ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (A.V.C.)

ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE (A.V.C.)

Din punct de vedere clinic A.V.C.-urile determina tulburari masive ale circulatiei intr-un teritoriu arterial important cu aspect ischemic, hemoragic sau edemul cerebral hipertensiv (encefalopatia hipertensiva).

Forme clinice.

Ischemia cerebrala - apare ca urmare a perturbarii functionale si/sau anatomice a parenchimului cerebral datorita diminuarii sau intreruperii circulatiei cerebrale intr-un anumit teritoriu. Se poate prezenta sub diferite aspecte in functie de gravitatea si durata procesului patologic:

Atac ischemic complet - infarctul cerebral;

Atac ischemic progresiv;

Atac ischemic regresiv;

Atac ischemic tranzitoriu (A.I.T.)

Hemoragiile cerebrale - se caracterizeaza prin prezenta de focare hemoragice difuze ce infiltreaza parenchimul cerebral

Hemiplegia reprezinta pierderea motilitatii voluntare a unei jumatati a corpului, datorita lezarii uni­laterale a caii piramidale. Cauzele principale sunt: accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar, traumatismele.

In general, hemiplegia evolueaza in doua faze: prima, de hemiplegie flasca, cu hipotonie si reflexe osteo-tendinoase abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, caracterizata de contractura si reflexe exagerate.

Obiectivele generale urmarite in tratamentul prin kinetoterapie sunt:

1. Combaterea spasticitatii si a edemului.
2. Mentinerea si cresterea mobilitatii articulare la nivelul membrului superior si inferior de partea afectata.
3. Normalizarea tonusului muscular, relaxarea musculaturii spastice.
4. Inducerea activitatii motorii voluntare.
5. Tonifierea musculaturii atrofiate.
6. Constientizarea schemei corporale si controlul acesteia.
7. Ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului;
8. Readaptarea la conditii ortostatice.
9. Reeducarea sensibilitatii proprioceptive si kinestezice, tactile si termice.
10. Reeducarea mersului

Tehnici, metode si mijloace folosite:

1. Posturile la pat:

Astfel, posturarile cu rol corectiv sau profilactic, vor fi:

1. In decubit dorsal:

pentru membrul superior: umar abdus, rotat extern, extensia antebratului pe brat, supinatia antebratului, extensia mainii si a degetelor cu ajutorul unui saculet de nisip;

pentru membrul inferior: abductia membrului afectat, rotatia neutra a soldului, genunchiul in flexie de 5 grade si picior in unghi de 90° cu glezna fixat cu o perna, care impiedica flexia plantara.

B. In decubit lateral:

decubit controlateral: bratul in flexie,cotul extins, pumn extins, degete extinse.Bratul, antebratul si mana sprijinite pe o perna. Soldul si genunchiul flectat, cu o perna in unghiul format de coapsa si gamba. Trunchiul blocat poaterior cu o perna.

decubit homolateral: membrul superior in extensie, membrul inferior in flexie.

2. Terapia excito-motorie: curent rectangular aplicat pe musculatura flasca.
3. Masaj si stretching:

tehnici de drenaj limfatic pentru combaterea edemului

tehnici de intindere (stretching) a grupelor musculare spastice:

membrul superior: pe flexori, adductori si rotatori interni;

membrul inferior: pe flexorii plantari.

4. Stimulari tactile si proprioceptive:

metoda Margaret Rood (usor tapotament pe musculatura flasca, pensulari, ciupituri );

5. Mobilizari pasive, active ajutate si active pentru mentinerea mobilitatii articulare, realizate cu blandete si progresiv; prevenirea anchilozelor articulare si a retracturilor musculo-tendinoase; pentru prevenirea pozitiilor vicioase.
6. Mobilizarile vor fi copiate de la paraplegic

Mobilizarea membrului superior pe toate directiile de miscare, in planul miscar Mobilizarea pasiva analtica a articulatiei scapulo-humerale:

din decubit lateral, rotatia externa a scapulei. Kinetoterapeutul in fata pacientului, cu prize pe epolet si sub bratul pacientului, se apuca de varful si marginea spinala a scapulei si se trage in lateral;

Pentru membrul inferior mobilizarea vizeaza combaterea redorilor articulare si mai ales a contracturii musculare a adductorilor coapse si a tricepsului sural.

- decubit dorsal cu membrul inferior sanatos extins: mobilizarea in tripla flexie cu usoare presiuni plantare la sfarsitul cursei de miscare.

- decubit dorsal- abductia membrului inferior extins, piciorul mentinut in usoara dorsi-flexie, kinetoterapeutul plasand o mana la nivelul soldului pentru a preveni caderea in rotatie externa.

- decubit lateral pe partea sanatoasa; abductia cu membrul inferior extins si cu genunchiul flectat.

- decubit lateral pe partea sanatoasa; flexii-extensii izolate ale genunchiului si piciorului.

7. Mobilizari autopasive:

• Pozitia de electie este cea de decubit dorsal, pacientul mobilizandu-si membrul superior stang prin intermediul celui drept cu precadere pe diagonalele de miscare. Exercitiile bilaterale, prin care membrul superior trece de linia mediana, constituie suportul facilitarii incrucisate. Aceasta facilitare incrucisata este utilizata in rostogoliri, urmarindu-se astfel castigarea controlului trunchiului.
• Rostogolirea a fost precedata in prealabil de exersarea pozitiei "in pod", astfel:

o      - decubit dorsal, membrele inferioare in tripla flexie cu sprijin pe calcaie, piciorul afectat fiind mentinut in dorsiflexie pasiv: ridicarea activa a bazinului de pe pat Atentia a fost indreptata asupra repartizarii egale a grutatii pe cele doua membre inferioare, miscarea fiind intarita de aplicarea IR, IzA, SR.

8. Exercitii pentru controlul trunchiului, al membrului superior si membrului inferior:

din d.d., soldul si genunghii flectate la 90s, talpile in sprijin pe pat, m.s. pe langa corp, se ridica bazinul de pe pat si se mentine 3 sec, revenire, se incearca repartizarea greutatii pe ambele picioare;

abd-add a coapselor, pasiv, apsivo-activ, activ;

se executa initieri ritmice pe diagonalele Kabat.

9. Reeducarea echilibrului in sezand:

-din sezand, la marginea banchetei de lucru, aplic pacientei dezechilibrari prin impingeri usoare;

din sezand cu sprijin pe palme: miscari de balans ale trunchiului, stg, dr, fata, spate; rasuciri stg-dr.

din aceeasi pozitie: sezand la marginea banchetei, talpile in sprijin pe sol cu baza larga de sprijin, aplic pacientei tehnici FNP, ca: IzA, ILO, SR