Ambalarea - restaurarile protetice fixe unidentare

AMBALAREA - RESTAURARILE PROTETICE FIXE UNIDENTARE

Definitie : ambalarea este etapa de laborator in care macheta este acoperita in totalitate de un material refractar numit masa de ambalat.

Masa de ambalat pentru aliajele metalice reprezinta un complex de substante care in faza lor de plasticitate sunt folosite pentru acoperirea machetei si realizarea dupa intarire a unui invelis refractar, rigid, rezistent la soc, rezistent la temperature de topire a aliajului.

Pentru a putea fi ambalata macheta incrustatiei trebuie scoasa din preparatie ( de pe model in metoda indirecta sau din gura,de pe dinte, in metoda directa ) si pregatita in vederea ambalarii.

Pregatirea pentru ambalare consta in :

1       aplicarea tijelor de turnare,

2       realizarea bilei de contractie (viitorul rezervor de aliaj fluid),

3       realizarea istmului

4       detensionarea,

5       aplicarea machetei pe conul conformatorului de ambalare,

6       realizarea machetei canalului de evacuarea gazelor,

7       degresarea,

8       captusirea cu hirtie a cilindrului conformator, aplicarea lui pe capacul conformator,

9       ambalarea propriu-zisa

1. aplicarea tijelor de turnare .

Tija de turnare reprezinta o sirma cu diametrul de 1,5-3 mm si lungimea de 40-50 mm, cu ajutorul careia macheta este iadeprtata de pe cimpul protetic si va reprezenta macheta viitorului canal de turnare (de curgere a aliajului fluid in timpul turnarii).

Este de preferat ca tija de turnare sa fie asezata intr-o portiune mai graosa a machetei evitindu-se cuspizii sau zonele importante de contact dinamic intedentar. Se evita de asemenea realizarea intre tija si macheta a unor unghiuri ascutite care ar facilita aparitia de muchii subtiri care se pot rupe si astupa tiparul sau portiuni ale acestuia.

Pentru incrustatiile duble sau triple se pot pune doua tije de turnare. Pe intreaga ei lungime tija se acopera cu un strat subtire de ceara care va permite indepartarea ei din masa de ambalat in faza de preincalzire. *fig117

2. realizarea bilei (sferei) de contratie (viitorul rezoervor de aliaj fluid).

La 1-2 mm de suprafata machetei, pe tija de turnare, se realizeaza o sfera din ceara avind diametrul de 3-4 mm. Sfera va reprezenta viitorul rezervor de aliaj topit in faza de turnare a incrustatiei. Pozitia centrala in conformatorul de turnare si suprafata redusa de contact cu exteriorul favorizeaza pastrarea mai indelungata la nivelul bilei de contractie a aliajului in stare topita. De aici aliajul poate fit rimis prin centrifugare catre tiparul incrustatiei pentru umplerea lui dupa ce aliajul topit prin racire se contracta lasind loc liber in tipar. *fig118

3. realizarea istmului.

Istmul reprezinta portiunea cuprinsa intre suprafata machetei si cea a bilei de contractie. Diametrul istmului este de 2,5-3 mm si are ca principal scop posibilitatea curgerii metalului din bila de contractie-rezervorul de metal fluid spre incrustatie cind acesta (metalul) prin racier a devenit mai vicos, mai putin fluid. *fig119

4. detensionarea.

Apare in special in cazul realizarii machetei din ceara prin fulare.Acumularea tensiunilor se va elibera prin tinerea machetei in apa ,la temperature camerei , timp de o ora.

5. aplicarea machetei pe conul conformatorului de ambalare.

Capatul liber al tijei de turnare (opus machetei) se fixeaza in ceara din varful conului conformatorului de turnare. Fixarea se face in concordanta cu marimea cilindrului conformator astfel ca macheta bilei de contractie sa ocupe o pozitie centrala, lasind o distanta de 10 mm intre macheta si baza cilindrului. Aceasta grosime de 10 mm va asigura rezistenta tiparului la socul provocat de introducerea metalului fluid in tipar, in timpul turnarii. Conul conformator determina aparitia pilniei de turnare in care se topeste aliajul. *fig120

6. realizarea machetei canalului de evacuarea gazelor.

Din marginea cea mai inalta si cea mai subtire a machetei se fixeaza un fir de ceara, nylon sau de par care reprezinta macheta canalului de evacuare a gazelor. Pe conul conformator acesta se aplica la perifieria conului pentru a nu fi astupat de metalul topit in pilnia de turnare*fig121

7. degresarea.

Cu o solutie alcoolica si cu ajutorul unei pensule fine se indeparteaza urmele de grasime de pe suprafata machetei incrustatiei, machetei canalului de turnare, bilei de contractie, istmului, canalului de evacuare a gazelor.

Scopul degresarii este de a reduce tensiunea de suprafata care face ca masa de ambalat-solutie apoasa sa se adune pe suprafata machetei din ceara-substanta grasa si sa favorizeze aparitia plusurilor pe suprafata viitoarei piese turnate.

8. captusirea cu hirtie a cilindrului conformat, aplicarea cilindrului pe capacul conformator.Pentru a permite dilatarea de priza si termica a masei de ambalat interiorul cilindrului metalic conformator este captusit cu asbest, hirtie de filtru sau sugativa. Interpunerea hirtiei intre masa de ambalat si cilindru metalic usureaza scoaterea masei de ambalat din cilindrul conformator dupa turnare. Asbestul a fost abandonat datorita potentialului sau cancerigen. *fig122

9. ambalarea propriu-zia.

Consta in pregatirea prin amestecul de pulbere si lichid a masei de ambalat, in proportiile indicate de fabricant, preferabil la vacuum-malaxor. Pasta obtinuaa se toarna in cilindrul conformator aplicat peste macheta pregatita pentru ambalare asezat pe masuta vibratorie. Folosirea vacuum-malaxorului si a masutei vibratorii asigura omogenitate pastei (fara goluri) si o duritate crescuta a acesteia.

Masele de ambalat trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici :

- sa prezinte o faza de plasticitate faza in care acopera suprafata machetei patrunzind in cele mai fine detalii ale acesteia,

- sa prezinte o granulatie fina, marimea granulelor facind posibila reproducerea cu fidelitate a tuturor detaliilor morfologice ale machetei,

- sa prezinte o porozitate care sa permita eliminarea aerului din tipar-cavitatea ramasa dupa arderea machetei,

- timpul de priza (intarire) sa fie relative scurt,

- sa reziste la temperatura de topire a aliajului metalic din care se face incrustatia,

- sa fie rezistenta la soc, fara aparitia fisurilor sau posibilitatea spargerii la presiunea introducerii metalului topit in tipar,

- sa prezinte un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de contractie al aliajului dupa topirea acestuia,

- sa aiba stabilitate chimica si sa nu se combine cu aliajul metalic,

- sa fie ieftine si usor de preparat.

Clasificarea maselor de ambalat se poate face :

- dupa materialul din care se fac protezele :

a- pentru proteze acrilice,

b- pentru proteze metalice

- mase de ambalat pentru aliaje nobile

- mase de ambalatpentru aliaje nenobile

- mase de ambalat pentru lipire

- dupa tipul de liant continut :

- mase de ambalat pe baza de sulfati - modele pentru lipire cu loturi

- mase de ambalat pe baza de fosfati - Pd-Ag, Ni-Cr, Co-Cr-Mo, Fe-Ni-Cr,

- mase de ambalat pe baza de silicate - Co- Cr-Mo;   Ni-cr-Mo.

Dupa modul de realizare a tiparelor pieselor protetice metalice ambalarea poate fi :

1- ambalare intr-un singur timp

2- ambalare in doi timpi : in nucleu,

in cilindru

3- ambalare in vid

Specificitatea masei de ambalat reprezinta raportul dintre coeficientul de dilatare al masei de ambalat (dilatarea de priza + dilatarea higroscopica + dilatarea termica = dilatare totala ) si coeficientul de contractie al aliajului topit la solidificare. Specificitatea face ca fiecarui aliaj sa-i corespunda o anumita masa de ambalat.

Modificarea de volum a masei de ambalat cuprinde :

- expansiunea de priza cu valoare intre 0,4-2,1% liniar,

- expansiunea termica cu valoare intre 1,0-1,3% liniar,

- expansiunea totala cu valoare intre 1,7-3,1% liniar.

Factorii care influenteaza comportamentul volumetric al maselor de ambalat sunt :

- timpul de imersie (in apa),

- proportia lichid/pulbere,

- cantitatea de silice, dimensiunea particulelor de silice,

- influenta maselor de adaos,

- vechimea masei de ambalat,

- timpul si intensitatea spatularii,

- temperature apei.

1-     Ambalare intr-un singur timp. Macheta incrustatiei este acoperita prin pensulare cu un

strat subtire de 1-3 mm din masa de ambalat specifica aliajului din care se va realiza piesa turnata.

Cilindrul conformator este captusit cu azbest sau hirtie creponata pentru a absorbi apa, a facilita dilatarea masei de ambalat si pentru a usura desfacerea chiuvetei dupa turnare.

Cilindrul conformator se aplica pe capacul conformator si impreuna se aseaza pe masa vibratorie unde se umple cu restul pastei de ambalat pregatita anterior la vacuum malaxor si cu care s-a acoperit anterior macheta.

Invelisul macheti - peretele viitorului tipar este in totalitate alcatuit din masa de ambalat specifica aliajului din care se toarna incrustatia. *fig123

2-     Ambalare in doi timpi . Se poate realiza in nucleu sau in cilindru denumirea fiind data

de aspectul initial al machetei acoperita cu masa de ambalat specifica.

- in nucleu

Macheta este acoperita intr-o prima etapa cu un strat de masa de ambalat specifica cu grosime 5-10 mm. Se realizeaza astfel intr-un prim timp un nucleu din masa de ambalat specifica care cuprinde macheta viitoarei piese turnate, tija de turnare, bila de contractie, istmul, canalul de evacuare a gazelor si conul conformator al pilniei de turnare . *fig124

Cilindrul conformator este captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa, a facilita dilatarea masei de ambalat si pentru a usura desfacerea chiuvetei dupa turnare.

Pe masuta vibratorie se aseaza cilindrul conformator care se umple cu masa de ambalat nespecifica (nisip cu ghips in proportie 2/1). Nucleul realizat in prima faza este scufundat in masa de ambalat nespecifica cu care s-a umplut cilindrul conformator realizindu-se cel de al doilea timp al ambalarii.

- in cilindru

Ambalarea in doi timpi in cilindru presupune o faza initiala, primul timp, in care din masa de ambalat specifica se realizeaza un prim cilindru redus de volum care acopera macheta pregatita a fi ambalata : macheta viitoarei piese turnate, tija de turnare, bila de contractie, istmul, canalul de evacuare a gazelor si conul conformator al pilniei de turnare .

Cu masa de ambalat nespecifica (nisip cu ghips in proportie 2/1) se umple un al doilea cilindru, mai mare, in care se scufunda, inainte de a se intari, primul cilindru realizat din masa de ambalat specifica realizindu-se al doile timp al ambalarii. *fig125

3- Ambalare in vid. Aceasta tehnologie necesita aparate speciale si mase de ambalat speciale cu fluiditate speciala (ex.Vakumit). Rezultatul este o exactitate mare a peretilor tiparului si o pierdere redusa de aliaj.

O presiune prea mica (vidul accentuat) poate duce la umflarea materialului de ambalat si aparitia incluziilor de aer.