Media Mobila

ANALIZA TEHNICA

În afara configuratiilor grafice, analiza grafica utilizeaza si o serie de indicatori tehnici care pot fi grupati in trei categorii:

indicatori de trend (MA, MACD, )

indicatori de moment (DMI, momentum, RSI, SI, )

indicatori de volatilitate (BB, RVI, )

1) INDICATORI DE TREND

MA (MOVING AVERAGE) - Media Mobila

Media mobila este, probabil, indicatorul cel mai popular și cel mai ușor de folosit. Mediile mobile sunt indicatori de confirmare, nu au capacitate de predicție, fiind folosite pentru identificarea tendului curent. Toate mediile mobile sunt indicatori intarziați (lagging) mișcandu-se dupa modificarea prețurilor. De asemenea sunt des folosite in cadrul altor indicatori tehnici.

Media mobila poate fi de mai multe feluri (simpla, ponderata, exponentiala, uniformizata etc.)   fiind perceputa ca indicator retroactiv folosit pentru confirmarea directiei de trend si detectarea semnalelor de cumparare / vanzare.

Media mobila ajuta investitorii sa identifice trendurile existente și sa observe inversarile de trend. Media mobila este reprezentata printr-o curba ce urmarește prețul inregistrat pe piața.

Media mobila simpla (SMA)este calculata folosind media aritmetica a cotațiilor unui instrument financiar pentru un numar de perioade selectat. Se pot folosi pentru calcul diverse valori din cadrul unei perioade (deschidere, inchidere, maxime, minime sau combinații intre acestea). Cel mai frecvent utilizate sunt prețurile de inchidere. 

Mediile mobile simple au avantajul de a fi cel mai ușor de calculat dar au dezavantajul de a reacționa de doua ori la fiecare perioada noua - ea se modifica prin intrarea unei noi valori dar și ca urmare a ieșirii din medie a celei mai vechi valori.

În cazurile in care prețul depașește media mobila pe creștere, acesta poate reprezenta un semnal de cumparare (cu atat mai puternic cu cat media este calculata pe un interval mai lung). În cazurile in care prețul cade sub media mobila pe scadere, acesta poate reprezenta un semnal de vanzare.

Elementul cel mai important la media mobila este numarul de perioade utilizate la calcularea ei. Lungimea mediei mobile ar trebui sa se potriveasca ciclului de piața care se dorește a fi urmat (termen foarte scurt 5 -13 zile, termen scurt 14 -25 zile, termen mediu 50-100 zile, termen lung 100-200 zile).

P₁, P₂ ,   = preturi inregistrate pe piata

n = numar de perioade de observare

Media mobila exponențiala (EMA) este un indicator mai fin decat media mobila simpla. Ea ofera o pondere mai mare ultimelor valori ale prețului și reacționeaza mai repede la schimbari. Dand ponderi tot mai mici datelor mai vechi, se poate aprecia ca acest indicator nu se modifica prin ieșirea acestora din medie. Ponderea acordata celor mai recente cotații este determinata de numarul de perioade folosite. Cu cat acest numar este mai redus, cu atat ultimele cotații primesc o pondere mai mare.

Se calculeaza prin aplicarea unui procentaj din prețul de inchidere al zilei curente cu valoarea mediei mobile din ziua anterioara. Acest tip de medie se utilizeaza pentru a da mai multa 'greutate' prețurilor mai recente.

O medie exponențiala pe o perioada relativ scurta este mai sensibila la schimbarile de preț, permite observarea mai rapida a noilor tendințe și ofera mai multe semnale de tranzacționare. O medie mobila exponențiala calculata pe o perioada de timp mai lunga ofera mai puține semnale de tranzacționare. Cand prețul evolueaza des in sus și in jos, fara a avea un trend, intersectand des media mobila, semnalele date pot fi false.

P₁ = ultimul preț inregistrat pe piața

EMA₀ = Media mobila exponențiala aferenta perioadei anetrioare

n = numar perioade pentru care se calculeaza media mobila

Interpretare

Intersecția prețului cu media mobila:

un semnal de cumparare apare atunci cand prețul intretaie in sus media mobila. Cu cat media mobila este atinsa de mai multe ori fara a fi strapunsa in jos cu atat aceasta devine un suport mai puternic.

un semnal de vanzare apare atunci cand prețul intretaie in jos media mobila aratand ca trendul crescator s-a incheiat și ca urmeaza trend descrescator. De aceasta data, media mobila devine nivel de rezistența.

