Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea functiilor publice

Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea functiilor publice

1. Precizari conceptuale privind conflictul de interese si

regimul incompatibilitatilor

Instituirea unui regim extrem de clar si de transparent al conflictului de interese si al incompatibilitatilor, care nu trebuie sa intervina pe timpul exercitarii demnitatilor publice si al functiilor publice, constituie, fara indoiala, unul dintre elementele cheie al infrastructurii etice ale administratiei publice intr-o societate democratica, indeosebi in societatile aflate intr-o perioada de tranzitie, de consolidare a organizarii si functionarii democratice a institutiilor publice.

Acest regim contribuie la crearea si mentinerea dimensiunilor de suprematie a interesului public, transparenta a deciziilor, impartialitate, obiectivitate, neutralitate politica, integritate, corectitudine si echilibru al serviciilor publice si al persoanelor care indeplinesc o demnitate publica sau o functie publica pe intreaga durata a exercitarii mandatului sau functiei publice.

Functie de scopurile urmarite de legiuitor in realizarea interesului public care genereaza introducerea unuia sau altuia dintre regimurile juridice convenabile atingerii acestuia, sfera situatiilor de conflicte de interese sau de incompatibilitate si al persoanelor vizate poate fi mai mult sau mai putin extinsa.

Legislatia romaneasca adoptata reglementeaza o sfera extrem de larga de situatii si de persoane care indeplinesc functii de demnitati publice si functii publice carora li se aplica regimul conflictului de interese si regimul incompatibilitatilor.

Astfel, in conformitate cu prevederile articolului 69 alineat 1 din Legea nr.161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea competitiei, regimul conflictului de interese si regimul incompatibilitatilor se aplica persoanelor care indeplinesc urmatoarele demnitati si functii publice:

a)     Presedintele Romaniei;

b)    deputat si senator;

c)     consilier prezidential si consilier de stat din Administratia Prezidentiala;

d)    prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, prefect si subprefect;

e)     magistrati;

f)      alesi locali;

g)     functionari publici.

Functiile asimilate celor de ministru, secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul unor autoritati publice centrale sunt cele prevazute in actele normative privind organizarea si functionarea acestor autoritati.

Prin alesi locali, in sensul Legii nr.161/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se intelege: primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii Consiliilor judetene, consilierii locali si consilierii judeteni.

In cele ce urmeaza vom analiza, in detaliu, elementele induse prin reglementarea prin lege a conflictului de interese si regimul incompatibilitatilor.

Conflictul de interese reprezinta o situatie in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative [1].

Am putea spune ca o asemenea situatie constituie o incalcare a principiilor de legalitate, impartialitate si obiectivitate, principii care stau la baza exercitarii functiei publice [2]. Chiar daca nu au fost reglementate expresis verbis si in cazul demnitarilor, nimic nu ne impiedica sa apreciem ca aceste principii au stat si la baza activitatii demnitarilor, din moment ce obligatia depunerii declaratiei de interese incumba deopotriva ambele categorii, functionari publici si demnitari. Aceste principii aplicabile functionarilor publici au fost insa extrapolate la ansamblul categoriilor de persoane obligate sa depuna declaratia de interese prin reglementarea unitara din Cartea I Titlul IV Capitolul II al Legii nr.161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

"Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public"

Regasim, astfel, in ambele reglementari (Legea nr.188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr.161/2003), principiul impartialitatii. Ori, un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care le revin demnitarilor si functionarilor publici potrivit Constitutiei si altor acte normative, constituie o incalcare a acestui principiu.

Prin asumarea principiilor care stau la baza exercitarii functiilor publice in materia conflictului de interese si a principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese, rezulta ca regimul conflictului de interese si activitatea desfasurata de functionarii publici si demnitari trebuie sa se subordoneze urmatoarelor principii:

legalitate;

impartialitate;

obiectivitate;

integritate;

transparenta deciziei;

suprematia interesului public.

Prima reglementare de principiu a fost realizata in anul 1990 prin dispozitiile constitutionale referitoare la parlamentari, astfel:

Mandatul reprezentativ

in exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului;

orice mandat imperativ este nul.

