AMIGDALA FARINGIANA
Amigdala faringiana (nazofaringiana), descrisa de
Lushka, este un organ limfoid situat in partea superioara si
posterioara a nazofaringelui, inaintea tuberculului faringian, inapoia
choanelor si intre cele doua fosete Rosenmuller. Ea are aspectul unui
trunchi de piramida si este impartita prin
santuri in 6-8 lobuli.
Suprafata amigdalei faringiene este neregulata datorita
unor mici depresiuni ce formeaza fosetele tonsilare in care se deschid
criptele tonsilare. Structura ei este foarte asemanatoare cu cea a
amigdalelor palatine.
Componenta a inelului limfatic Waldeyer, amigdala faringiana,
asemenea amigdalei palatine, are ca functie apararea locala
(probabil a cavitatii nazale, nazofaringelui, tubelor auditive,
urechii interne si medii si, desigur, apararea generala a
organismului). Ea se dezvolta progresiv pana in jurul varstei de
10-11 ani, pentru ca ulterior sa involueze. Hipertrofia accentuata a
acestei amigdale determina vegetatiile adenoide, care provoaca o
serie de defecte in dezvoltarea fizica si intelectuala a
copilului.
.com
