Oamenii de stiinta romani din perioada comunista

Ipoteza:

Unii oameni de stiinta romani s-au afirmat pe plan international in perioada comunista, in ciuda restrictiilor impuse de regim.

Regimul comunist din Romania era foarte strict in ceea ce-i privea pe oamenii de stiinta. Acestia erau controlati si tinuti sub supraveghere tot timpul. Ei trebuiau sa anunte conducerea de fiecare cercetare pe care urmau sa o faca si, de asemenea nu puteau s-o realizeze fara acordul regimului. Oamenii de stiinta aveau de facut un raport zilnic in care scriau tot ceea ce au facut in ziua respectiva, inclusiv ora la care plecau si ajungeau acasa.

Regimul a incercat foarte mult sa izoleze tara, si inclusiv oamenii de stiinta, de restul tarilor, in special de cele democratice, singurele cu care avea relatii mai stranse fiind tot cele comuniste.

Cu toate aceste restrictii unii oameni de stiinta au reusit sa se afirme pe plan intenational. Dar trebuie mentionat ca acest lucru nu a fost posibil decat pentru persoanele care faceau cercetari in domenii de care conducerea era interesata. Cum este de exemplu Ana Aslan si Horia Hulubei.

Primul argument:

Ana Aslan

S-a nascut la 1 ianuarie 1897 in Braila si a decedat pe 20 mai 1988 la Bucuresti.

Cel mai mic copil dintre cei 4 copii ai Sofiei si ai lui Margarit Aslan. Provine dintr-o familie cu valente intelectuale, tatal ei isi risipeste averea din cauza inhabilitatii in afaceri si a patimii pt jocul de carti. Mama mai tanara cu 20 de ani decat sotul-o bucovineanca frumoasa cu eduactie aleasa.

Medic roman specialist in gerontology, academician din 1974, director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie(1958-1988)

Viitoarea cercetatoare urmeaza cursurile Colegiului Romascanu din Braila. La varsta de 13 ani isi pierde tatal. Familia Aslan paraseste orasul natal si se muta la Bucuresti. In 1915, Ana absolva Scoala Centrala din Capitala. La varsta de 16 ani, viseaza sa ajunga pilot si chiar zboara cu un mic aparat, tip Bristol-Coanda. In cele din urma se decide sa devina medic. Declara greva foamei pt a invinge vointa mamei si se inscribe la Facultatea de Medicina (1915-1922)

In timpul Primului Razboi Mondial, ingrijeste soldatii in spitalele militare din spatele frontului de la Iasi. Dupa intoarcerea la Bucuresti , in anul 1919, lucreaza alaturi de marele neurology Gheorghe Marinescu. 3 an mai tarziu,absolva Facultatea de Medicina. Este numita preparator la Clinica II din Bucuresti, condusa de profesorul D.Danielopolu, care o indruma si in alcatuirea tezei de doctorat. Urmeaza o avtivitate didactica si spitaliceasca la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Clinica Medicala din Timisoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine seful Sectiei de fiziologie a institutului Endocrinologie din Bucuresti. Este punctual de plecare al carierei ei de gerontolog.

In 1952,prepara vitamina H3(Gerovital), produs farmaceutic cu actiune in tatamentul fenomenului de imbatranire, precum si in bolile batranetii, in ateroscleroza, vitiligo, sclerodermie etc. Produsul se bazeaza pe descoperirea proprietatii regeneratoare a troficitatii procainei aplicate in tratament cronic. Procaina in afectiunile reumatice este expreimentata in cazul unui student tintuit la pat din cauza unei creize de artroza. In 1958, incepe prepararea produsului pe scara larga si introducerea sa in circuitul farmaceutic. Continua cercetarile intr-un azil de batrani si evidentiaza importanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta. Ana Aslan si colaboratorii sai au adaugat potasiu metasulfit si fosfati pt a prelungi durata mentinerii substantei in corp pana la 6 sau 9 ore. Gerovital H3 sosise.

In 1956 cercetatoarea si-a prezentat descoperirile la Congresul European de Gerontologie din Germania, unde a fost privita oarecum cu scepticism. Novocaina era pana atunci cunoscuta doar ca un anestezic usor folosit de catre stomatologi.

Nu era usor de acceptat pt specialist ca aici se afla o fantana a tineretii. Pt a-si confirma rezultatele, dna.dr. Aslan a organizat un program de cercetare masiv. Pt o perioada de 2 ani au fost recoltate probe de sange de la peste 15000 de oameni, de pe intreg teritoriul tarii. La experiment au participat 400 de doctori din 140 de clinici. Cei carora li s-a administrat medicamentul erau sanatosi, dar imbatraneau. Unii primeau Gh3, iar altii un placebo, dar nimeni in afara de doctorii care administrau medicamentele nu stia care-i care. 40% dintre cei care luasera medicamentul isi luasera mai putine zile de concediu medical. In acea perioada, o epidemie de gripa afecta tarile din blocul communist.

Rata mortalitatii la cei care primisera medicamentul placebo era de 13% , iar la cei care primisera gerovital , numai 2,7%.