Incompatibilitati :

nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator;

calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului;

alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

Aceleasi reglementari priveau si institutia prezidentiala. Astfel, articolul 84 alineat 1 al Constitutiei Romaniei, in forma din 1991, stipula ca: "In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata", iar in articolul 95 alineat 1 "suspendarea din functie" se precizeaza: "In cazul savarsirii unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si Senat ." iar in alineatul 3 ca "Daca propunerea de suspendare din functie, este aprobata, in cel mult 30 de zile, se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui".

In privinta functiei de membru al Guvernului, articolul 104 alineat 1 "Incompatibilitati", stabilea ca "Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial" si alineat 2 "Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica".

Prevederile de mai sus au fost mentinute si in forma revizuita a Constitutiei, la articolele 69 si 71 pentru deputati si senatori, articolul 84 alineat 1 si articolul 95 alineatele 1 si 2 pentru Presedintele Romaniei si articolul 105 alineatele 1 si 2 pentru membrii Guvernului Romaniei.

Pornind de la aceste reglementari constitutionale, doctrina juridica nu a facut la inceput distinctia intre incompatibilitati si conflictul de interese. Chiar daca intre cele doua institutii juridice exista, indiscutabil, o asemanare referitoare la principiile incalcate, modul concret de incalcare a acestor principii este diferit, ceea ce justifica reglementarea distincta a conflictului de interese si al regimului incompatibilitatilor. In aceste conditii, am putea spune ca sub aspectul efectului conflictul de interese genereaza o stare de incompatibilitate, lato sensu, dar sub aspectul cauzelor care determina aceasta incompatibilitate conflictul de interese se deosebeste prin faptul ca factorul determinant nu este neaparat o situatie juridica sau o activitate incompatibila cu activitatea care este realizata in cadrul atributiilor de serviciu, ci un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

In literatura juridica de specialitate notiunea de interes a fost interpretata diferit:

pe de o parte, o serie de autori au considerat ca interesul se limiteaza la o simpla vocatie, posibilitate, care nu poate fi cuprinsa in categoria juridica de drept.

iar, pe de alta parte, alti autori apreciaza ca interesul ar cuprinde nu numai dreptul in sine, ci si potentialitatea acestuia, vocatia.

Suntem de parere ca este de preferat sa operam cu prima acceptiune, a conflictului de interese, stricto sensu, deoarece nimeni nu poate avea alte drepturi decat cele care rezulta din situatia raporturilor juridice concrete, in cazul nostru raporturile de serviciu. A considera ca in cadrul notiunii de interes sunt cuprinse si drepturile, inseamna, de fapt, a crea o confuzie intre institutia incompatibilitatilor si cea a conflictului de interese. Daca in cazul incompatibilitatii drepturile rezultate din raportul juridic exterior raportului de serviciu sunt legale, chiar daca activitatea realizata este incompatibila, in cazul conflictului de interese asemenea presupuse "drepturi" sunt, de fapt, simple interese personale patrimoniale si nu pot fi considerate sub nici o forma drepturi subiective. Aceste interese patrimoniale personale intra in conflict cu interesul public. Tocmai de aceea in articolul 71 teza finala din Cartea I Titlul IV Capitolul 2 al Legii nr.161/2003 a fost reglementat principiul suprematiei interesului public.

O alta distinctie importanta, in afara de cea care priveste incompatibilitatea si conflictul de interese, este cea care trebuie sa se realizeze intre incompatibilitati si obligatii. Este adevarat ca situatia incompatibilitatii impune obligativitatea optiunii intre activitatile aflate in conflict. Legea nu interzice ca persoana in cauza sa desfasoare o astfel de activitate. Din acest punct de vedere, nu putem vorbi de o dispozitie prohibitiva directa referitoare la o anumita activitate, deoarece, in virtutea dreptului la munca, reglementat de articolul 38 teza a II-a din Constitutia Romaniei, "alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere". Aceasta confuzie, care a existat la inceput, a determinat si reglementarea unor aspecte care tineau de incompatibilitate in cadrul sectiunii referitoare la obligatii in cazul Legii nr.188/1999, privind Statutul functionarilor publici [6].