Semnale de cumparare și de vanzare pot fi date și de intersecțiile a doua medii mobile - calculate pe doua perioade de timp diferite. Atunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in sus media mobila calculata pe perioada mai lunga, avem un semnal de cumparare. Atunci cand media mobila calculata pe perioada mai scurta intersecteaza in jos media mobila calculata pe perioada mai lunga, avem un semnal de vanzare.

Comparație SMA - EMA:

Media mobila folosita depinde de preferințele investitorului. Media simpla se adapteaza cu intarziere mai mare la schimbarile din piața dar cea exponențiala poate genera mai multe semnale false. Mediile exponențiale pot fi folosite pentru a observa schimbarile mai repede, iar cele simple pentru a determina trendul pe termen mai lung. Alegerea poate fi facuta și pe baza instrumentului analizat, pentru unele instrumente media simpla funcționeaza mai bine, pentru altele cea exponențiala.

Media mobila ponderata (WMA) acorda o pondere mai mare ultimelor cotații ca și in cazul mediilor exponențiale, insa formula de calcul este diferita: se calculeaza ca o medie a prețurilor de inchidere din perioada selectata, ponderata cu volumul de acțiuni tranzacționate. Ofera o imagine mai clara asupra valorii de tranzacționare.

MACD (MOVING AVERAGE CONVERGENCE / DIVERGENCE)

Semnalizeaza schimbarile de trend si indica directia trendului. Acest indicator se reprezinta grafic sub forma a doua curbe ale caror intersectii furnizeaza semnale de tranzactionare. În cazul in care intre evolutia indicatorului MACD si evolutia pretului de piata analizat exista divergenta se furnizeaza un prim indiciu ca trendul actual se apropie de sfarsit.

Se reprezinta grafic ca doua drepte ale caror intersecții dau semnale de tranzacționare: o linie continua (numita dreapta MACD) și o linie punctata (numita dreapta de semnal). Dreapta MACD masoara diferența dintre doua medii mobile exponențiale (de regula EMA(12) și EMA(26)) și reacționeaza relativ rapid la schimbarea prețurilor. Dreapta de semnal este o medie mobila exponențiala a dreptei MACD. Aceasta reacționeaza mai incet la schimbarea prețurilor.

Este de preferat ca indicatorul MACD sa fie utilizat in combinație și cu alți indicatori ai analizei tehnice pentru a putea exclude semnalele false. Semnale false ale MACD apar de obicei atunci cand linia MACD și linia de semnal se intersecteaza intr-un interval scurt de multe ori - indicand de fapt ca piața nu are un trend, ci are o evoluție laterala.

MACD este un indicator de urmarire a trendului dar sacrifica semnalele rapide și da un semnal oarecum intarziat. Atunci cand trendul este mai amplu, mai viguros, MACD chiar daca da un semnal intarziat ofera pobibilitatea de a prinde trendul in cea mai mare parte a lui, dar daca trendul este de scurta durata acest indicator poate fi irelevant.

MACD este rezultatul unor medii mobile, mediile mobile fiind ele insele indicatori tehnici intarziați. De preferat este ca acest indicator sa fie utilizat pe intervale de timp mai largi.

Interpretare

Intersectarea liniei MACD cu linia de semnal

Semnalul de cumparare este atunci cand MACD intersecteaza in sus linia de semnal, iar semnalul de vanzare este atunci cand MACD intersecteaza in jos linia de semnal. Intersectarea MACD cu linia de semnal poate indica inceputul unui nou trend.

Divergența MACD

Indicatorul MACD poate ajuta la anticiparea schimbarilor de trend. Atunci cand trendul MACD este divergent cu trendul prețului activului urmarit ne poate da un semnal util cum ca trendul activului slabește in intensitate și se poate previziona o intoarcere a acestuia.

2) INDICATORI DE MOMENT

Momentul este un termen utilizat in cadrul analizei tehnice pentru a descrie viteza cu care se misca preturile intr-o anumita perioada.

