Casatoria ca fundament al familiei. Motivatii comune ale casatoriei si recasatoriei.

Casatoria ca fundament al familiei. Motivatii comune ale casatoriei si recasatoriei.

Pana nu demult, definirea conceptului de casatorie se facea relativ usor, iar majoritatea definitiilor surprindeau aceleasi elemente, chiar daca priveau din perspective diferite. Insa, realitatea sociala contemporana continua sa diversifice cadrul conceptual, iar contonarea intr-o formulare sau alta, nu face decat sa ingusteze intelegerea conceptului.

Existenta fiintei umane este caracterizata de relatii si forme de organizare determinate de tipuri si nivele ale comunitatilor umane si de stadiul, treapta de dezvoltare social-economica. Forma primara de organizare a indivizilor umani o constituie familia, denumita prin conceptul de origine latina "familia", care presupune un grup de persoane inrudite prin relatii de consanguitate sau de casatorie. Casatoria, ca dealtfel si recasatoria, este considerata ca o alianta intre doua persoane de sex opus, in scopul constituirii unei familii, este o institutie legitima a societatii care a evoluat si se manifesta in functie de conditiile specifice fiecarei comunitati.

Casatoria a fost studiata atat din perpectiva sociologica, cat si juridica, perspectiva care pune in discutie aspectul normativ al constituirii, al evolutiei acesteia in societate. Cadrul juridic defineste casatoria ca "uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, care se incheie potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie"³⁹. Din acelasi punct de vedere, casatoria are urmatoarele trasaturi, ca si recasatoria:

1.Casatoria este o uniune dintre barbat si femeie.

2.Casatoria este liber consimtita.

3.Casatoria este monogama.

4.Casatoria se incheie in formele prevazute de lege.

5.Casatoria are un caracter civil.

6.Casatoria se incheie pe viata. Ea poate fi desfacuta numai in conditiile expres prevazute de lege.

7.Casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate dintre barbat si femeie.

8.Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii.

Sociologic, putem sustine ca prin casatorie, alianta dintre barbat si femeie, in scopul formarii familiei capata un caracter legitim si institutional, asigurand materializarea atat a asteptarilor fiecaruia dintre cei doi membrii, cat a asteptarilor societatii fata de cuplul casatorit.

Giddens⁴⁰ defineste casatoria ca "o recunoastere sociala si o uniune sexuala aprobata intre doi indivizi adulti". Atunci cand doi oameni se casatoresc, ei devin rude, iar legatura casatoriei largeste aria relatiei lor de rudenie. Este clar ca in cazul recasatoriei aceasta arie a relatiilor de rudenie se largeste foarte mult. Casatoria, reprezinta o legatura acceptata social intre doua persoane care locuiesc impreuna, avand o relatie sexuala.

Goodman⁴¹ defineste casatoria ca "aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza o familie". El considera ca, in esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei si norme care definesc social modul prin care barbatii si femeile se pot uni ca sa creeze o familie. Deseori, casatoria atrage dupa sine o serie de obligatii sociale, economice si sexuale pentru parteneri.

Casatoria poate fi analizata si din perspectiva psihologica, centrala fiind structura psihica a personalitatii indivizilor si a fiecaruia. Astfel, psihologic, a incerca o definire a casatoriei inseamna a vorbi despre o relatie psihologica "intre doi oameni constienti". Considerata ca "o cale a unor prefaceri psihologice ale personalitatii" de catre Jung⁴², casatoria ofera omului cadrul si mijlocul de constientizare de sine fara rost, in contextul tuturor prefacerilor la care este supus acesta in evolutia sa spre intrarea in a doua jumatate a vietii, care este considerat momentul celei mai mari infloriri, cand pasiunea devine datorie.

I. Mitrofan si C. Ciuperca⁴³ definesc casatoria ca "un proces interpersonal al devenirii si maturizarii noastre ca personalitati, de constientizare, redirectionare si fructificare a tendintelor inconstiente". Scopul este acela al cresterii personale prin experienta conjugalitatii si parentalitatii. Casatoria este o experienta traita, si care nu poate fi cu adevarat inteleasa decat din interiorul trairii.

Cu toate ca actul casatoriei a fost definit in modalitati multiple, totusi adesea definitiile prezinta caracteristici asemanatoare de motivare a casatoriei. Casatoria a fost si ramane un model de organizare sociala dominant, in ciuda tendintelor de modernizare a acestuia, si a deteriorarii treptate a caracterului traditional propriu. Faptul ca prin recasatorire se doreste, intr-un alt cadru, reorganizarea familiei avand ca model un stil de viata traditional ce se doreste a se pastra in ciuda transformarilor modernitatii, aceasta demonstreza ca in societate prezideaza actul casatoriei, sub orice forma. Presiunile asupra indivizilor necasatoriti incep sa scada, odata cu preocuparea pentru individualitatea modernista si postmodernista a individului. Totusi, casatoria prezinta cateva caracteristici care motiveaza existenta ei in societate. Casatoria favorizeaza, ca si recasatoria, desfasurarea unor necesitati ale individului, mai facil decat modul individual. Ea asigura un grad superior de securitate celor doi membri ai cuplului, si mai tarziu, familiei, in comparatie cu anumite temeri de vulnerabilitate pe care le poate exprima individul singur.

Vom continua sa motivam actul casatoriei prin faptul ca faciliteaza existenta urmasilor legitimi in scopul mentinerii unui neam anume si, implicit, transmiterii dreptului de succesiune la proprietate, de exemplu. Acest motiv poate intari aderarea la actul casatoriei. Deasemenea, aceasta poate mari posibilitatile de rezidenta intr-o anumita localitate, zona mult mai buna, posibilitate pe care starea de necasatorit n-ar fi satisfacut-o.

Persoanele casatorite, chiar si cele recasatorite, detin mai mult discernamant in societate, fiind considerate mai sigure decat cele necasatorite, fie in stabilirea unor relatii sociale, fie in declansarea unor activitati economice. O data cu casatoria, poate fi satisfacuta dorinta de aderare la un anumit status-rol al individului, care duce la o apreciere deosebita a persoanelor casatorite de catre societate. Prin casatorie se poate obtine cresterea prestigiului social. Deasemenea, aceasta poate duce, in majoritatea cazurilor, la diminuarea starii de singuratate a unor fiinte ramase singure de la o varsta frageda, sau aflate singure intr-o comunitate (imigranti, exilati, etc.), prin recasatorie. Casatoria faciliteaza ocuparea unor locuri de munca, pentru care conditia de baza e aceea de a fi satisfacut statutul de "casatorit". Nu putem neglija necesitatea afectogena pe care o satisface casatoria si recasatoria, ca o posibilitate legitima de a impartasi, de a-si revarsa sentimentul de afectivitate, dragostea fata de cineva.

Desigur, trebuie sa admitem ca aceste motivatii ale casatoriei functioneaza in mod diferit in functie de personalitatea fiecarui individ, si in functie de incarcatura valorica, de normele si regulile prezente in societatea respectiva. Acestea difera de la o etapa a dezvoltarii la alta, de la o comunitate la alta, de la persoane la persoane. Alaturi de aceste motivatii ale casatoriei si recasatoriei, in primul rand trebuiesc respectate cele impuse de sistemul legislativ din Romania. Conditiile pe care trebuie sa le respecte cei doi membrii ai cuplului marital, sunt⁴⁴:

Cel care se casatoreste trebuie sa fie necasatorit sau divortat, in conditiile in care a mai fost casatorit.

Varsta minima de casatorie este de 18 ani pentru baieti si 16 ani pentru fete cu dispensa.

Cele doua persoane de sex opus care se casatoresc nu pot fi rude (veri, unchi, matusi, nepoti), decat dupa gradul III.

Sanatatea presupune un set de conditii pe care viitorii soti trebuie sa-l probeze cu acte doveditoare, eliberate de medici de specialitate.

Pentru incheierea actului casatoriei, ambii parteneri trebuie sa-si exprime liber consimtamantul la asemenea act, ca si fata de persoana cu care se casatoreste, aceasta situatie fiind o alta conditie a realizarii casatoriei.

Casatoria trebuie sa fie monogama.

Alegerea partenerului pentru casatorie a fost studiata de multi cercetatori, aceasta fiind un moment cu implicatii deosebite pentru evolutia ulterioara a cuplului, fiind o premisa esentiala. Din punct de vedere istoric, se cunoaste faptul ca de la societatile traditionale la cele moderne, alegerea partenerului conjugal a parcurs drumul unor lungi "metamorfoze"⁴⁵, indiferent daca vorbim despre casatorie sau recasatorie. Criteriile optiunii maritale s-au schimbat de la cele de tip rational-institutional, socio-economice si normal-integrative, la cele de tip socio-afectiv, sexual-afectiv, de comunicare si de autorealizare prin intimitate. Fata de familia traditionala in care alegerea viitorului sot sau sotie era incredintata parintilor, care alegeau sotii pentru copiii lor cei ce corespundeau posibilitatii de a spori averea, in societatea moderna "ratiunile" traditionale pentru casatorie nu mai exercita forta de odinioara. Familia moderna aseaza pe primul plan valorile afectiunii, intimitatii si realizarii maritale ale persoanei, care sa conduca la o crestere a satisfactiilor in realizarea functiilor familiei, sexuale, de socializare si educare a copiilor, si participarea economica la viata familiala.

La intrebarea de ce se casatoresc oamenii, J.C. Coleman⁴⁶, indica:

a)     mai multe ratiuni pentru casatorie: -compatibilitate;

-fuga de singuratate;

-nevoia de prieten, tovaras;

-siguranta materiala, financiara;

-fuga de constrangerile parentale;

-dorinta de a fi important pentru cineva.

b) mai multe ratiuni pentru care oamenii nu se casatoresc, din cauza posibilitatii aparitiei surselor de stres care duc la disfunctii maritale:-precautie fata de modelul traditional al familiei;

-neincredere in sexul opus;

-teama de intimitate;

Acestea se verifica foarte bine si in cazul recasatoriei. Alegerea partenerului trebuie supusa unei evaluari prealabile a sanselor celuilalt de corespunde dezirabilitatilor si asteptarilor primului. Decizia maritala poate fi influentata de 3 grupe de factori⁴⁷:

-presiunea sociala, religioasa si a veniturilor (banii), mai ales in cazul recasatoriei;

-constiinta personala si interesele personale;

-atractia incostienta.

Problema asemanarii dintre parteneri a fost concluzionata de mai multi autori, dintre care si R. Hill⁴⁸, care sustine ca:

-individul cauta un partener asemanator siesi;

-varsta la care se realizeaza casatoria a crescut, ceea ce determina succesul casatoriei;

-momentul ales de catre parteneri influenteaza evolutia casatoriei;

-casatoriile intre persoane de rase, nationalitati diferite sunt proportional mai vulnerabile.

A. Girard⁴⁹ sustine, in urma unor investigatii asupra evolutiei familiei din Franta, ca in realizarea casatoriei sunt dominante tendintele:

-apropierea domiciilor, care constituie adesea, preludiul unei casatorii;

-locul nasterii e important, chiar daca viitorii soti se vor casatori in alte zone geografice;

-conditiile sociale apropiate, daca nu chiar din aceleasi clase si categorii sociale. Consideram ca acestea sunt dominante si in cazul recasatoriei.

Cercetatorii care studiaza motivele alegerii partenerului conjugal au ajuns la concluzia ca putem presupune ca exista o "piata a casatoriei", in care fiecare persoana incearca sa gaseasca cel mai bun partener. Cu cat numarul de copii doriti va fi mai mare, cu atat varsta participarii va fi cu atat mai scazuta, iar nivelul de educatie este cu atat mai ridicat cu cat venitul este mai mare⁵⁰.

Au fost dezvoltate mai multe teorii legate de alegerea partenerului, dintre care cele mai importante sunt:

-teoria utilitarista;

-teoria similaritatii;

-teoria complementaritatii.

Conform teoriei similaritatii, o anumita persoana isi alege partenerul dintre aceia care au caracteristici psihologice si psihosociale asemanatoare siesi, deoarece simte nevoia de a-si verifica si sustine prin altii o serie de elemente psihologice proprii:atitudini, idei, convingeri, norme, etc. Dimpotriva, teoria complementaritatii sustine ca la baza alegerii partenerului sta trebuinta existentei unei persoane cu caracteristici psihologice complementare in raport cu sine. Desi foarte interesante, nici una dintre cele doua teorii nu satisface integral, nu justifica suficient actul marital. Ca urmare, o serie de teorii aparute in ultima vreme considera ca factorii fizici par a avea o pondere tot mai mare in alegerea partenerului.

