Asistenta sociala - componenta a sistemului de protectie sociala

ASISTENTA SOCIALA - COMPONENTA A SISTEMULUI DE PROTECTIE SOCIALA

Conceptul de asistenta sociala. Caracteristici si principii ale asistentei sociale

Intr-un concept modern, sistemul de asistenta sociala poate fi definit ca totalitatea principiilor umanitare pe care se intemeiaza ajutorul acordat unor membrii ai comunitatilor, aflati in nevoie, sau sistemul de asistenta sociala reuneste ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de administratia publica centrala si locala pentru materializarea politicilor sociale nationale.

Asistenta sociala reprezinta componenta protectiei  sociale care, prin reglementari juridice, pune in aplicare programe nationale si regionale in vederea sustinerii unor ajutoare, indemnizatii, alocatii si servicii sociale destinate familiilor cu copii, varstnicilor, copiilor si adultilor cu deficiente si altor categorii de persoane aflate in dificultate sau in situatie de nevoie.

Nevoia sociala pentru unele persoane poate fi stabilita ca un ansamblu de nevoi a caror satisfacere trebuie considerata ca fiind necesara pentru asigurarea unui nivel minim de trai in concordanta cu cel al membrilor comunitatii. Daca nevoile fundamentale nu pot fi satisfacute - hrana, imbracaminte etc. - inseamna ca avem de-a face cu saracia.

In mod frecvent termenul de asigurari sociale se substituie celui de asistenta sociala. Daca sistemul asigurarilor sociale este un sistem contributiv la care participa angajatorii si angajatii, sistemul de asistenta sociala este un sistem de ajutorare finantat de la bugetul de stat si bugetele locale, in interesul persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de mijloacele necesare traiului.

Caracteristicile asistentei sociale sunt:

a)     asistenta sociala, ca o componenta a sistemului de protectie sociala este o institutie relativ independenta si se adreseaza persoanelor care nu pot munci sau sunt dezavantajate social;

b)     sistemul juridic care ii reglementeaza actiunile si interventiile, aplica programele umanitare pentru asigurarea in practica a politicilor sociale stabilite de administratia publica centrala si locala;

c)     finantarea serviciilor sociale si a ajutoarelor, indemnizatiilor si alocatiilor familiale se asigura de la bugetul de stat si bugetele locale.

Asistenta sociala imbraca forme variate de sprijin pentru persoanele in dificultate si se bazeaza pe urmatoarele principii:

universalitatea dreptului, respectiv toate categoriile de persoane aflate intr-o anumita situatie de criza beneficiaza de acelasi drept;

acordarea dreptului in functie de nevoi, persoanelor sau familiilor, pe baza analizei situatiei acestora prin ancheta sociala;

autodeterminarea, adica terapia sociala se stabileste cu acordul persoanei care urmeaza sa beneficieze de asistenta sociala;

confidentialitatea intemeiata pe secretul profesional al asistentului social, cu respectarea dreptului persoanei beneficiare de asistenta sociala;

Reglementari internationale privind asistenta sociala

Asistenta sociala se restructureaza si se dezvolta in cadrul fiecarui stat in raport de situatia existenta a populatiei si de traditiile locale si regionale. Potrivit prevederilor art. 22 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului se stabileste ca orice persoana, in calitatea sa de membru a societatii, are dreptul la securitate (protectie) sociala si deci, la asistenta sociala; ea este indreptatita ca, prin efortul national si colaborarea internationala, tinand seama de resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si pentru libera dezvoltare a personalitatii sale.

Urmare a Declaratiei de la Philadelphia, Organizatia Internationala a Muncii are obligatia de a sprijini statele pentru elaborarea de programe proprii pentru :

cresterea nivelului de viata;

extinderea masurilor de securitate (protectie) sociala in vederea asigurarii unui venit garantat pentru toti cei care au nevoie de protectie;

protectia minorilor, a femeilor gravide si a celor care alapteaza;

asigurarea unui nivel adecvat de alimentare si acordarea de sprijin pentru a avea acces la o locuinta.

Totodata, Declaratia a proclamat principiile fundamentale pentru activitatea Organizatiei Internationale a Muncii, respectiv:

saracia, acolo unde exista, constituie un pericol pentru prosperitatea tuturor categoriilor de populatie;

lupta contra saraciei trebuie sa existe in cadrul fiecarui stat si prin efort international, continuu si concentrat, reprezentantii angajatilor si angajatorii trebuie sa coopereze, alaturi de membrii guvernelor participand la negocieri pentru fundamentarea, in conditii democratice, pentru promovarea binelui comun si a imbunatatirii conditiilor de viata.