DMI (DIRECTIONAL MOVEMENT INDEX)

Indicatorul DMI se calculeaza pe baza prețurilor de piața prin compararea prețului curent cu nivelul prețului anterior și arata rezultatul sub forma unei drepte crescatoare de trend (+DI) sau a unei drepte descrescatoare de trend (-DI), cu valori cuprinse intre 0 și 100. În general, atunci cand +DI este deasupra -DI, piața este pe trend crescator, iar daca -DI este deasupra +DI, piața se incadreaza pe un trend descrescator.

DMI calculeaza de asemenea și intensitatea trendului crescator și descrescator, afișand acest rezultat sub forma linii de intensitate a trendului (ADX). Linia ADX arata intensitatea mișcarii, considerandu-se o piața activa atunci cand linia ADX este peste 30 și o piața inactiva pentru o valoare a liniei ADX sub 30.

MOMENTUM

Acest indicator reflecta intensitatea cu care se produce o schimbare la nivelul pieței și masoara viteza schimbarii de preț fiind folosit drept un indicator de anticipare al schimbarilor de trend. Valorile sale pozitive extreme indica o piața supracumparata, iar valorile sale extreme negative indica o piața supravanduta.

M = P - Pn ,

P = ultimul preț de inchidere

Pn = pretul de inchidere de acum n perioade

Conform formulei, Momentum variaza in jurul valorii zero.

Atunci cand prețul de inchidere actual este mai mare decat prețul de inchidere din urma cu n perioade, atunci Momentum este pozitiv. Daca creșterea de preț este din ce in ce mai mare fața de perioada similara din urma cu n perioade, atunci Momentum este pozitiv și crescator - se spune ca piața caștiga momentum.

Cand prețul actual este mai mare decat cel de acum n perioade dar creșterile sunt din ce in ce mai mici, atunci Momentum este inca pozitiv dar descrescator catre nivelul zero.

Cand prețul de inchidere actual devine mai mic decat prețul de inchidere de acum n perioade, Momentum devine negativ și scade pe masura ce scaderea este din ce in ce mai rapida - și tot acest ciclu se repeta.

Cu alte cuvinte, Momentum urmarește fazele ciclice ale unui activ suport. Momentum Indicator este folosit standard pe o perioada de 10 zile. El poate fi folosit și pe alte periode de timp dar este util a fi utilizat in piața nontrend și in asociere și cu alți indicatori ai analizei tehnice.

RSI (RELATIVE STRENGHT INDEX)

Compara evolutia unui anumit instrument financiar cu propria sa performanta din trecut in ceea ce priveste evolutia cursului de piata. Are in vedere raportul dintre variatia medie a valorilor din perioadele de crestere (perioade ascendente) cu variatia medie a valorilor din perioadele de scadere (perioade descendente).

Este unul dintre cei mai populari indicatori și masoara schimbarile relative dintre prețurile de inchidere in creștere și cele in scadere. Este un indicator oscilator ce poate avertiza/anticipa semnalele de cumparare și de vanzare. RSI masoara puterea relativa interna a unei piețe dar este util de folosit alaturi și de alți indicatori.

0 < RSI < 100

Indicatorul are 2 praguri importante: 30 si 70 (unii traderi utilizand nivelele de 20 cu 80)

daca RSI > 70 à cumparari in exces (overbought) - supracumparare à preturile de piata au crescut mai mult decat asteptarile pietei

daca RSI < 30 à vanzari in exces (oversold) - supravanzare à preturile de piata au scazut mai mult decat asteptarile pietei

Media creșterilor se determina prin insumarea punctelor caștigate in zilele de creștere din cele n zile luate in analiza și imparțirea la numarul respectiv de zile, iar media scaderilor se determina prin insumarea punctelor pierdute in zilele de scadere din cele n zile luate in analiza și imparțirea la numarul respectiv de zile.

SI (STOCHASTIC INDEX)

Are in vedere pretul de piata al unui instrument financiar in raport cu valorile de maxim sau de minim ale acestuia dintr-o perioada anterioara.

Oscilatorul stochastic are la baza faptul ca intr-o evoluție crescatoare a prețurilor, prețurile de inchidere tind sa fie crescatoare, iar intr-o evoluție descrescatoare prețurile de inchidere tind sa fie descrescatoare.

Ca orice oscilator, indicatorul stochastic este folositor cu succes atunci cand piața are o evoluție laterala - nontrend dar și intr-o piața in trend indicatorul poate oferi semnale ca piața este supracumparata sau supravanduta (stare in care piața poate sta chiar și o perioada mai indelungata) oferind semnale de terminare a trendului pe masura ce indicatorul pierde din putere inainte ca acest lucru sa fie evidențiat efectiv de preț.

