Analizatorul gustativ si vestibular (receptorii)

Analizatorul gustativ

Analizatorul gustativ e chimic de contact, deoarece receptorii sunt chemoreceptori.

Poate fi impartit in 3 segm: periferic, intermediar si central.

1. Segmentul periferic e reprez de receptorii gustativi(mugurii gustativi)de la niv papilelor gustative sit pe muc oasa linguala,peretii obrajilor, valul palatin, peretele faringian post.Majoritatea papilelor apartin mucoasei lingu

Limba e un organ musculo-membranos mobil, asezat pe podeaua cavitatii bucale, fiind acop deo mucoasa groasa.Mucoasa limbii e sediul receptorilor gustativi si declansatorul reflexului secretor al gl salivareanexe ale cavit bucAre 3 parti: varful, corpul (orizontal) si radacina (verticala).

La unirea celor 2/3 ant cu 1/3 post se gas un sant, numit V-ul lingual (santul terminal),deschis ant, al carui varf contine o mica depresiune-foramen caecum.

Mugurele gustativ-are forma ovala si e asezat cu varful in santul circular din jurul papilelor.

-e form din cel epiteliale senzoriale, bazale si din cel de sustinere.

a. Celulele senzoriale sunt in nr de 4-20 si au la polul apical cili gustativi care intra in porul gustativ al mugur

In jurul polului bazal al celulelor senzoriale se afla terminatii nervoase (dendrite) ale nervilor VII, IX siX.

b. Celulele de sustinere sunt m late,au forma semilunar

c. Celulele bazale prin diviziune form cele senzoriale

2.Segmentul de conducere

Nv VII preia inform gustative de la corpul limbii (2/3 ale limbii), nv.IX de la rad limbii (1/3 post a limbii)

iar nv X de la zona sit intre rad limbii si epiglota, si de la restul mugurilor gustativi.

Protoneuronii nervilor gustativi se afla in gang nervosi de pe traseul nv facial, glosofaringian si vag.

Dendritele lor fac sinapsa cu baza celor senzoriale, iar axonii fac sinapsa cu deutoneuronul caii.

Deutoneuronul caii gustative se afla in nucleul tractului solitar din bulbul rahidian.Axonii deutoneuronilor aj in talamus, unde fac sinapsa cu al III neuron al caii.

3. Segmentul central-se afla in aria gustativa 43 din partea inf a girului postcentral, in zona de proiectie a fetei.Din nucleul tractului solitar(unde se afla deuto neuronul caii ), multe impulsuri aj direct la nucleii salivatori sup (puntea lui Varolio) si inf(bulb).

Din bulb, pe calea nv glosofaringian pleaca imps care stimuleaza sec gl parotide.Din puntea lui Varolio, pe calea nv facial pleaca imps care stimuleaza secretia gl submaxilara si submandibulara.

Fiziologie

Orice substanta dizolvata in apa sau saliva, care excita receptorii gustativi se numeste subst sapida.

Subst care nu excita receptorii gustativi se numesc insipide.

Aplicarea unui stimul gustativ pe microvilul celor senzoriale e urmata de modificarea permeabilitatii membr anare ptr ioni.Aceasta determina form unui potential de receptor, a carui valoare e dir proporti cu logaritmul concentratiei subst gustative excitatoare.

Senzatia gustativa depinde de diferiti factori:

1) concentratia subst solvite - receptorul are un prag minim de excitatie(m ridicat ptr subst dulci si m scazut ptr cele amare.Apare astfel un mecs de protectie fata de alcaloizii (subst amare) care au un potential toxic ptr om.

2) zona limbii - sensibilitatea scade de la varf spre baza limbii

3) lumina - sensibilitatea si frecventa de aparitie a imps la niv limbii scad la intuneric, fiind probabil o adaptare la conditiile de mediu (consumul de alim se face cel m frecv in timpul zilei si necesita o sensibilitate mare ptr a diferentia alimentele propice consumului de cele impropii).

4) senzatia de foame - scade pragul tr dulce si sarat si-l creste ptr amar

5) temperatura substantei gustative - optima la 30 - 40 grade Celsius

6) nr de muguri gustativi excitati - intensitate asenzatiei creste dit proportional cu nr mugurilor stimulati.

7) starea mucoasei linguale - o mucoasa uscata sau acop de depozite, scade intensitatea senzatiei gustative.

Omul percepe traditional 4 gusturi fundamentale: acru, amar dulce si sarat. Se descrie recent si al 5 gust fundamental- umami(delicios in limba japoneza)- ptr aa glutamat, intalnit la extractul de carne din Japoniei.

-gustul dulce se percepe in special in zona ant a limbii, acrul si sarat in zonele laterale ale limbii, iar gustul amar la niv papilelor circumvalate de pe zona post a limbii.