Concluzionand, alegerea partenerului este o decizie importanta, rezultat al unui proces complex, in care un rol important il joaca perioada de prietenie erotica ( intalniri ce ofera sansa de a cunoaste si de a testa compatibilitatea cu un potential partener de mariaj ). Psihologul B. Murstein⁵¹ a propus o teorie asupra alegerii maritale, prin care se descrie o relatie ca dezvoltata de-a lungul a 3 stadii, numita teoria dezvoltarii stadiale. Acestea sunt:

1. Stadiul stimul ("stimulus stage", care precizeaza modalitatile in care oamenii se simt atrasi unii fata de altii. Importanta este prima impresie, bazata pe atractia fizica, care se vadeste a fii foarte importanta in evolutia relatiei.

2. Stadiul valorii ("value stage"), in care persoanele implicate descopera daca atitudinile si credintele lor sunt compatibile.

3. Stadiul rolurilor ("role stage"),in care lucrul cel mai important este cum se simt oamenii impreuna.

Asadar, decizia pentru casatorie survine dupa o evaluare prealabila a sanselor celuilalt de a corespunde dezirabilitatilor si asteptarilor primului. Aceasta nu garanteaza insa ca testarea ulterioara a compatibilitatilor in "jocul de rol marital" va confirma pe deplin prognoza care a stat la baza alegerii.

Note bibliografice:

Giddens, Anthony 2000 - Sociologie, Bucuresti, Editura BICC ALL

H. Locke apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001

apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001

apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001

apud Mitrofan, Nicolae - Dragostea si casatoria, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984,p. 57

Goodman, Norman - Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti, 1992

Filipescu, Ion, P. - Tratat de dreptul familiei, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2000

Stanciulescu, Elisabeta - Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 1993

Naisbitt, John , Aburdene, Patricia - Anul 2000. Megatendinte, Editura Umanitas, Buresti, 1993

Tocqueville apud Mitrofan, Iolanda - Cuplul conjugal-armonie si dizarmonie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1989,p. 215

Vander Zanden, James, W. - The social experience, Random House, New York, 1988

apud Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, p. 56

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998

Stanciulescu, Elisabeta - Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 1993

Mitrofan, Iolanda - Cuplul conjugal-armonie si dizarmonie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1989

apud Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, p. 144

apud Stanciulescu, Elisabeta - Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 1993, p. 102

Becker apud Stanciulescu, Elisabeta - Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 1993,p.159

Mitrofan, Nicolae - Dragostea si casatoria, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984

apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001, p. 73

apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001, p. 78

apud Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, p. 56

apud Mitrofan, Nicolae - Dragostea si casatoria, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984, p. 45

Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Familia de la A.la Z, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991

apud Dimitriu, Cornelia - Constelatia familiala si deformarile ei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p. 89

Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Familia de la A.la Z, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991

Batrinu, Emilia - Educatia in familie, Editura Politica, Bucuresti, 1980

Osterrieth, Paul - Copilul si familia, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

Naisbitt, John , Aburdene, Patricia - Anul 2000. Megatendinte, Editura Umanitas, Buresti, 1993

Voinea, Maria - Familia si evolutia sa istorica, Editura Stiintifica, Bucuresti,1978

Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Familia de la A.la Z, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991

Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1996

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998

Voinea, Maria - Sociologia familiei, Editura T. U.B., Bucuresti,1993

Mitrofan, Iolanda - Schimbari si tendinte in structura si functiile familiei din tara noastra, in Revista Romana de Sociologie, Editura Academiei Romane, Bucuresti, nr. 5-6, 1999

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998

Nicolescu, Victor - Intalnirea-forma moderna a selectiei maritale, in Revista Romana de Sociologie, Editura Academiei Romane, Bucuresti, nr. 5-6, 1999

Giddens, Anthony - Sociologie, Editura BICC ALL, Bucuresti, 2000

Banciu, Maria - Dreptul familiei. Teorie si practica, Editura ARGONAUT, Cluj Napoca, 1998

Giddens, Anthony - Sociologie, Editura BICC ALL, Bucuresti, 2000

Goodman, Norman - Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti, 1992

apud Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1996, p. 82

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998

Banciu, Maria - Dreptul familiei. Teorie si practica, Editura ARGONAUT, Cluj Napoca, 1998

Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1996

apud Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1996, p. 84

Dicks apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001, p.73

apud Batar, Dumitru - Sociologie. Probleme generale, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2001, p. 78

apud Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolae - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa "Sansa" SRL, Bucuresti, 1996, p. 90

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian - Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998

Nicolescu, Victor - Intalnirea-forma moderna a selectiei maritale, in Revista Romana de Sociologie, Editura Academiei Romane, Bucuresti, nr. 5-6, 1999, p. 242