Interpretare

IS este compus din doua curbe: %K și %D.

Curba %K (componenta rapida a indicatorului) ne arata la ce nivel se afla ultimul preț de inchidere in raport cu plaja de prețuri din ultimele n perioade. Numarul de perioade standard folosit de inițiatorul indicatorului este 14.

Curba %D este o medie mobila a indicatorului %K și aceasta curba este considerata componenta lenta a acestui indicator. De obicei aceasta medie mobila este calculata pe trei perioade.

Conform acestor formule cele doua curbe evolueaza intre valorile 0 și 100. IS ofera semnale de cumparare și vanzare in urma intersectarilor curbelor intre ele sau a intersectarii lor cu nivelele prestabilite de 20 și 80 sau in urma formarii unor divergențe fața de preț. Unii traderi considera componenta lenta %D ca fiind mai fidela in acuratețea semnalelor oferite la intersectarea cu nivelele prestabilite.

IS este de preferat a se folosi in paralel și cu alți indicatori ai analizei tehnice. Un bun aliat al acestui indicator este RSI care atinge nivelele de supracumparare și supravanzare mai rar decat IS. Un bun semnal de vanzare este cand ambii indicatori coboara sub nivelele prestabilite de semnal - IS sub 80 și RSI sub 70. Un bun semnal de cumparare este cand ambii indicatori urca peste nivelele prestabilite de semnal - IS peste 20 și RSI peste 30.

3) INDICATORI DE VOLATILITATE

Volatilitatea descrie amplitudinea fluctuatiilor pretului independent de directia trendului. Schimbarile de volatilitate tind sa conduca la schimbari ale pretului.

BB (BOLLINGER BANDS)

Sunt curbe volatile utilizate pentru a identifica varfurile de maxim sau de minim in evolutia pretului de piata. Acest indicator a fost dezvoltat de John Bollinger și este cel mai folosit indicator de trend. Este format din doua benzi care "invelesc" o medie mobila simpla - de obicei media de 20 de perioade. Cele doua benzi sunt doua deviații standard deasupra și dedesubtul mediei. Utilizand doua deviații standard, statistic 95% dintre prețuri se afla in interiorul acestor benzi.

Ca regula, atunci cand prețurile ajung in banda superioara se considera ca piața este supracumparata, iar atunci cand prețurile ajung in banda inferioara se considera ca piața este supravanduta.

Benzile Bollinger sunt de asemenea sensibile la volatilitatea pieței. Atunci cand piața este volatila cele doua benzi se departeaza una de cealalta, iar cand piața este puțin volatila tind sa se apropie.

Benzile Bollinger ne pot indica daca prețurile sunt relativ mari sau mici, daca trendul ar putea continua sau ar putea sa se inverseze sau daca piața este mai mult sau mai puțin volatila. Acest indicator este indicat a fi folosit impreuna și cu alți indicatori precum RSI, MACD, Momentum, etc.

Interpretare

Benzile Bollinger ne pot furniza urmatoarele semnale:

Piața se afla in trend: atunci cand prețul iese in afara benzilor ne poate arata ca trendul este puternic și este de așteptat sa continue. Într-un trend puternic prețul se menține in partea extrema a unei benzi chiar intretaind-o in sus de multe ori. Este de dorit ca și alți indicatori sa confirme aceasta mișcare.

Atunci cand benzile Bollinger se departeaza mult una de cealalta exista posibilitatea manifestarii sfarșitului de trend. Într-un trend crescator, daca prețul depașește banda superioara atunci pe urmatoarea mișcare cursul va crește din nou, dar daca nu mai atinge banda superioara atunci poate aparea un semnal de intoarcere. Un semnal clasic de inversare din trend crescator este atunci cand prețul face un maxim in afara benzilor urmat de un nou maxim local in interiorul benzilor. Daca noul maxim este inferior primului maxim cu atat semnalul de intoarcere este mai puternic.

Atunci cand benzile sunt foarte apropiate este foarte probabil ca piața sa inițieze un nou trend și indicat a se aștepta pentru a vedea daca el este unul crescator sau unul descrescator incercandu-se fructificarea acestei direcții.

RVI (RELATIVE VOLATILITY INDEX)

Este un indicator utilizat pentru a determina directia volatilitatii pe o scara de la 0 la 100.