Gustul sarat e produs prin depolarizarea celulelor receptoare gustative de catre influxul ionilor de Na+.

Gustul acru e produs prin depolarizarea celulelor receptoare gustative de catre influxul ionilor de H+.

Gustul dulce e produs prin depolarizarea cel receptoare gustative de catre dulciurile care se fixeaza pe receptorii membranari, actioneaza pe proteina G si activeaza mesagerii secunzi.

Gustul amar e produs prin depolarizarea celulelor receptoare gustative de catre chinina care se fixeaza pe receptorii membranari,actioneaza pe proteina G si activeaza mesagerii secunzi.

Gustul alimentelor rezulta din combinarea gusturilor fundamentale cu inf tactile, termice,dureroase si olfactiv

Conexiunile dintre cavit bucala si cea nazala creeaza posibilitatea subst aflate in gura sa se transf intr-o sursa a olfactiei.Intre senzatiile gustative si cele olfactive se creeaza un complex inseparabil.Daca se blocheaza etans orificiile nazale si se retin miscarile respiratorii se poate constata ca gustul multor alimente se modifica drastic.

De exemplu, ceapa se percepe ca dulce, fiind greu diferentiabila de un mar dulce, fapt usor de controlat prin astuparea nasului si asezarea succesiva pe limba a unei felii de ceapa si a alteia de mar.

Gustul iute specific cepei depinde de prezenta uleiurilor eterice care act puternic asupra sistemului olfactiv.

Adaptarea gustativa apare atunci cand stimulul gustativ act progresiv un timp indelungat asupra receptorului.

Adaptarea e invers proportionala cu intensitatea si viteza cu care excitantul se raspandeste pe suprafata limbii

Gustul se adapteaza repede, senzatia disparand chiar daca stimulul persista (in special ptr subst dulci si sarate).

In cazul adaptarii, sensibilitatea gustativa scade numai in rap cu stimulii aplicati progresiv si indelungat, persistand sau amplificandu-se pentru ceilalti stimuli gustativi.

Ptr perceperea in continuare a senzatiei treb ca alimentul sa fie miscat in gura ptr a stimula alti receptori.

Analizatorul vestibular

Analizatorul vestibular participa la mentinerea si controlul echilibrului static si dinamic al corpului.

1. Segmentul periferic e urechea interna, form din niste incaperi ce alc labirintul osos.In interiorul acestuia se afla labirintul membranos. Intre labirintele osos si membranos se afla perilimfa (conti mult Na), iar in int celui membranos, endolimfa (conti mult K).

Labirintul osos e form din vestibul osos, canale semicirculare osoase si melc osos (cohlee osoasa).

a.Vestibulul osos vine in rap cu ferestrele ovala si rotunda,melcul osos si canalele semicir osoase(ant, post si lat

b.Canalele semicirculare osoase in nr de 3) se afla in planuri perpendiculare unul pe celalalt. Fiecare canal se deschide la o extremitate a sa printr-o dilatatie numita ampula.

Labirintul membranos are o conform asem cu cea a labirintului osos:vestibul, canale semicirculare si melc.

a.Canalele semicirculare membranoase sunt perpendiculare unul pe altul si au 3 extremitati dilatate(ampul).

In ampule se afla endolimfa(are miscare in directie opusa miscarii corpului)si crestele ampulare care sunt form din celule de sustinere, cupula (o masa gelatinoasa sit la polul apical al celulelor senzoriale) si celule senzoriale vestibulare.

La polul apical cel senzoriale au cili, iar la polul bazal,terminatii dendritice ale neuronilor din gang Scarpa.

In partea supe a crestei ampulare se afla o formatiune flexibila, gelatinoasa, numita cupula, lipsita de otoliti, in care proemina cilii celulelor senzoriale.

Stimularea celulelor senzoriale din macule si crestele ampulare e determinata de deplasarile endolimfei, consecu tive miscarilor capului.

Cilii celulelor senzoriale ale unei macule se proiecteaza pe membrana otolitica gelatinoasa.Fibre ale

nervilor vestibulari inconjoara baza celulelor senzoriale.

Cand miscarea membranei otolitice (in directia aratata de sageata) indoaie cilii celulelor receptoarein directia kinocilului, apre depolarizarea si un potential de actiune.

Cand cilii sunt indoiti in directia opusa, acestia devin hiperpolarizati, iar fibrele nervoase nu m raspund.

b. Vestibulul membranos contine 2 cavitati membranoase: utricula si sacula.

In utricula se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase.Din partea inf a saculei pleaca canalul Hensen, care face leg cu canalul cohlear sit in interiorul melcului osos.

In utricula si sacula se gas endolimfa (are miscarea in sens opus miscarii corpului sau capului) si cate o macula (orizontala in utricula si verticala in sacula) form din celule de sustinere, MB si celule senzoriale vestib ulare (receptori de intindere) cu cili (kinocil si stereocili).