Au existat, desigur, reglementari disparate, referitoare la anumite categorii de functionari publici sau anumiti demnitari (prin statute speciale sau chiar prin regulamente de ordine interioara), dar, pana la aparitia Legii nr.161/2003, o reglementare unitara a conflictului de interese nu a existat. Din aceasta cauza, solutia legislativa a unificarii acestor reglementari si a distinctiei clare intre conflictul de interese si incompatibilitate a fost deplin justificata.

Reglementarea conflictului de interese prin prisma prevederilor din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor

publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

In Capitolul II din Titlul IV al Cartii I din Legea nr.161/2003 este reglementat conflictul de interese. Pentru eficienta regimului conflictului de interese, legiuitorul a preferat sa reglementeze acest regim pentru fiecare categorie in parte, tinand cont de specificul fiecaruia, pornind de la structurile administratiei publice centrale si terminand cu structurile administratiei publice locale [7].

1. Conflictul de interese in exercitarea functiei de membru a Guvernului si a altor functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala

Persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau rudele sale de gradul I. Aceste obligatii nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

In legatura cu raspunderea disciplinara si efectele juridice ale actelor administrative care nu indeplinesc conditiile impuse de aceste dispozitii prohibitive prevazute de articolul 72 din Legea nr.161/2003, au fost stabilite urmatoarele dispozitii:

• incalcarea obligatiilor prevazute constituie abatere administrativa, daca nu este o fapta mai grava, potrivit legii;
• actele administrative emise sau actele juridice incheiate prin incalcarea obligatiilor prevazute sunt lovite de nulitate absoluta.

De asemenea, in ceea ce priveste competenta verificarii sesizarilor privind incalcarea obligatiilor prevazute in articolul 72 alineat 1 aceasta a fost atribuita Corpului de control al primului-ministru . Primul-ministru poate fi sesizat de orice persoana sau se poate sesiza din oficiu. Rezultatul verificarilor se prezinta primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra masurilor ce se impun.

Daca din verificarile efectuate rezulta ca cel in cauza a realizat foloase materiale prin savarsirea abaterii administrative respective, primul-ministru dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire penala competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici . Decizia primului-ministru poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea Curtii de Apel este supusa recursului.

Persoana care a savarsit o abatere administrativa, constatata in conditiile mai sus aratate, este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie publica dintre cele prevazute la articolul 72 alineat 1 pentru o perioada de 3 ani de la data publicarii hotararii judecatoresti sau, dupa caz, a deciziei primului-ministru [10].

Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese prevazut in aceasta sectiune se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis sau incheiat.

Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunica, in scris, modul de solutionare a sesizarii, in termen de 30 de zile de la data solutionarii acesteia [11].

Conflictul de interese privind alesii locali

Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau rudele sale de gradul I .

Efectul incalcarii acestor dispozitii este nulitatea absoluta a respectivelor acte administrative. Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute sunt lovite de nulitate absoluta.

Daca in urma controlului asupra legalitatii actelor juridice incheiate sau emise de persoanele respective rezulta ca alesul local in cauza a realizat foloase materiale, prefectul dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire penala competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici .

Observam ca, in ambele cazuri (1. si ), rolul controlului apartine Guvernului, fie prin primul-ministru, in cazul autoritatilor si institutiilor publice centrale, fie prin prefect, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, in cazul autoritatilor si institutiilor publice locale.

Conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii Consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevazute in Legea administratiei publice locale nr.215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Mentinerea acestor prevederi nu este insa de natura a afecta caracterul unitar al reglementarii conflictului de interese .

3. Conflictul de interese privind functionarii publici

Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a)     este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;

b)    participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;

c)     interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I, pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta. Aceasta obligatie a functionarului public face parte din cadrul unei obligatii cu un continut mai larg - obligatia de rezerva, care ar cuprinde si obligatia de abtinere de la manifestari politice in timpul serviciului [15].

Intr-o asemenea situatie, conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct functionarul public in cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel de experienta. Incalcarea acestor dispozitii poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii .

Reglementarea situatiilor de conflict de interese deriva din principiul separarii puterilor in stat, ratiunea existentei acestor interdictii, pe timpul exercitarii functiei, fiind aceea ca functionarul public trebuie sa se consacre in intregime functiei pe care o ocupa.