RVI reprezinta indicatorul RSI cu particularitatea ca RVI calculeaza abaterea standard aferenta unei perioade luata in analiza in locul celei aferente modificarii zilnice a prețului.

RVI peste nivelul de 50 indica o volatilitate in creștere, iar sub 50 o volatilitate in scadere. Interpretarea rezultatlelor poate fi imbunatațita daca se ține cont de cateva reguli de baza:

adresarea unui ordin de cumparare doar daca RVI > 50

adresarea unui ordin de vanzare doar daca RVI < 50

daca se rateaza primul semnal de cumparare se mai poate cumpara cand RVI > 60

daca se rateaza primul semnal de vanzare se mai poate vinde cand RVI < 40

inchiderea unei poziții de cumparare daca RVI < 40

inchiderea unei poziții de vanzare daca RVI > 60

Analiza tehnica versus analiza fundamentala

analiza fundamentala studiaza raportul fortelor cerere/oferta care influenteaza preturile de piata analiza tehnica se concentreaza pe studierea a ceea ce se intampla in piata

analiza fundamentala studiaza cauza miscarii pietei analiza tehnica studiaza efectul miscarii pietei

analiza fundamentala + analiza tehnica au ca scop final determinarea directiei in care preturile este probabil sa evolueze

Tehnicienii considera ca analiza tehnica o include pe cea fundamentala. Daca motivele fundamentale sunt reflectate in pretul pietei, atunci studierea acelor motive devine lipsita de necesitate. Citirea graficelor devine astfel o scurtatura a anlizei fundamentale. Din aceasta cauza, tehnicienii considera ca analiza tehnica are un grad mai mare de complexitate comparativ cu analiza fundamentala.

Flexibilitatea si adaptabilitatea analizei tehnice la piata de capital

Analiza tehnica se caracterizeaza prin adaptabilitatea crescuta la aproape orice mediu de tranzactionare si dimensiune temporala. Principiile acestei analize se aplica tuturor titlurilor financiare (actiuni, obligatiuni, contracte futures - analiza tehnica a fost aplicata initial actiunilor si obligatiunilor si apoi a fost adaptata contractelor futures). Rezulta astfel usurinta cu care un tehnician poate urmari oricate piete doreste, spre deosebire de un fundamentalist care ar fi nevoit sa isi constituie si sa prelucreze o mare cantitate de informatii diferite.

Un tehnician isi poate concentra atentia si resursele pe acele piete care prezinta tendinte clare si le poate ignora pe cele lipsite de «actiune». De asemenea, el poate avea o imagine de ansamblu asupra pietelor deoarece acestea sunt interconectate (modificarea pretului pe o piata poate furniza indicii privind modificarea viitoara a pretului si pe alte piete).

DIVIDENDUL ȘI POLITICA DE DIVIDEND

Dividendul reprezinta partea din profitul net repartizata actionarilor in virtutea dreptului lor de coproprietate.

Detinatorii actiunilor comune incaseaza un dividend anual, a carui marime depinde de profitul net si de politica de dividend adoptata de emitent.

Detinatorii actiunilor preferentiale au dreptul la obtinerea unui dividend prioritar fix. Daca actiunile preferentiale sunt participative, iar dividendul la actiunile comune este mai mare decat dividendul prioritar, actionarul preferential are dreptul sa incaseze diferenta pana la nivelul dividendului actiunilor comune.

Dc = dividend pentru actiuni comune

Pnd = profit net distribuit actionarilor

Dp = dividend prioritar

Nc = numar actiuni comune

Np = numar actiuni preferentiale

Pp = procent de participare

Parametrii politicii de dividend sunt:

rata de distribuire a dividendului (d)

rata de crestere a dividendului pe actiune (g)

Formele sub care se distribuie dividendul pot fi:

dividend anual determinat ca rezultat al politicii de dividend si care depinde de rezultatul financiar al societatii si de decizia de repartizare a acestuia in favoarea actionarilor.

dividend prioritar (fix) incasat de detinatorii actiunilor privilegiate. Se stabileste la momentul emisiunii actiunilor preferentiale si se incaseaza chiar daca nu se distribuie dividende pentru actiunile comune. Se poate cumula de la un an la altul (atunci cand societatea inregistreaza rezultat negative din derularea activitatii). Astfel, acest dividend asigura o remunerare de baza indiferent de rezultatul financiar al emitentului.

dividend provizoriu ce se repartizeaza inainte de inchiderea bilantului, ca un avans din dividendul definitiv ce se va repartiza ulterior, dupa incheierea exercitiului si publicarea bilantului.

dividend repartizat sub forma de noi actiuni caz in care societatea calculeaza dreptul de atribuire si fiecare actionar va primi gratuit un numar de actiuni proportional cu numarul actiunilor detinute si cu dreptul sau la dividend.

