Putem vorbi despre izvoarele deontologiei ?

Putem vorbi despre izvoarele deontologiei ?

Am definit deontologia ca pe un ansamblu de norme, reguli, indatoriri care cuprind filozofia valorilor unei profesii. Am vazut ca deontologia acopera astazi un domeniu de cercetare si de preocupari practice extrem de larg. In afara deontologiei profesionale, care subzista , exista si o etica specifica fiecarui domeniu de activitate, care impune respectarea celorlalte si a principiilor generale ale dreptului si ale bunei cuviinte. In paralel, au aparut si sunt implementate coduri deontologice destinate precizarii drepturilor si obligatiilor diverselor entitati. Aparitia si implementarea codurilor etice au fost si sunt incurajate de institutele europene prin diversele acte normative care compun dreptul comunitar in general.

Observam, astfel, ca deontologia reprezinta o reglementare stricta derivand din numeroase tipuri de norme. Existenta si aplicarea codurilor etice si deontologice usureaza identificarea regulilor, indatoririlor, interdictiilor, restrangerilor impuse corpurilor profesionale. Daca insa nu exista un cod deontologic logic, astfel definit, ansamblul de norme compus din statutul general al functionarilor publici, alte texte juridice specifice, jurisprudenta, ghidurile fiecarui organism in parte compun acel set de reguli omogene care trebuie luat in considerare.

In ceea ce priveste statutul general al functionarilor, de obicei, fiecare stat adopta si aplica cel putin cate un act normativ de rang superior, prin care se consacra integritatea activitatii profesionale si sarcinile care le sunt incredintate, interdictia de a desfasura, direct sau prin intermediari, activitati in intreprinderile supuse controlului lor administrativ, de a avea interese, direct sau indirect, de natura a le compromite independenta. In aceste statute, sunt stabilite si obligatiile privind apararea secretului profesional si confidentialitatea, indatorirea de a raspunde cererilor privind informatiile publice, obligatia de a asigura, in integritatea lor, functiunile aferente ale profesiei sau obligatia de subordonare ierarhica.

De asemenea, fiecare stat adopta si aplica legi de organizare si functionare a institutiilor si serviciilor publice care, printre altele, contin prevederi complete privind statutul diferitelor categorii de personal, competentele generale si speciale ale acestora, atributiile structurilor functionale si ale functionarilor acestora.

Exista state care au institutionalizat comisii sau comitete nationale pentru problemele deontologiei. Practica judiciara si disciplinara a acestora constituie un important izvor al implementarii normelor deontologice in institutiile publice. In plus, ori de cate ori se ia in discutie un proiect de lege, statut sau cod deontologic, se solicita avizul sau consultanta acestor organisme specializate.

Codurile penale, legile de organizare si functionare ale institutiilor publice, statutul general al functionarilor publici si statutele speciale ale diferitelor categorii de functionari stabilesc reguli interdictive pentru functionarii care parasesc serviciul public de a se incadra in posturile disponibile in sectoarele publice ori in alte institutii morale prin care ar exercita o concurenta neloiala cu precedentele functiuni avute in administratia publica.

Normele care reglementeaza activitatea de recrutare, selectie si angajare a personalului in autoritatile administrative sau in serviciile publice, cariera functionarilor publici, promovarea acestora, mobilitatea in functia publica se refera si la reguli si norme deontologice specifice, la obligatia de transparenta, la egalitatea de tratament a persoanelor. Egalitatea accesului in functia publica este garantata constitutional in toate statele democratice si pentru a conferi acestui principiu un caracter efectiv, autoritatile legislative si cele administrative au stabilit procedura concursului, ca regula de drept comun in recrutarea si angajarea personalului. Procedura, considerata a permite mai buna respectare a egalitatii reale a candidatilor, este completata de numeroase alte garantii legale, procedurale si/sau regulamentare .

Legile speciale privind prevenirea si combaterea coruptiei, transparenta in viata economica si publica, conflictele de interese si regimul incompatibilitatilor supun functionarii publici, alesii locali sau demnitarii publici unor proceduri si declaratii publice, precum si altor conditii stricte necesare in domeniul luptei impotriva coruptiei. Prin lege, la nivel national si in cadrul ministerelor, au fost infiintate organisme care au competenta de a strange si valorifica informatiile necesare prevenirii si descoperirii infractiunilor de coruptie.

Functionarii publici sunt, de asemenea, obligati sa respecte principiile legalitatii, integritatii, probitatii, subordonarii ierarhice s.a., incalcarea lor facandu-i pasibili de sanctiuni penale si pentru alte fapte decat cele de coruptie: abuzul in serviciu, delapidarea, gestiunea frauduloasa, nedenuntarea unor infractiuni, nesesizarea organelor judiciare, neglijenta in serviciu s.a.m.d.

Obligatia de informare publica este reglementata printr-o serie de legi interne care abordeaza transparenta, timpul maxim de raspuns la cererile populatiei, protectia datelor cu caracter personal, masurile de imbunatatire a rapoartelor administratiei cu publicul, obligatia de motivare a deciziilor si actelor administrative, obligatia de a organiza un acces simplu la normele de organizare si functionare a serviciilor publice s.a.m.d.

Exista, aproape in totalitatea statelor, dispozitii normative care reglementeaza activitatea de control intern in cadrul administratiei publice , care isi axeaza obiectivele de control pe problematica indeplinirii obligatiilor care apartin deontologiei.

In fine, ghidurile si codurile deontologice, adaptate fiecarei profesii si riscurilor specifice acestora, completeaza dispozitiile normative mentionate. Nu pot fi uitate codurile functionarilor, codurile functiei publice, codurile politiei nationale, a magistratilor, a unitatilor sanitare, a bibliotecarilor publici, a agentilor financiari, a corpurilor didactice s.a.m.d.