Dat fiind ca vastitatea competentelor prevazute pentru functia publica atrage dupa sine o multitudine de posibilitati de incalcare a acestora, facand imposibila enumerarea tuturor abaterilor disciplinare, articolul 65 alineat 2 include in sfera abaterilor disciplinare ale functionarului public si incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici.

Astfel, in continuare, vom trata un subiect important in cadrul functiei publice si anume raspunderea juridica.

Functionarul public aflat in situatia unui conflict de interese are obligatia de a depune o declaratie de interese, pe propria raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara in afara functiei publice pe care o indeplineste.

Potrivit prevederilor articolului 11 din Legea nr.161/2003, declaratia de interese se depune in termen de 15 zile de la numirea in functia publica si cuprinde:

• functiile detinute in cadrul unor societati, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale ori partide politice;
• activitati profesionale permanente;
• calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare.

Declaratia de interese trebuie actualizata si reactualizata ori de cate ori intervin schimbari sau situatii care trebuie inscrise in declaratie, intr-un termen de cel mult 30 de zile de la data angajarii, intervenirii unei noi functii publice indeplinite.

Declaratia de interese se depune de catre functionarul public la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritatii publice, institutiei publice, sau, dupa caz, al unitatii din care face parte. Prefectii si subprefectii depun declaratia de interese la secretariatul general al prefecturii.

Declaratiile de interese sunt inscrise intr-un registru special si se publica pe prima pagina de Internet a autoritatii sau institutiei publice respective.

3. Reglementarea regimului incompatibilitatilor functiei publice

3.1. Incompatibilitatile functiei publice

Incompatibilitatile sunt, in esenta, activitatile publice sau private, anume prevazute de lege, care nu pot fi efectuate de o persoana, atata timp cat aceasta are calitatea de functionar public. Sub aspect juridic, incompatibilitatea semnifica restrangerea unui drept fundamental - dreptul la munca - si, de aceea, ele nu ar putea fi impuse decat cu respectarea prevederilor constitutionale [17], adica, numai prin lege, pentru considerente care tin de apararea securitatii nationale, a ordinii si a libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale sau prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru si numai daca este absolut necesara intr-o societate democratica, este proportionala cu situatia care a creat-o, este aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau libertatii.

Asemanator conflictului de interese, incompatibilitatile, odata stabilite, vizeaza situatia tuturor functionarilor publici, precum si functiile de demnitate publica, din sfera celor trei puteri, anume prevazute de lege. Uneori, se pot face diferentieri intre diferitele categorii de functionari publici asa cum s-a procedat prin reglementarea din cuprinsul Legii nr.161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si combaterea coruptiei .

Spre deosebire de institutia conflictului de interese, care, asa cum am vazut, poate aparea numai pe timpul si in exercitarea functiei publice sau de demnitate publica, incompatibilitatea poate preexista comparativ cu momentul numirii in functie, dar poate aparea si ulterior acestui moment, in timpul exercitarii functiei. In cazul in care este anterioara, ea se constituie intr-un impediment la numirea in functie. In cea de-a doua ipoteza, functionarul public sau demnitarul in cauza are obligatia sa opteze, intr-un termen precis determinat de lege, intre functia publica sau de demnitate publica si situatia care se constituie in incompatibilitatea invocata. Este de mentionat si faptul ca, starea de incompatibilitate, pentru teza a doua analizata, intervine la data numirii in functie a functionarului public sau a demnitarului public ori a validarii mandatului, in situatia in care functionarul public sau demnitarul public a fost ales, respectiv, dupa numirea sau angajarea alesului, precum si ulterior acestor momente, pe durata exercitarii functiei, situatie in care acesta este obligat sa demisioneze din una dintre functiile de incompatibilitate, in termenul prevazut expres de lege .

In Romania, regimul incompatibilitatii a fost reglementat de Legea nr.161/2003, invocata anterior, care prevede in mod expres care sunt incompatibilitatile care privesc calitatea de parlamentar, functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala, precum si cele care ii privesc pe alesii locali, magistrati, precum si pe ceilalti functionari publici [20].