La polul bazal al celulelor senzoriale se afla dendritele neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. Cilii sunt inglobati intr-o membrana otolitica gelatinoasa, in care se afla niste granule numite otoliti.Impulsurile nervoase labirintice, emise numai in momentul initierii si opriri miscarii, produc deviatia ochilor si membrelor spre partea opusa.

2. Calea vestibulara are protoneuronul in gang vestibular Scarpa. Axonii acestuia form nv vestibular,ram al nv VIII.Majoritatea ramurilor vestibulare ale nv.VIII se indreapta spre cei 4 nuclei vestibulari din bulb, restul ajungand direct la lobul floculonodular din cerebel.

In bulb se afla deutoneuronul caii vestibulare. De la nucleii vestibulari pleaca m multe fascicule :

1) vestibulospinal - spre maduva (motoneuronii gama). Controleaza tonusul muscular;

2) vestibulocerebelos - spre arhicerebel. Controleaza echilibrul static si dinamic;

3) vestibulonuclear-spre nucleii nervilor III, IV, VI.Controleaza mis glob oculari cu punct de plecare labirintic

4) spre substanta reticulata din bulb;

5) vestibulotalamic-spre talamus,unde se afla probabil al 3 neuron al caii vestibulare.De aici prin fibrele talamo corticale se proiecteaza pe scoarta lobului temporal (girul temporal super, partea post) langa santul Sylvius.

Fiziologie

Analizatorul vestibular furnizeaza inf legate de miscarile si pozitia corpului in spatiu. Pe baza acestor inf se elab reflexe care determ mentinerea echilibrului si pozitiei corpului.Aceste modificari sunt complementate de informatiile provenite de la diferiti receptori cutanati, optici si musculari.

Receptorii din macule sunt stimulati de miscarea otolitilor atat in miscare cat si in repaus.

=in repaus presiunea otolitilor pe cilii celulelor senzoriale determ declansarea de imps in fibrele nervoase, care furnizeaza inf in legatura cu pozitia capului.

=accelerarile liniare (iinainte, inapoi, etc) determ miscari in sens opus ale otolitilor ceea ce determ miscari compensatorii ale corpului pentru mentinerea echilibrului.

=inclinarea capului cu 1-2 grade fata de pozitia de repaus (pragul diferentei de inclinare a capului) determ descarcarea de imps de la receptori, frecventa crescand pe masura cresterii gradului de inclinare a capului.

Saculele sunt stimulate prin inclinarea laterala a capului, in timp ce utriculele sunt excitate de inclinarile ant sau post ale acestuia sau de acceleratia orizontala a corpului.

Informatiile de la macule sunt emise in cursul deplasarii capului dar si pe toata durata mentinerii pozitiei.

Senzatia miscarii e data prin modificarea frecv descarcarilor imps nervoase,in sensul cresterii ei la excit are si scaderii acesteia la inhibitie, in repaus activitatea electrica spontana a fib nervoase din ambele vestibule devenind stabila.

Depolarizarea si potentialul de act apar prin contactul si miscarea otolitilor in directia kinocililor, departarea otolitilor (in sens opus kinocililor) avand efect invers.

Receptorii din crestele ampulare sunt responsabile de detectarea accelerarilor circulare(de rotatie)ale capului si corpului.

Cilii celulelor senzoriale sunt stimulati de endolimfacare se deplaseaza in sens opus miscarii.

Rotatia capului in unul din cele trei planuri (sagital, frontal si orizontal) determ miscari opuse ale endolimfei numai in canalul semicircular din planulrespectiv.Se pot cuantifica astfel planul si sensul miscarii.

Mobilizarea lichidului endolimfatic in timpul unei acceleratii angulare (rotatorii) in planul unui canal semicircular determ o stimulare a crestei respective, prin deplasari ale cupulei.

Aceasta deviaza f rapid fie spre utricula fie spre canal, in sensul miscarii lichidului, in timp ce revenirea sa spre pozitia de repaus (la decelerare) e f lenta, justificand durata lunga a raspunsurilor vestibulare.

Rotatia de stimulare poate fi facuta in 2 sensuri fie in rap cu ampula, prin deplasari ale lichidului in sens ampulofug sau ampulipet,fie in rap cu miscarile capului in ansamblu, prin rotirea lui in sens orar sau antiorar.In acest caz, miscarile lichidului si ale peretilor sunt in sensuri contrare in timpul fazei de accelerare si decelerare, iar, in plina rotatie cu viteza constanta, lichidul si peretii se deplaseaza consensual si cu aceeasi viteza.

Informatiile despre miscarea de rotatie se obtin prin sumarea descarcarilor excitatorii dintr-un canal, cu cele inhibitorii din alt canal.