 %, incadrandu-ne astfel in prevederile Legii Bibliotecii care stabileste ca referinta un procentaj cuprins intre 5-10% din populatia servita.
Cresterea indicatorilor se datoreaza orientarii activitatii bibliotecii catre un marketing performant prin derularea unei campanii de promovare a bibliotecii, a serviciilor de biblioteca si a colectiilor sale prin diverse cai: derularea campaniei de promovare in institutiile scolare din municipiul Vaslui, activitati culturale prevazute in proiecte cultural-educationale si parteneriate atat in spatiul bibliotecii cat si in afara ei, evidentierea activitatilor si serviciilor in mass-media locala, realizarea unui sondaj de opinie, etc.
Permisele de intrare au fost eliberate la nivelul fiecarei sali astfel: 900 permise (sala de imprumut pentru adulti), 546 permise (sala de imprumut pentru copii), 115 permise (sala de lectura), 58 permise (periodice), 31 permise (mediateca).
Din totalul documentelor difuzate (96.578 u.b.), 67.852 reprezinta carti (72,33%), 11.065 periodice (11,46%) si 15.664 documente audio-video si internet (16,21%).
Dupa continut, categoria de documente cea mai solicitata este reprezentata in continuare literatura care reprezinta 55,40% din totalul documentelor consultate. Se observa orientarea utilizatorilor si catre alte domenii de cunoastere, fapt demonstrat de procentele in usoara crestere fata de anul precedent pentru documente care apartin urmatoarelor domenii: stiinte sociale, economice si juridice 8,18% fata de 7,63% (2008); stiinte aplicate (medicina, tehnica) 12,38% fata de 3,70%(2008); geografie-istorie 6,44% fata de 4,15%(2008); arta-arhitectura-sport 5,58% fata de 1,52%(2008).
Se constata o scadere a interesului pentru domenii ca: filosofie 2,44% fata de 3,67(2008); religie 1,19% fata de 1,20%(2008); generalitati 8,39 % fata de 15,45% (2008).
Din analiza datelor mentionate remarcam faptul ca exista o corelare in ceea ce priveste numarul utilizatorilor inscrisi, a frecventei, dar si a numarului de volume difuzate. Luna decembrie inregistreaza o scadere vizibila a tuturor indicatorilor cauzata de imposibilitatea asigurarii unui climat propice studiului si lecturii prin sistarea furnizarii agentului termic.
La nivel de sali, numarul de documente difuzate se prezinta astfel:
sala de imprumut la domiciliu pentru adulti: 29.985 volume, media/angajat fiind de 7496 volume.;
sala de lectura: 24.416 volume, media/angajat fiind de 8139 volume;
sala de imprumut la domiciliu pentru copii: 15.451 volume, media/angajat fiind de 3.862 volume;
sala periodice: 11.065 volume, media/angajat fiind de 7.376 volume;
sala mediateca: 1.123 volume, la care adauga 14.538 site-ri, media/angajat fiind de 1.123 volume;
Diferentiat, pe sali, raportat la numarul de bibliotecari/sala, frecventa anuala se prezinta astfel:
sala de imprumut la domiciliu pentru adulti: 10.102 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 2525 utilizatori deserviti /an;
sala de lectura: 8.225 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 2056 utilizatori deserviti /an;
sala mediateca: 5.276 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 5276 utilizatori deserviti /an;
sala de imprumut la domiciliu pentru copii: 5.205 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 1301 utilizatori deserviti /an;
sala periodice: 3.627 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 2418 utilizatori deserviti /an;
Cresterea numarului de utilizatori, a frecventei si a numarului de documente difuzate au condus la cresterea numarului de documente nerestituite la termen. In acest sens au fost intocmite 384 procese verbale de instiintare a utilizatorilor restantieri.
In anul 2009, in bibliotecile publice din judetul Vaslui s-au inregistrat urmatorii indicatori:
Utilizatori activi:
biblioteci municipale Barlad si Husi: 13.506, din care inscrisi 3342
biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 1915, din care inscrisi 813
biblioteci comunale: 24601, din care inscrisi 5493
Documente difuzate:
biblioteci municipale Barlad si Husi: 253012 u.b.
biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 34943 u. b.
biblioteci comunale: 362014 u.b.
Frecventa:
biblioteci municipale Barlad si Husi: 126251 vizite
biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 16092 vizite
biblioteci comunale: 207395 vizite
Organizarea fondului de documente
In anul 2009 s-a continuat activitatea de aplicare a etichetelor inscriptionate cu cod de bare pentru carte. O alta activitate desfasurata de bibliotecarele gestionare ale fondului de carte a vizat modificarea indicilor de clasificare la clasa 8 cu respectarea noilor norme ale CZU, aplicad eticheta cu noii indici de clasificare.
Permanent, bibliotecarele s-au preocupat si
de reorganizarea depozitelor de carte, activitate dictata de necesitatea
crearii de spatiu pentru integrarea documentelor intrate in
biblioteca. Aceasta activitate este tot mai greu de realizat, avand
in vedere ca spatiul destinat depozitarii nu se modifica
iar cresterea anuala a colectiilor de carte este de aprox. 5000
volume. Singura posibilitate aflata la indemana bibliotecarelor este
integrarea prin depozitarea pe aceeasi polita a doua
randuri de carte, ceea ce evident duce la suprasolicitarea mobilierului dar
si dificultati in regasirea documentului solicitat de
utilizator. Planul managerial pentru anul
Conservarea colectiilor
Asigurarea integritatii colectiilor presupune pe langa aspectul administrarii gestionar-biblioteconomice si aspecte legate de starea igienico-sanitara. Nu este suficient a se asigura doar operatiuni de reconditionare, ci este imperios necesar a se acorda fondului de carte atentia cuvenita pentru prevenirea si combaterea deteriorarii microbiologice.
Activitatea de conservare a colectiilor trebuie sa se desfasoare sistematic, cu discernamant stiintific si in mod planificat, in functie de necesitatile pe care le reclama realitatea fizica a colectiilor. Sectia de lucru (laborator de conservare, restaurare si patologie a documentelor de biblioteca) are nevoie de personal cu studii corespunzatoare si perfectionat, pentru a se atinge obiectivele de activitate in conservarea, expertizarea si supravegherea tratamentelor aplicate documentelor de biblioteca raspunzand astfel necesitatilor institutiei si imperativelor formulate prin Legea bibliotecii. Pasii parcursi in realizarea acestui deziderat sunt: realizarea unui studiu in vederea stabilirii regimului corect al conditiilor de microclimat (temperatura, umiditate, aerare, iluminat) ce trebuie asigurate colectiilor de documente ale Bibliotecii Judetene; achizitionarea unui minim de materiale, unelte, aparatura, substante chimice in scopul mentinerii conditiilor corecte de pastrare a colectiilor.
Este necesara dotarea tuturor depozitelor de documente cu aparate care sa controloze elementele de microclimat: instalatie de aer conditionat (rezolva problemele pe care le ridica factorii de umiditate si temperatura); termohigraf (aparat ce monitorizeaza atat umiditatea cat si temperatura); aparate pentru umidificat sau deumidificat aerul din depozite, in functie de conditiile climatice existente.
Deprafuirea fondului de publicatii s-a realizat la nivelul fiecarei sali.
Pe parcursul anului 2009, bibliotecarele serviciului de
Numarul documentelor supuse reconditionarii a fost de 2076 volume carte (1560 in anul 2008) si au fost constituite in unitati de biblioteca 175 volume periodice (135 in anul 2008). S-au realizat 10 registre, 6 mape, 125 indicatoare etc.
6.Diversificarea ofertei culturale, activitati de marketing
In activitatea culturala si de promovare a bibliotecii s-a prezentat o oferta atractiva, determinata de interesele principalelor categorii de cititori.
Anul
Au fost
incheiate acorduri de parteneriat intre Biblioteca Judeteana si
Inspectoratul Scolar Vaslui pe baza carora s-au derulat proiectele
culturale: Copilul si cartea, Biblioteca prietena mea, Obiceiuri
si traditii romanesti; Punti catre prietenie
In calitate de for metodologic pentru bibliotecile publice din judet, Biblioteca Judeteana, prin Serviciul de Asistenta de specialitate, a desfasurat pe parcursul anului 2009 o serie de actiuni care au avut menirea de a sprijini activitatea bibliotecilor publice, actiuni orientate in special spre perfectionarea activitatii bibliotecare in sprijinul utilizatorilor, stabilirea si optimizarea relatiilor de colaborare intre biblioteci, acordarea asistentei profesionale, diseminarea informatiei de specialitate, promovarea experientei avansate, organizarea si desfasurarea intrunirilor de specialitate, instruirea continua a bibliotecarilor antrenati in activitatea cu beneficiarii.
7.Derularea/identificarea proiectelor cu finatare nerambursabila
In anul
Pentru diversificarea surselor alternative de finantare s-a intocmit un proiect pentru programul lansat de AFCN care, in urma evaluarii, a fost respins.
In calitate de partener au fost intocmite si s-au derulat doua proiecte: "Manastirea Malinesti - Asezamant al spiritualitatii crestin-ortodoxe romanesti" si "Manastirea Moreni - Centrul Cultural Ecumenic", finantate de Consiliul Judetean Vaslui prin Programul pentru finantarea nerambursabila a activitatilor nonprofit de interes general pe anul 2009, domeniul cultura, culte.
S-a asigurat sustenabilitatea proiectului 'Caravana Vesela - Teatru de joaca fara frontiere" prin completarea trupei de teatru si punerea in scena a 2 piese.
Asigurarea conditiilor optime de functionare a institutiei
Biblioteca Judeteana Vaslui asigura 0,02 mp/locuitor (fata de minim 0.015 mp cat prevede Art. 61, lit.e din Legea Bibliotecilor) in conditiile in care raportarea se face luand in calcul suprafata utila a bibliotecii (1422 mp). Daca se ia in calcul suprafata destinata accesului pentru public, reprezentata prin suprafata salilor de imprumut si a salilor de lectura, atunci reiese ca biblioteca asigura doar 0.008 mp/locuitor, mult sub prevederile legale. Acest indicator, corelat cu prevederile Art. 61, lit. (f), evidentiaza ca fiind necesara deschiderea filialei Bibliotecii Judetene Vaslui, construirea unui nou sediu. In sprijinul acestui deziderat vin si constatarile referitoare la necesitatea asigurarii accesului la informatie si educatie a utilizatorilor din zonele limitrofe ale municipiului, descongestionare depozitelor de documente, infiintarea de noi servicii catre public. Impactul asupra comunitatii locale va fi pozitiv, iar rezultatele se vor concretiza in obtinerea indicatorilor de performanta superiori anilor precedenti, superiori mediei nationale. Mentionam ca au fost asigurate (cu mici exceptii in luna decembrie) conditii optime (incalzire, iluminare, aclimatizare) pentru desfasurarea activitatii bibliotecii judetene.
In vederea cresterii calitatii serviciilor de biblioteca, Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania sustine pregatirea profesionala a bibliotecarilor si a organizat dezbateri pe diverse teme care au ca scop orientarea activitatii educationale a bibliotecilor publice. In anul 2009 au fost organizate seminarii cu tema: "Cresterea capacitatii organizationale a ANBPR", o conferinta cu tema: "Dezvoltarea capacitatii organizationale a Asociatiei in contextul programului Biblionet" la care au participat si reprezentanti ai bibliotecii judetene.
ANEXA 2
Strategia pentru indeplinirea misiunii Bibliotecii Judetene
"Nicolae Milescu Spatarul" in anul 2010
Biblioteca Judeteana "N. M. Spatarul" Vaslui, prin activitati si servicii specifice, serveste interesele de informare, studiu, lectura, educatie si de petrecere a timpului liber pentru comunitatea locala sau judeteana. Scopul fundamental al bibliotecii este satisfacerea cerintelor informationale si de documentare ale utilizatorilor. Strategia pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice bibliotecii vizeaza abordarea unor obiective care reflecta preocuparea pentru cresterea performantei si consolidarea pozitiei bibliotecii in mediul concurential. In acest sens mentionam urmatoarele obiective:
I.Consolidare si dezvoltare institutionala
a)Dezvoltarea si conservarea colectiilor
- dezvoltarea fondului de documente (carti, documente audio-video, publicatii seriale, alte categorii de documente) prin achizitia noutatilor editoriale din toate domeniile cunoasterii, respectand cerintele de informare si documentare ale publicului cititor;
- cresterea colectiilor prin donatii, sponsorizari, cumparare, alte surse, asigurand o crestere de cel putin 50 documente specifice la 1000 de locuitori;
- asigurarea conditiilor necesare prezervarii, conservarii si reconditionarii documentelor de biblioteca;
- dotarea depozitelor cu aparatura specifica pentru masurarea si controlul parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate, aerare, iluminat);
- dezvoltarea colectiilor cu documente digitizate in scopul extinderii accesului la informatii, al conservarii si valorificarii colectiilor traditionale de biblioteca;
- asigurarea continuitatii tezaurului local de documente prin intermediul depozitului legal;
- recuperarea fizica sau valorica a documentelor deteriorate ori pierdute de utilizatori, in conditiile legii;
b)Dezvoltarea serviciilor si facilitatilor
- extinderea accesului la colectii si dezvoltarea de noi servicii pentru utilizatori;
- facilitarea accesului la informatie in sistem informatizat si pregatirea utilizatorilor in vederea folosirii noilor modalitati de organizare a informatiei;
- identificarea unor teme de interes (limbi straine, programe de formare etc.) pentru membrii comunitatii si informarea acestora cu privire la oferta de instruire precum si accesul la resursele online;
- amenajarea filialei Bibliotecii Judetene pentru a oferi servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru copii si adulti, consultate a documentelor;
c)Asigurarea si dezvoltarea infrastructurii informatice
- intretinerea si dezvoltarea infrastructurii informatice existente (hardware si software) din punct de vedere cantitativ si calitativ, al uzurii morale si fizice, a performantelor programelor informatice, actualizarea acestora conform diversitatii activitatilor desfasurate in institutie;
- actualizarea si dezvoltarea site-ului bibliotecii pentru o mai buna diseminare a informatiei;
d)Cresterea performantei personalului
- formarea continua a personalului in scopul cresterii performantelor profesionale, in acord cu exigentele impuse de accesul la tehnologiile moderne si de nevoile de informare si formare specifice ale beneficiarilor/utilizatorilor serviciilor de biblioteca;
- cunostintele, calificarile, competentele profesionale si sociale dobandite in procesul formarii continue trebuie sa asigure personalului participarea directa la transmiterea de informatie si cunoastere, la activitatile de educatie si dezvoltare;
- actualizarea Fisei postului in acord cu noile atributii si competente;
e Dezvoltarea activitatii editoriale a bibliotecii
- elaborarea de documente pentru informare si documentare;
- realizarea diverselor materiale pentru promovarea activitatii si serviciilor bibliotecii;
f) Implicarea in programe si proiecte cu finantare
- identificarea unor Proiecte Europene cu finantare nerambursabila;
- atragerea de sponsorizari si alte forme de resurse pentru derularea unor activitati culturale;
- participarea in Programul national "Biblionet - lumea in biblioteca mea";
II.Cunoasterea si satisfacerea nevoilor culturale ale utilizatorilor reali si potentiali ai bibliotecii
- realizarea unui mediu informational competitiv pentru utilizatori, dezvoltand servicii si facilitati noi, in concordanta cu asteptarile acestora;
- initierea unui studiu privind nevoile informationale, culturale si educationale ale utilizatorilor;