Gerovital-ul a fost brevetat in peste 30 de tari, fiind considerat , initial un medicament miraculous; are o actiune de echilibrare a sist nervos vegetative, cu vizibile efecte de ameliorare a diverselor afectiuni psihice.

Sub conducerea Anei Aslan, se infiinteaza, in 1952, Institutul de Geriatrie din Bucuresti, primul de acest fel din lume, al carui mod de organizare a fost recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru toate institutele similare.
A inventat (impreuna cu I. Polovrageanu) noul produs geriatric Aslavital, brevetat si introdus in productie industriala, in 1980.

Au venit la tratament I.B. Tito, Charles de Gaulle, Nikita Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Ghandi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, Pablo Neruda.
In doar opt ani, vitamina tineretii a adus Romaniei venituri de 136 milioane de dolari. Cifra avansata de specialisti este de 50 de milioane de oameni din toata lumea care au folosit cura Ana Aslan cu fiole si pastille Gerovital H3.

Afilieri

Membra a Academiei de Stiinte, din New York
Membra a Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si Igiena Sociala
Membra de Onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative
Membra in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie
Membra a Societatii Nationale de Gerontologie din Chile
Pesedinta Societatii Romane de Gerontologie

Premii si Distinctii

1952 - Premiul international si medalia 'Leon Bernard', prestigioasa distinctie acordata de Oorganizatia Mondiala a Sanatatii, pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei
Merito della Republica, Italia
Cavaler al Ordinului Palmas Academica, Franta
Profesor Honoris Causa si Doctor emerit al Universitatii Braganza Paulista, din Brazilia

Ana Aslan este citata in:
1. Who's Who in America (1972)
2. Who's Who in the World (1971)
3. Who's Who of Women (1971)
4. British Encyclopaedia (1974)
5. Who's Who of Intellectuals (1976)
6. The International Men of Achievement (1976)
7. International Biographical Association of England (1978)

Paradoxal, dar aceasta femeie deosebita care vorbea perfect franceza, germana, italiana, care putea conversa foarte usor si in engleza, greaca, spaniola si poloneza, care a citit marii prozatori rusi in limba lui Balzac, credea in ghicitoare. Ana Aslan primea sistematic la casa ei din Bulevardul Aviatorilor o femeie, care-i dadea in carti sau ii ghicea in cafea. Unii erau siguri ca ghicitoarea este - ca de fapt si alti oameni ai casei - coada Securitatii. In acelasi timp, Ana Aslan a fost o femeie credincioasa, care purta mai tot timpul la ea icoana Maicii Domnului.

Ana Aslan a fost nu numai om de stiinta si medic, dar si o femeie extraordinara. A avut ca pacienti printi, regi, presedinti de state, sefi ai unor servicii secrete, actori, dar si simpli muritori. In schimb, ea s-a ferit toata viata de medici, se lasa foarte greu pe mainile lor, ea fiindu-si propriul medic. Abia a acceptat sa fie operata de cancer de colon de profesorul Setlacec, la Spitalul Elias. Este operata si tocmai cand se credea ca s-a trecut hopul, fiind vorba de un cancer de colon in faza incipienta, mai putin agresiv in cazul varstnicilor, s-a petrecut actul final. Este "deschisa " din nou din cauza unei infectii cu Piocianic, luat din spital, dar infectia pusese stapanire pe intregul abdomen. Joi, 19 mai 1988, putin dupa miezul noptii, la Spitalul Elias trecea in nefiinta Ana Aslan. Elena Ceausescu refuza sa-i indeplineasca ultimele dorinte: inmormantarea cu preot, alaturi de mama si fratele sau, in cripta Kalindero-Danielopolu si este inmormantata la Cimitirul Bellu Ortodox fara preot, fara lumanari.

Ana Aslan a fost, incontestabil, cea mai intersanta personalitate medicala care a trait inainte de 1989 in Romania.

Al doilea argument:

HORIA HULUBEI (1896 -1972)

Se poate afirma ca fizica atomica din Romania - si chiar din lume - a beneficiat din plin de activitatea rodnica a savantului Horia Hulubei. Nascut la Iasi, frecventeaza cursurile Liceului Internat din acelasi oras, numele sau fiind inscris pe tabela de onoare a acestei scoli. inca din acea vreme, stiinta si tehnica il pasionau. "Colaboram la Gazeta matematica inca de pe atunci, organizam cu colegii simpozioane stiintifice - a marturisit el intr-un volum de interviuri. Eram fericit ca faceam ce-mi place. impreuna cu doi prieteni, am construit chiar si un planor, pe care l-am experimentat cu succes.'
 