Consiliul Europei actioneaza pentru realizarea unei uniuni stranse intre democratiile europene, pentru ca intr-un cadru organizat sa se garanteze pacea sociala, progresul national, libertatea si drepturile omului.

In acest cadru, el desfasoara o intensa activitate de elaborare si punere in aplicare a unor instrumente internationale in domeniul social. Astfel, Carta Sociala Europeana si normele recente privind securitatea (protectia) sociala, rezolva prin ratificarea de catre statele membre, o multitudine de probleme din domeniul legislatiei interne, o stransa cooperare economica, sociala si politica intre statele europene.

Potrivit prevederilor art. 13 al Cartei Sociale Europene, partile contractante s-au angajat sa urmareasca ca orice persoana care nu dispune de resurse suficiente si care nu este in masura sa si le procure prin propriile sale mijloace sa le primeasca dintr-o alta sursa sub forma de prestatii rezultand dintr-un sistem national de protectie sociala. De asemenea, in conditiile prevederilor art. 14, in vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului de a beneficia de serviciile sociale, statele s-au obligat sa incurajeze si sa organizeze serviciile care utilizeaza metodele specifice serviciilor sociale pentru bunastarea persoanelor defavorizate si prevenirea excluderii sociale a acestora.

Managementul asistentei sociale

In Romania, asistenta sociala este asigurata pe plan central de mai multe ministere cu atributii in domeniu, cum sunt : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Justitiei, Comitetul Roman pentru Adoptii, Autoritatea Nationala pentru Protectiei Copilului si Adoptie, Ministerul Administratiei Publice, iar pe plan local de consiliile judetene si consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv directiile judetene de munca si protectie sociala.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in domeniul managementului asistentei sociale actioneaza prin directiile sale de specialitate pentru:

coordonarea sistemului national de asistenta sociala, initierea de proiecte de acte normative si urmarirea aplicarii legislatiei in domeniul asistentei sociale;

evaluarea la nivel national a programelor de asistenta sociala si propunerea strategiei privind politicile familiare pe baza analizei indicatorilor sociali;

initierea, coordonarea si urmarirea realizarii unor programe de servicii de asistenta sociala in colaborare cu administratia publica locala, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile;

coordonarea metodologica a activitatii institutiilor care asigura servicii comunitare de asistenta sociala, finantate de la bugetul de stat si bugetele locale;

asigurarea platii alocatiilor familiale, ajutoarelor si a indemnizatiilor cu caracter reparator de la bugetul de stat, pentru care, potrivit legii, este ordonator principal de credite bugetare;

elaborarea politicilor familiare si supunerea lor spre aprobare organelor competente;

acordarea de subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala.

Asistenta sociala pe plan local se intemeiaza pe principiul descentralizarii si al autonomiei locale. In acest cadru, unitatile administrativ-teritoriale au obligatia de a satisface interesele si nevoile persoanelor din cadrul propriilor comunitati fara amestecul autoritatilor centrale, autonomia fiind astfel un drept garantat, iar descentralizarea - atributul care implica autonomia.

De asemenea, servicii de asistenta sociala mai pot fi oferite de institutii autonome, publice si private, organizatii neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile care deruleaza programe in sprijinul persoanelor defavorizate.

Pentru realizarea acestor obiective managementul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale este necesar sa asigure colaborarea permanenta cu autoritatile locale atat pentru identificarea celor aflati in dificultate, cat si pentru recomandarea celor mai adecvate forme de sprijin acestora.

Obiectivele reformei sistemului de asistenta sociala. Tipuri de asistenta sociala

Sistemul national de asistenta sociala in Romania este necesar sa se consolideze pe obiective care sa-i asigure functionarea coerenta si eficienta, cum sunt:

respectarea demnitatii umane prin promovarea de actiuni reparatorii in concordanta cu resursele existente;

sustinerea si promovarea solidaritatii si justitiei sociale;

prevenirea si combaterea tendintelor de discriminare si marginalizare sociala a unor categorii de populatie si persoane;

intensificarea si dezvoltarea parteneriatului social ca mijloc de control si eficientizare a masurilor de spijin a persoanelor si familiilor aflate in dificultate;

asigurarea flexibilitatii in acordarea de prestatii in bani si natura, precum si a serviciilor sociale, pentru a se putea raspunde nevoilor reale individuale;

orientarea politicii de asistenta sociala pentru antrenarea, mobilizarea si participarea tuturor fortelor sociale la relansarea cresterii economice;

descentralizarea realizarii masurilor si programelor de asistenta sociala prin delegarea de competente administratiei publice locale; acest obiectiv este necesar sa fie asociat masurilor de descentralizare financiara.

Materializarea acestor obiective se asigura prin cele doua tipuri ale asistentei sociale, respectiv asistenta sociala previzionala si asistenta sociala curenta.

Asistenta sociala previzionala, care revine directiilor de specialitate din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, are in vedere urmatoarele actiuni principale:

asigurarea cadrului juridic, institutional si administrativ pentru realizarea politicii in domeniu, potrivit prevederilor Programului Guvernului;

elaborarea legislatiei in domeniu, armonizarea celei existente pe plan intern si alinierea acesteia la legislatia tarilor din Comunitatea Europeana;

stabilirea mecanismelor de interventie pentru acordarea de sprijin categoriilor sociale defavorizate - familii aflate in dificultate, minori, varstnici, persoane cu handicap si bolnavi cronici;

definirea, organizarea si implementarea sistemului informational national pentru cunoasterea operativa a persoanelor aflate in situatie de risc, monitorizarea actiunilor realizate si controlul eficientei acestora;

coordonarea si corelarea programelor de interes national in domeniul asistentei sociale cu cele de interes local si comunitar;

asigurarea resurselor financiare, materiale si umane pentru realizarea politicii in domeniu;

legalizarea si consolidarea procedurilor si tehnicilor in vederea sustinerii si permanentizarii parteneriatului dintre administratia publica locala si reprezentantii societatii civile.

Asistenta sociala curenta, care se realizeaza de compartimentele de specialitate din cadrul directiilor de munca si solidaritate sociala in colaborare cu primariile are in vedere:

identificarea familiilor, a unor membrii ai acestora si a persoanelor singure aflate in situatie de risc social;

realizarea de anchete sociale si evaluarea socio-medicala a persoanelor aflate in dificultate pe baza grilei nationale de evaluare;

acordarea de ajutoare materiale in bani sau in natura, potrivit reglementarilor in vigoare, pe baza de cerere, persoanelor care sunt indreptatite;

organizarea si acordarea de servicii sociale persoanelor cu nevoi speciale, stabilite pe baza grilei nationale;

ocrotirea in institutii specializate, in familii substitutive sau de catre asistenti maternali a copiilor aflati in situatii critice, asistarea in camine a bolnavilor cronici, a persoanelor cu handicap si a persoanelor varstnice fara sprijin material;

evaluarea periodica si monitorizarea la nivelul comunitatilor (unitatilor administrativ-teritoriale) a realizarilor in domeniul asistentei sociale;

finantarea din bugetele locale a programelor de servicii sociale si a unor prestatii reglementate prin lege, organizarea si subventionarea unor programe de interes local de catre administratia publica locala, direct sau pe baza conventiilor incheiate cu reprezentanti ai societatii civile;

organizarea, la nivel local, a platii drepturilor de asistenta sociala reglementate prin lege - indemnizatii, ajutoare si alocatii familiale.

Din prezentarea principalelor actiuni ce trebuie desfasurate in cadrul celor doua componente, rezulta ca asistenta sociala previzionala isi gaseste locul in administratia publica centrala, iar asistenta sociala curenta se desfasoara la nivelul judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor.

Pentru ambele tipuri de asistenta sociala, sistemul national de asistenta sociala este necesar sa fie astfel organizat si structurat incat sa poata asigura, in regim permanent, asistenta sociala categoriilor de persoane defavorizate aflate in situatie de criza, avand in vedere ca dreptul la asistenta sociala este un drept universal.

Formele de sprijin din domeniul asistentei sociale

6.5.1.Ajutorul social

Legea privind venitul minim garantat prevede acordarea ajutorului social familiilor si persoanelor cu venituri mici sau fara venituri, in situatiile si perioadele in care acestea nu pot sa-si asigure prin propriile eforturi conditiile minime de trai. Nivelurile venitului minim garantat propuse sunt stabilite in corelare cu celelalte tipuri de venituri ale populatiei si in raport cu numarul de persoane din familie.

Ajutorul social prezinta urmatoarele caracteristici :

este o forma de protectie sociala, care se intemeiaza pe principiul solidaritatii sociale;

consta in plata luara a unei sume de bani ce se suporta din bugetele locale si din sumele primite de la bugetul de stat;

principalii beneficiari sunt familiile, precum si persoanele sigure, fara venituri sau cu venituri mici;

scopul pentru care se acorda este acela de a asigura beneficiarilor un venit minim garantat care sa asigure existenta persoanelor respective.

Beneficiarii ajutorului social distribuit prin sistemul asistentei sociale sunt familiile si persoanele singure, cetateni romani fara venituri sau cu venituri mici. De asemenea, pot beneficia de ajutor social si familiile sau persoanele singure, cetateni altor state sau apatrizi, care au resedinta sau domiciliul in Romania, in conditiile legislatiei romane. Au dreptul la venitul minim garantat in conditiile prezentei legi si sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala justifica acordarea acestuia. In principal, acordarea ajutorului social este legata de saracie, care difera in functie nivelul veniturilor si componenta familiei

Pentru a stimula interesul fata de munca al persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social, s-a stabilit ca familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pana la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de munca sau conventie civila de prestari de servicii.

Persoanele apte de munca din familiile pentru care se asigura venitul minim garantat vor efectua lunar cel mult 72 de ore, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii.

Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si acte doveditoare privind veniturile membrilor de familie. Titularul ajutorului social este persoana care a facut cererea, iar beneficiarul ajutorului social este familia. Cererea de acordare a ajutorului social, declaratia privind veniturile realizate de membrii familiei, precum si celelalte acte doveditoare se depun si se inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza locuieste titularul. In cazul persoanelor fara domiciliu, aflate in situatie de nevoie, cererea se inregistreaza la primarul localitatii resedinta de judet sau, dupa caz, la primarul general al Municipiului Bucuresti.

Cererea de acordare a ajutorului social se solutioneaza in termen de 30 de zile de la data inregistrarii. In vederea solutionarii cererii de ajutor social primarul dispune, in mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale, care constituie proba legala pentru instantele judecatoresti, in legatura cu deschiderea dreptului sau respingerea cererii.

Stabilirea dreptului de ajutor social, a cuantumului, precum si plata acestuia se fac prin dispozitia scrisa a primarului, pe baza documentatiei prezentate de personalul din serviciul de asistenta sociala de al primarie. Dispozitia primarului se comunica titularului ajutorului social in termen de 5 zile de la data emiterii. Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului in scris, orice modificare intervenita cu privire la veniturile si la numarul membrilor familiei, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Neindeplinirea obligatiilor de mai sus atrage, dupa caz :

suspendarea platii ajutorului social in cazul persoanei singure;

modificarea cuantumului ajutorului social prin excluderea din numarul membrilor de familie a persoanelor care nu indeplinesc obligatiile prevazute la art. 15 alin. 1;

modificarea cuantumului ajutorului social prin excluderea din numarul membrilor acesteia a persoanei care refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilor de interes social.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, nivelul lunar al venitului minim garantat pentru persoana singura, prevazut la art.4, alin (1) din Legea 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, este de :

166 lei (RON) pentru familiile formate din doua persoane,

231 lei (RON) pentru familiile formate din trei persoane;

287 lei (RON) pentru familiile formate din patru persoane;

341 lei (RON) pentru familiile formate din cinci persoane;

cate 23 lei (RON) pentru fiecare persoana peste numarul de cinci persoane, care face parte din familie.

Suspendarea platii ajutorului social si, dupa caz, modificarea cuantumului se fac prin dispozitia scrisa a primarului si se comunica titularului in termen de 15 zile de la data emiterii acestuia. Suspendarea platii ajutorului social sau modificarea cuantumului ajutorului social se face incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite obligatiile.

6.5.2.Acordarea de sprijin familiilor cu copii

A. Alocatia de stat pentru copii - constituie o forma de sprijin banesc lunar acordat de catre stat familiilor cu copii si reprezinta un drept universal pentru toti copiii si se plateste de la bugetul de stat potrivit prevederilor Legii nr. 61 privind alocatia de stat pentru copii din anul 1993. Reglementarile juridice prevad ca "persoanele care primesc alocatia de stat pentru copii sunt obligate sa o foloseasca exclusiv in scopul ingrijirii copiilor" ceea ce inseamna ca alocatia are o destinatie speciala, este un drept al copilului si nu al persoanei care o incaseaza. Constitutia Romaniei stipuleaza la articolul 45 urmatoarele :"copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru sprijinirea copilului bolnav sau handicapat".