Dividendele in numerar sunt distribuite dupa un anumit program. Cele mai multe societati distribuie dividendele anual, dar pot exista si societati care le platesc semestrial sau chiar trimestrial. Extrem de rar sunt dividendele platite la un interval mai mic decat cel trimestrial.

Dividendele in actiuni vor fi distribuite ca procent la numarul actiunilor detinute de un actionar. Ele sunt platite atunci cand o societate inregistreaza profit, dar doreste sa isi conserve lichiditatile. Actiunile primite confera aceleasi drepturi ca si celelalte actiuni ordinare si vor fi distribuite actionarilor existenti proportional cu procentul de participare la capitalul social. Aceasta procedura va conduce automat la majorarea capitalului societatii cu valoarea dividendelor distribuite sub forma de actiuni.

Piata de capital cunoaste o procedura de repartizare a dividendului care presupune existenta a patru date:

a)     data declararii (Dd): este data la care conducerea societatii comerciale care distribuie dividendul anunta ca va plati dividende de o anumita valoare, anuntand si data inregistrarii.

b)     data inregistrarii (Di): este data la care societatea solicita Registrului Independent lista curenta a actionarilor indreptatiti sa primeasca dividende.

c)     data platii (Dp): este data la care societatea plateste dividendele, data stabilita, de regula la doua saptamani dupa data inregistrarii. Pentru a primi dividendul actionarul trebuie sa fie inscris in Registrul Actionarilor la data inregistrarii.

d)     data ex-dividend (D-ex): cele mai multe tranzactii dureaza 3-5 zile lucratoare pana in momentul in care fiecare participant intra in posesia valorilor mobiliare cumparate sau a banilor.

O persoana care cumpara actiunile in mai putin de 3-5 zile inainte de data inregistrarii va fi teoretic proprietarul actiunilor cumparate, dar o decontare obisnuita dureaza 3-5 zile inainte de data inregistrarii, data la care societatea primeste lista actionarilor. Începand cu aceasta data cei care doresc sa cumpere actiunile le cumpara la un pret diminuat cu valoarea dividendului. Aceasta diminuare este realizata de piata (ca rezultat al faptului ca actionarul nu mai primeste dividendul aferent anului trecut) ca dealtfel si cresterea din perioada de dupa declararea dividendului, ca urmare a faptului ca multi ar dori sa incaseze aceste dividende chiar daca nu au fost actionari tot anul. Acesta este un mecanism de autoreglare a cursului impus de piata, de raportul dintre cerere si oferta.

Pe plan international exista 3 tipuri de politica de dividend:

à politica ratelor = in functie de marimea profitului net obtinut, conducerea societatii ia decizia cu privire la procentul ce va fi repartizat actionarilor sub forma de dividende. În cazul in care acest procent ramane constant pe o perioada mai mare de timp, atunci marimea dividendului repartizat fluctueaza numai in functie de marimea profitului ceea ce determina efecte nefavorabile asupra cursului bursier al actiunii respective (este politica utilizata in Romania).

à politica reziduala = din profitul total obtinut, societatea opreste resursele necesare propriei dezvoltari (autofinantarii) si daca mai ramane un surplus, acesta se distribuie sub forma de dividende. În functie de politica de dezvoltare a societatii, partea distribuita sub forma de dividende poate sa varieze foarte mult de la un an la altul.

à politica stabilizata = este politica firmelor puternice care pornesc de la un anumit nivel al dividendului si apoi in fiecare an realizeaza o crestere a acestuia fata de anul precedent, dar intr-o masura foarte mica. Astfel, chiar daca intr-un an profitul nu este suficient pentru repartizarea de dividende crescute, firma opreste partea necesara din cea destinata autofinantarii, iar in cazul in care activitatea se incheie cu pierdere, firma apeleaza la rezervele acumulate anterior.