- sprijinirea cunoasterii sub toate aspectele, prin oferta de servicii de specialitate catre persoane fizice si organizatii;
- diversificarea si adecvarea politicii de achizitie a documentelor de biblioteca in scopul satisfacerii cererilor de lectura a utilizatorilor;
- imbunatatirea comunicarii cu utilizatorii pentru realizarea unei bune fundamentari a deciziilor privind organizarea si functionarea serviciilor pentru public;
- asigurarea accesului la publicatiile care nu se regasesc in colectiile bibliotecii prin imprumut interbibliotecar;
- crearea, mentinerea si adecvarea unor servicii de biblioteca in concordanta cu solicitarile utilizatorilor;
- asigurarea de servicii pentru grupuri cu nevoi speciale (persoane cu disabilitati, persoane in varsta, someri, persoane private de libertate, persoane institutionalizate);
- cresterea numarului de utilizatori ai bibliotecii astfel incat indicele de atragere la lectura sa fie cuprins intre 5-10% din populatia municipiului;
III.Biblioteca - centru cultural si educativ
- extinderea cooperarii, formarea de parteneriate cu institutii si organizatii si consolidarea tehnicilor de munca in echipa in scopul valorificarii colectiilor;
- elaborarea planului de Programe si Proiecte culturale (Anexa);
- furnizarea unor programe culturale si educative;
- promovarea serviciilor de biblioteca si actiunilor culturale prin activitati structurate si formalizate de marketing si relatii publice, organizate in compartimente sau departamente distincte;
IV.Aplicarea principiilor de eficienta, eficacitate si economie in gestionarea mijloacelor financiare
- planificarea riguroasa a resurselor pentru a asigura coerenta intre proiectele vizate si posibilitati;
- fundamentarea deciziilor de alocare a resurselor pe date, fapte si analize ale raporturilor cost-beneficiu si calitate-pret astfel incat sa se obtina eficienta maxima cu minimum de resurse;
- monitorizarea rezultatelor prin masuratori si indicatori de performanta.
ANEXA 3
ANEXA
Accesul la serviciile de biblioteca se face pe baza "Fisei contract de imprumut" care se incheie la data inscrierii. Semnarea "Fisei contract de imprumut" constituie actul juridic prin care utilizatorul isi asuma raspunderea morala, materiala si penala, privind folosirea, pastrarea si restituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate/consultate, dar si a bunurilor materiale din sali.
In baza incheierii "Fisei contract de imprumut" se elibereaza "Permisul de intrare" care permite accesul la serviciile de biblioteca pentru public. Inscrierea se face pe baza B.I./C.I. al utilizatorului. Utilizatorii in varsta de pana la 18 ani pot fi inscrisi de catre unul dintre parinti/tutore pe baza B.I./C.I. si a certificatului de nastere sau a B.I./C.I utilizatorului.
Biblioteca ofera imprumut de documente la domiciliu utilizatorilor cu domiciliul stabil sau cu viza de resedinta in municipiul Vaslui. Elevii si studentii navetisti vor prezenta adeverinta de la institutia de invatamant respectiva.
Cetatenii
din alte localitati (atat ale judetului Vaslui cat si din
"Permisul de intrare" este unic, netransmisibil, valabil 5 ani. In caz de pierdere a permisului raspunderea va reveni titularului, care va beneficia numai de serviciile salilor de lectura pe baza unui "Permis provizoriu" in conformitate cu prevederile din "Regulamentul pentru utilizatori".
Semnarea "Fisei contract de imprumut" si inregistrarea imprumuturilor in sistemul de evidenta informatizat, pe baza permisului de intrare, in prezenta utilizatorului, atesta efectuarea serviciului de imprumut, precum si acceptarea de catre utilizator a responsabilitatilor ce-i revin.
Nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate de catre utilizator se sanctioneaza cu plata unei sume aplicate gradual, pana la 50% din valoarea de inventar, actualizata cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi.
Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de catre utilizator se sanctioneaza prin recuperearea fizica a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizata cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adauga o suma echivalenta de pana la 5 ori fata de pretul astfel calculat.
Prezenta anexa are valoarea unui angajament de plata si constituie titlu executoriu.
|
Semnatura utilizatorului, |
Semnatura parintilor/tutore, |
Director, |
Bibliotecar, |
|
prof. Voicu Gelu Bichinet |
Data
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