Studiile superioare, pe care le incepuse in 1915, la terminarea liceului, sint intrerupte de intrarea in razboi a Romaniei. El lupta pe front ca infanterist in Romania, luind parte la glorioasa batalie de la Marasesti si apoi ca aviator in Franta, in cadrul unui grup de tineri recrutat de seful misiunii militare franceze in Romania, generalul Berthelot, fiind ranit si decorat.
Dupa terminarea primului razboi mondial, isi reia studiile, iar la terminarea lor se dedica invatamintului, devenind pe rind, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizica a Universitatii din Iasi. Din dorinta de a fi in contact cu cei mai reprezentativi savanti ai vremii, desfasoara o activitate de cercetare si in Laboratorul de Chimie Fizica al Sorbonei, laborator condus in acea perioada de renumitul savant Jean Perrin - lucrind aici, cu intreruperi, in perioada anilor 1927- 1938. In 1933, isi ia doctoratul in fizica la Paris, ajungind chiar director de cercetari la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activeaza sustinut in tara, fiind, pe rind, conferentiar, profesor, la universitatile din Iasi si apoi Bucuresti, unde, pe linga intensa munca de cercetare stiintifica, are o foarte bogata activitate de cercetare si organizare
a Institutului de Fizica, creat in 1948 si pe care il conduce pina in anul 1965, cind trece la conducerea Institutului de Fizica Atomica, atunci nou creat.
Horia Hulubei are meritul de a fi format generatii intregi de specialisti in fizica atomica si nucleara. in acelasi timp, el s-a distins si prin importante descoperiri stiintifice. Astfel, a obtinut - primul in lume - spectre de raze X in gaze. In acest scop, el si-a construit un spectrometru special, de conceptie proprie.
Savantul roman are contributii importante si in fizica neutronilor, in studiul elementelor transuraniene, in studiul reactiilor nucleare, mai ales in ce priveste interactiile nucleare la energii joase, medii si inalte. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor.


Ca prim director al unor importante institute de cercetare, Horia Hulubei a avut un rol decisiv in punerea in functiune - pentru prima data in tara - a unui reactor nuclear (cel de al doilea din Estul Europei) si a unui ciclotron - pentru ca ulterior sa organizeze cercetarea stiintifica bazata pe aceste instrumente moderne de studiu.
De asemenea, Horia Hulubei a avut o remarcabila activitate internationala, fiind unul din principalii organizatori ai celebrului "Palat al Descoperirilor' de la Paris (1937), ca si unul din organizatorii de seama ai invatamintului superior de fizica atomica si nucleara din tara noastra. El a fost si vicepresedinte al Consiliului Guvernatorilor Agentiei Internationale de Energie Atomica (cu sediul la Viena) si membru al Institutului Unificat de Cercetari nucleare de la Dubna (U.R.S.S.).
Pentru meritele sale cu totul remarcabile, Horia Hulubei a primit numeroase distinctii stiintifice atit din tara cit si din strainatate, fiind, in acelasi timp, membru a numeroase academii si societati stiintifice de prestigiu, nationale si internationale; a fost ales in 1937 membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1955 membru titular al Academiei R.P.R.
"Una dintre satisfactiile mele cele mai mari - a declarat el - este ca, prin infiintarea Institutului de Fizica Atomica, s-a realizat posibilitatea de a se creste in tara cadre de fizicieni eminenti - dintre care multi au lucrari deja cunoscute in lume, aducind prestigiu stiintei romanesti si asigurind schimbul de miine in acest sector. Ei realizeaza un aport insemnat, pentru economia tarii, prin lucrarile lor.

Concluzia:

In concluzie, cele doua exemple de oameni de stiinta, Ana Aslan si Horia Hulubei, reprezinta argumente clare pentru care putem spune ca Romania comunista s-a afirmat pe plan international datorita acestora si descoperirilor lor. Acest lucru a fost posibil, deoarece partidul avea interese asupra acestor cercetari. In ambele cazuri implicarea Elenei Ceausescu a avut o importanta vitala. Ea devine directoare a Institutului de Cercetare Chimica. De asemenea, a devenit doctor in chimie cu teza de doctorat "Polimerizarea stereospecifica a izoprenului", cu toate ca nu avea decat cunostinte elementare in acest domeniu.

De altfel toti conducatorii erau preocupati de efectul de imbatranire si de aceea Ana Aslan a fost incurajata sa-si continue cercetarile.

Deci, oamenii de stiinta din perioada comunista care s-au afirmat pe plan international au facut-o numai datorita acceptarii cercetarilor din partea regimului.

Bibliografie

Bratescu, Gheorghe , Ceapoiu, Nechifor, Mihailenau, Nicolae, Personalitati ale stiintei-mic dictionar , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1977

Barnea, Alexandru, Manea, Vasile, Palade, Eugen, Petrescu, Florin, Teodorescu, Bogdan, Istorie-manual pentru clasa a XI-a, Corint, Bucuresti, 2006

Condurateanu, Florin, "Are batranetea haine grele?", Jurnalul National, 2009

Manolea, Gheorge, "Ana Aslan-descoperirea secretului tineretii fara batranete", Gazeta de Sud, 2010

Petre, Popescu, Personalitati romanesti ale stiintelor naturii si tehnicii - dictionar, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

Poenaru, Elena, "Ana Aslan, o viata dedicata semenilor", Revista Felicia, 2007

Vintilesc, Razvan Mihai, "Dr. Alfred Sapse, agentul Gerovital al lui Ceausescu", Cotidianul, 2007