Legiuitorul roman a ales sa precizeze si sa reglementeze, in detaliu, si in mod diferentiat, incompatibilitatile privind diferitele functii de demnitate publica si/sau de autoritate publica din administratia publica centrala si locala.

Avand in vedere atentia pe care o acordam exclusiv functionarilor publici, in cele ce urmeaza vom analiza numai incompatibilitatile care privesc aceste categorii de persoane, care exercita urmatoarele demnitati publice si functii publice de autoritate aflate exclusiv sub controlul parlamentar, exceptandu-i pe membrii parlamentului si magistrati:

a)     membrii Curtii de Conturi;

b)    presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectie;

c)     Avocatul Poporului si adjunctii sai;

d)    membrii Consiliului Concurentei;

e)     membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

f)      guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administratie si angajatii cu functii de conducere ai Bancii Nationale a Romaniei;

g)     directorul Serviciului Roman de Informatii, prim-adjunctul si adjunctii sai;

h)    directorul Serviciului de Informatii Externe si adjunctii sai;

i)      membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;

j)      membrii Consiliului National al Audiovizualului;

k)    membrii consiliilor de administratie si ai comitetelor directoare ale Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune;

l)      membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;

m)  directorul general si membrii consiliului director al Agentiei Nationale de Presa ROMPRES.

3. Incompatibilitati privind functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratia publica centrala si locala

Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a)     orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori a altor situatii prevazute de Constitutie;

b)    o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

c)     functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

d)    functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la litera "c";

e)     functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera "c";

f)      functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;

g)     calitatea de comerciant persoana fizica;

h)    calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i)      o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Functia de secretar de stat, de subsecretar de stat si functiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei functii publice de autoritate, precum si cu exercitarea functiilor prevazute in alineatul precedent, literele "b-i".

Prin exceptie, si in mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevazute la alineatele precedente ca reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri ai consiliului de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori ale societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta [22].

Tot prin exceptie de la prevederile articolului 84 alineatele 1 si 2 al Legii nr.161/2003, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si persoanele care indeplinesc functii asimilate acestora pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar - artistice .

Functia de prefect si subprefect este incompatibila cu:

a)     calitatea de deputat sau senator;

b)    functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;

c)     functia de consilier local sau consilier judetean;

d)    o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

e)     functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

f)      functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la litera "e";

g)     functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera "e";

h)    functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;

i)      calitatea de comerciant persoana fizica;

j)      calitatea de membru al unui grup de interes economic;

k)    o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Persoana care exercita una dintre functiile de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratiile publica, centrala si locala, nominalizate anterior, este obligata ca, la data depunerii juramantului sau, dupa caz, la data numirii in functie, sa declare ca nu se afla in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege [24].

In situatia in care, pe timpul exercitarii functiei publice de autoritate prevazute de articolele 84 si 85 apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, se va proceda astfel [25]:

a)     pentru functia de prim-ministru, ministru si ministru delegat, se aplica dispozitiile corespunzatoare din Legea nr.90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor;

b)    pentru functia de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, precum si pentru functia de prefect si subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care il va informa pe primul-ministru, pentru a dispune masurile necesare.

3.3. Incompatibilitati privind alesii locali

Functia de primar, viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu :

a)     functia de consilier local;

b)    functia de prefect sau subprefect;

c)     calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;

d)    functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;

e)     functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

f)      functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;

g)     calitatea de comerciant persoana fizica;

h)    calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i)      calitatea de deputat sau senator;

j)      functia de ministru, secretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;

k)    orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti nu pot detine, pe durata exercitarii mandatului, functia de consilier judetean.

Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu :

a)     functia de primar sau viceprimar;

b)    functia de prefect sau subprefect;

c)     calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

d)    functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

e)     functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

f)      functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

g)     calitatea de deputat sau senator;

h)    functia de ministru, secretar de stat si functiile asimilate acestora;

Calitatea de ales local este incompatibila cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean.

Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre agentii economici prevazuti la alineatul precedent.

Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.

Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Prevederile de mai sus se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Starea de incompatibilitate intervine numai dupa validarea mandatului, iar in cazul prevazut la articolul 88 alineat 2, dupa validarea celui de-al doilea mandat, respectiv dupa numirea sau angajarea alesului local, ulterior validarii mandatului, intr-o functie incompatibila cu cea de ales local.

Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor legii este obligat sa demisioneze din una dintre functiile incompatibile in cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii.

In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile in termenul prevazut de lege, prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, dupa caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale [28]. Ordinele emise de prefect, pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta.

In cazul primarilor, prefectul propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar in cazul consilierilor locali si consilierilor judeteni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr.70/1991, privind alegerile locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incalcarea prevederilor analizate mai sus atrage incetarea de drept a mandatului alesului local la data incheierii contractelor.

Consilierii locali si consilierii judeteni care au contracte incheiate cu incalcarea articolului 90 au obligatia ca, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr.161/2003, sa renunte la contractele incheiate. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

Incalcarea acestei dispozitii atrage incetarea de drept a mandatului alesului local.

Constatarea incetarii mandatului de consilier local sau consilier judetean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

Prevederile privind incalcarea obligatiilor anterioare si ale incetarii de drept a mandatului alesului local nu se aplica daca, pana la emiterea ordinului de catre prefect, se face dovada ca incalcarea vizata a incetat.

Prevederile articolului 90 din Legea nr.161/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, privind consilierii locali si consilierii judeteni care au interdictia de a indeplini functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale se aplica si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societatile infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Incalcarea de catre persoanele respective a prevederilor de mai sus atrage incetarea de drept a raporturilor de munca.

Constatarea incetarii raporturilor de munca se face prin ordin sau dispozitie a conducatorilor autoritatilor publice sau ai agentilor economici la care am facut referire mai sus.

3.4. Incompatibilitati privind functionarii publici

Potrivit prevederilor Legii nr.188/1999, privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare si a Legii nr.161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica [29].

Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate, dupa cum urmeaza:

a)     in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;

b)    in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publica, in conditiile legii, pe durata numirii sale;

c)     in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori in alte unitati cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizata;

d)    in calitate de membru al unui grup de interes economic.

Legea prevede, prin derogare de la aceasta interdictie, ca nu se afla in situatie de incompatibilitate, in sensul prevederilor alineatului precedent literele "a si c", functionarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis in conditiile legii, sa reprezinte sau sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare.

Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la societatile comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ nu pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa iesirea din corpul functionarilor publici.

Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.

In situatia in care functionarul public desfasoara o activitate in cadrul cabinetului demnitarului, caz in care functionarul public este suspendat din functia publica, la incheierea mandatului demnitarului, functionarul public este reincadrat in functia publica detinuta sau intr-o alta functie similara.

Potrivit prevederilor legale in vigoare [30], nu sunt permise raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I. Aceste prevederi se aplica si in cazul in care seful ierarhic direct are calitatea de demnitar.

Persoanele care se afla in una dintre situatiile invocate anterior vor opta, in termen de 60 de zile, pentru incetarea raporturilor ierarhice directe sau renuntarea la calitatea de demnitar.

Legea prevede ca orice persoana poate sesiza existenta vreuneia dintre situatiile in care exista raporturi ierarhice directe intre functionarii publici care sunt soti sau rude de gradul I.

Existenta acestui tip de raporturi se constata de catre seful ierarhic superior al functionarilor publici respectivi, care dispune, din oficiu, incetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soti sau rude de gradul I.

Situatiile care ii vizeaza pe functionarii publici desemnati sa reprezinte sau sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme sau altor organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare se constata, dupa caz, de catre primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar si functionarul public sot sau ruda de gradul I.

In mod similar, cu exceptiile prevazute pentru celelalte categorii de demnitari publici si persoane care indeplinesc functii de autoritate in administratia publica centrala sau locala, functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si de creatie literar-artistice, situatie in care documentele care alcatuiesc dosarul profesional sunt gestionate de catre autoritatea sau institutia publica la care acestia sunt numiti.

De asemenea, functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica.

In acest scop, raportul de serviciu al functionarului public se suspenda:

a)     pe durata campaniei electorale, pana in ziua ulterioara alegerilor, daca nu este ales;

b)    pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica, in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit.