Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia

Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu demult medicului, care si el era pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul. Astazi, viziunea ecosistemica grupeaza o echipa pluridisciplinara care trebuie sa vina in intampinarea cererilor persoanelor de varsta a treia, ea fiind necesar sa cuprinda medicul, psihologul, asistentul social, sociologul.

Anul 1999 a fost declarat anul international al persoanelor de varsta a treia in incercarea de a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta in lume. in ultimul deceniu am fost martorii unei continue fluctuatii a populatiei peste 65 de ani, dar cu o crestere semnificativa a populatiei peste 75 de ani - fenomen denumit imbatranire. Acest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale. Realitatea este insa ca o proportie remarcabila are nevoie de servicii sociale care ori nu exista, ori nu sunt suficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Populatia varstnica a globului a crescut de la 200 de milioane in 1935 la peste 600 de milioane in anii '90, pe fondul modificarii proportiei acestora in totalul populatiei, ajungandu-se la 17% in tarile avansate economic, comparativ cu numai 7% in regiunile mai slab dezvoltate. Cel mai "varstnic' continent este Europa, pentru care varsta medie a populatiei a fost de 75 de ani, mentinandu-se de 1,3-1,4 ori mai ridicata decat cea din restul lumii, iar cel mai "tanar' continent este Africa.

Conform recensamantului populatiei din 7 ianuarie 1992, populatia Romaniei se inscrie in tendintele globale privind structurile populatiei varstnice. Populatia de 60 de ani si peste, raportata in 1992, reprezinta 16,8% din totalul populatiei de aproximativ 23 de milioane, iar cea de 65 de ani si peste - 11,1%. in jurul anului 2000, populatia de peste 65 de ani ajunge la peste 3,2 millioane, cu 3,6% mai mult ca in 1992. Un rol important in modificarea raportului de varsta il are si scaderea drastica a fertilitatii si natalitatii infantile.

Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari, ar trebui ca in acest context profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta sa constientizeze faptul ca nu sunt suficiente doar cunostintele, ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila, umanista, asociata cu sentimente de respect si afectiune, ca nu este suficient sa hranim batranul sau sa-i punem o perfuzie daca uitam sa empatizam cu el. Nu trebuie sa uitam ca empatizand cu varstnicul empatizam chiar cu viitorul nostru individual.

Privita in ansamblul sau, persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori multiplu dezavantajata prin scaderea resurselor fizice, care nu inseamna intdtdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mintal. Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta, multi dintre ei traiesc sub pragul de saracie, multi renunta la facilitatile confortului (caldura, apa, energie) din cauza veniturilor mici, multi "intaresc' randurile institutiilor de ocrotire sociala si ale cantinelor sociale. Durata medie de viata in Romania a scazut, iar pensia, chiar indexata, nu acopera taxele si impozitele impovaratoare; in plus, batranii traiesc sentimentul frustrant al faptului ca, dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia activa, ei sunt "intretinutii celor care azi lucreaza', sintagma atat de vehiculata in mass-media si mediile politice din Romania. Aceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu doar economic, ci si medical; el este un mare consumator de fonduri, avand de obicei o pluripatologie si fiind totodata un "necotizant' al tagmei medicale pana mai ieri, spre deosebire de momentul actual, cand a devenit o persoana dorita pe lista medicului de familie, numai in situatia in care este pensionar si doar datorita platii cu regularitate a asigurarilor de sanatate si punctajului obtinut de medici.

Demnitatea

Persoanele varstnice trebuie sa poata trai in demnitate si in siguranta, libere de exploatare si neafectate de rele tratamente fizice sau mentale. Trebuie sa primeasca un tratament demn, indiferent de varsta, sex, apartenanta etnica, incapacitate sau alte conditii si sa fie valorizate independent de contributia lor economica.

Independenta

Persoanele varstnice:

au dreptul sa locuiasca in propriul domiciliu atat timp cat este posibil;

trebuie sa beneficieze de posibilitatea de a trai intr-un mediu sigur;

trebuie sa aiba acces la programe educative si de formare adecvata;

trebuie sa aiba posibilitatea de a decide cand si unde isi pot desfasura activitatea;

trebuie sa aiba venituri si sprijin din partea familiei astfel incat sa le fie garantata autoindependenta.

Autorealizarea

Persoanele varstnice trebuie sa poata beneficia de oportunitati pentru a-si dezvolta plenar potentialul; trebuie sa aiba acces la resursele educative, spirituale si recreative ale societatii pentru a-si putea dezvolta propriul proiect de viata.

Participarea

Persoanele varstnice trebuie:

sa fie permanent integrate in societate,

sa participe activ la formularea si aplicarea politicilor care le afecteaza in mod direct bunastarea si sa isi poata impartasi cunostintele si abilitatile persoanelor mai tinere;

sa poata cauta si beneficia de oportunitati pentru a presta servicii in favoarea comunitatii si sa participe la actiuni de voluntariat in pozitii apropiate de interesele si capacitatile lor;

sa poata forma miscari sau asociatii.

Ingrijirea

Persoanele varstnice trebuie:

sa aiba posibilitatea de a dispune de ingrijirea familiei si societatii, in conformitate cu sistemul de valori al fiecarei comunitati;

trebuie sa aiba acces la serviciile de sanatate care sa-i ajute sa mentina sau sa-si recupereze un nivel optim de bunastare fizica, mentala si emotionala astfel incat sa previna aparitia bolilor;

sa aiba acces la servicii sociale si juridice care sa le asigure cel mai ridicat nivel de autonomie, protectie si ingrijire:

sa aiba acces la medii de ingrijire institutionala care sa le ofere protectie, reabilitare, si stimulare sociala si mentala;

sa se poata bucura de drepturile omului si de libertatile fundamentale cand locuiesc in azile sau alte tipuri de institutii rezidentiale respectandu-li-se demnitatea, credinta, nevoile si intimitatea, precum si dreptul de a participa la functionarea Centrului si de a lua decizii referitoare la ingrijire si la calitatea vietii sale.