Acordarea alocatiei pentru copii depinde de varsta copilului, cetatenia si domiciliul parintilor, precum si de situatia frecventarii scolii de catre copii. Alocatia se acorda pentru copii in varsta de pana la 16 ani, iar daca urmeaza o forma de invatamant - pana la 18 ani.

Copii care au contractat o invaliditate de gradul 1 sau 2 pana la implinirea varstei de 16 ani, precum si copiii handicapati beneficiaza de alocatie pana la implinirea varstei de 18 ani, iar apoi sunt ocrotiti prin asistenta sociala de stat. Pana la implinirea varstei de 18 ani copiii handicapati aflati in intretinerea familiei beneficiaza de alocatia de stat pentru copii in cuantumurile prevazute de lege, majorate cu 100%.

Titularul alocatiei de stat este copilul. Pe langa copiii nascuti din casatoria parintilor mai sunt indreptatiti la alocatie, in aceleasi conditii, copiii rezultati din casatoria anterioara a unuia dintre soti si care se afla in ingrijirea lor, copiii din afara casatoriei, daca au fost recunoscuti sau li s-a stabilit filiatia prin hotarare judecatoreasca precum si copiii primiti spre crestere in mod legal.

Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza deciziei autoritatilor tutelare, parintelui la care s-a stabilit prin hotarare judecatoreasca domiciliul copilului, ori caruia i s-a incredintat spre crestere si educatie.

Alocatia de stat pentru copii nu se acorda pentru copii in varsta de peste 7 ani care nu urmeaza invatamantul general obligatoriu, cu exceptia celor care nu sunt scolarizati din motive de sanatate dovedite cu certificat medical. Alocatia nu se plateste in lunile in care copiii titulari ai drepturilor se afla mai mult de 15 zile in institutii de ocrotire ori de asistenta sociala care le asigura intretinerea completa din partea statului. Alocatia nu se acorda copiilor care realizeaza venituri proprii (sunt ucenici), copiilor bursieri, daca se opteaza pentru bursa; alocatia se plateste in acest caz numai pe timpul vacantei.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste in suma fixa pentru fiecare copil, indiferent de marimea veniturilor parintilor si se indexeaza periodic, odata cu salariile, bursele, pensiile etc. Stabilirea dreptului de alocatie se face pe baza cererii insotite de actele  necesare din care rezulta indeplinirea conditiilor pentru acordarea acestui drept. Plata alocatiei se face incepand cu luna urmatoare aceleia in care s-a nascut copilul. In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei se face si pentru lunile anterioare, dar nu mai mult de 12 luni. Plata alocatiei de stat pentru copii inceteaza incepand cu luna urmatoare aceleia in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare.

Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este cel care asigura gestionarea alocatiei de stat pentru copiii in varsta de pana la 7 ani alocatiile pentru copiii care au absolvit invatamantul general obligatoriu inaintea implinirii varstei de pana la 16 ani si care nu mai urmeaza o forma de invatamant.

Reprezentantii legali ai copiilor (parinti, tutori) depun o cerere insotita de copia certificatului de nastere a copilului, la consiliile comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, unde isi au domiciliul sau resedinta. Cererile sunt depuse la Oficiul de asistenta sociala care elibereaza un carnet de cecuri care contine un numar de cecuri pe baza carora se acorda lunar alocatia. Ministerul Invatamantului gestioneaza fondurile necesare platii alocatiilor pentru urmatoarele categorii de copii :

copii de peste 7 ani care urmeaza invatamantul general obligatoriu;

copii care sunt inscrisi in unitati scolare si intrerup scolarizarea din motive de sanatate;

copii intre 16-18 ani care urmeaza o forma de invatamant la cursurile de zi.

B. Alocatia de nastere de care beneficiaza mamele pentru fiecare din primii 4 copii nou-nascuti vii. Cuantumul acestei alocatii este de 1.400.000 lei indexabil, iar plata alocatiei poate fi efectuata reprezentantului legal al copilului, atunci cand mama nu poate accede la acest drept.

C. Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii - se plateste de la bugetul de stat potrivit prevederilor Legii nr. 119/1997, cuantumurile acestei prestatii acordandu-se diferentiat in raport cu numarul copiilor aflati in intretinerea familiei, dupa cum urmeaza: 50.000 lei/familiile cu 2 copii, 100.000 lei/familiile cu 3 copii, 125.000 lei/familiile cu 4 si mai multi copii.

6.5.3.Ajutorul acordat sotiilor militarilor in termen

Ajutorul care se acorda sotiilor de militari in termen, este o forma de sprijin lunar acordat de stat familiilor militarilor in termen care realizeaza venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara. Ajutorul se acorda sotiilor ai caror soti satisfac stagiul militar obligatoriu si care realizeaza venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, din care se scade impozitul.

Sotiile militarilor in termen beneficiaza la cerere de un ajutor lunar daca se afla in una din urmatoarele situatii: au copii in varsta de pana la 7 ani sau sunt insarcinate sau daca sunt incadrate in gradul 1 sau 2 de invaliditate. Primesc acest ajutor si sotiile militarilor cu termen redus si ale elevilor scolilor militare, daca indeplinesc conditiile de mai sus.

Ajutorul se acorda cumulativ cu alocatia de stat pentru copii si ajutorul social. Daca sotia militarului in termen decedeaza, ajutorul se acorda pana la lasarea la vatra a tatalui, persoanelor care ingrijesc copiii respectivi in varsta de pana la 7 ani.

Mai primesc acest ajutor si sotiile militarilor cu termen redus si ale elevilor scolilor militare, daca indeplinesc conditiile anterioare.

Stabilirea si plata ajutorului pentru sotiile militarilor in termen se fac de catre centrele militare judetene sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Fondurile necesare platii ajutorului se suporta de la bugetul de stat.

6.5.4.Alte forme de sprijin din domeniul asistentei sociale

A. Alocatii de sprijin destinate familiilor. In acest cadru, in functie de veniturile familiale, membrii acestora urmeaza sa beneficieze de:

a)     alocatii pentru subzistenta, care vor urmari combaterea saraciei si se vor materializa prin alocatii de stat pentru copii in cuantum de 10% din salariul mediu pe tara, ajutoare sociale diferentiate pentru asigurarea nivelului venitului minim garantat si ajutoare pentru familiile cu venituri mici in vederea pregatirii copiilor pentru inceperea anului scolar;

b)    alocatii pentru dezvoltare familiala prin care se vor sprijini familiile tinere (varsta sotiilor pana in 30 de ani) in scopul facilitarii accesului acestora la o locuinta si/sau bunuri de folosinta indelungata.

Prin acordarea alocatiilor pentru dezvoltare familiala se are in vedere, pe termen lung, cresterea rolului familiei in societate, diminuarea numarului de familii sarace, integritatea familiei, precum si diminuarea treptata a interventiei statului in acordarea de alocatii de subzistenta.

B. Ajutorul de urgenta. Familiile si persoanele aflate in situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor sau altor cauze temeinic justificate, pot beneficia de ajutoare de urgenta de la bugetul de stat, aprobate prin hotarari ale Guvernului, pe baza de ancheta sociala.

In acest sens, de exemplu, in anul 2002 au fost elaborate 43 proiecte de hotarari ale Guvernului prin care se propune acordarea de ajutoare de urgenta unui numar de 5.100 familii si persoane, in suma totala de aproximativ 24,3 miliarde lei.

C. Ajutoare financiare pentru familiile si persoanele aflate in extrema dificultate datorita starii de sanatate, sau altor cauze temeinic justificate. Ajutoarele financiare se acorda pentru: acoperirea unor cheltuieli cu intretinerea, constructia, reparatia, amenajarea si modernizarea institutiilor de asistenta sociala; tratamente medicale si interventii chirurgicale in strainatate ca urmare a unor afectiuni de sanatate deosebit de grave. Potrivit normelor privind infiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele atrase in acest fond pot fi utilizate si pentru acordarea de ajutoare persoanelor care necesita tratament medical sau interventii chirurgicale in strainatate, aprobate prin hotarari ale Guvernului.

E. Ajutorul pentru refugiati acordat persoanele care au dobandit statutul de refugiat in Romania si care beneficiaza de un ajutor rambursabil pe o perioada de cel mult 9 luni. Cuantumul acestui ajutor este stabilit la nivelul salariului minim brut pe tara.

F. Ajutorul pentru incalzirea locuintei pe perioada sezonului rece este destinat familiilor cu venituri relativ reduse ale caror locuinte sunt racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice.

G. Masa la cantinele de ajutor social. Potrivit prevederilor Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, persoanele aflate in situatii economico-sociale sau medicale deosebite pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social. Persoanele eligibile care nu realizeaza venituri sau acestea se situeaza sub nivelul venitului net lunar pentru o persoana singura luata in calcul la stabilirea ajutorului social, beneficiaza de serviciile oferite de cantina de ajutor social in mod gratuit.