Arteriografia

Arteriografia

Reprezinta vizualizarea radiografica a diferitelor segmente ale sistemului arterial prin injectarea substantei de contrast direct in artera interesata (aorta, femurala, subclaviculara, carotida), sau indirect, cu sonda-cateter, care se introduce transcutanat in femurala comuna sau brahiala si care este dirijata pana in sectorul arterial de explorat (angiografie retrograda).

1. Arteriografia membrelor superioare- reprezinta opacifierea arterelor care iriga membrul superior, respectiv artera axilara, artera humerala si ramurile humerale. Exista 5 tehnici posibile:

a)arteriografia pe cale venoasa generala- da o vedere globala asupra sistemului vascular subclavicular si a membrului superior, dar nu permite o opacifiere suficienta;

b)punctia arterei axilare- cea mai frecventa metoda, permite opacifierea intregului arbore arterial al membrului superior; pacientul este asezat in decubit dorsal; se repereaza artera prin palpare si se imobilizeaza pe capul humeral sub marginea peretelui anterior al axilei.

Dupa aseptizarea tegumentelor, se punctioneaza artera si se injecteaza 20ml Odiston 75%, la jumatatea dozei radiologul fiind avertizat sa inceapa radiografia. Inainte de scoaterea acului, se mai injecteaza 10-15ml Novocaina 1% in ritm forte lent, apoi se tamponeaza locul punctiei 5-10 minute;

c)punctia arterei humerale- nu se utilizeaza decat in cazul in care punctia arterei axilare sau subclaviculare nu este posibila. Se repereaza la marginea santului bicipital intern, nu permite decat o buna evidentiere a arterelor antebratului si mainii;

d)punctia directa a arterei subclaviculare- este o cale rara;

e)cateterismul axilarei pe cale femurala- daca alte tehnici nu sunt posibile, se poate realiza conform tehnicii SELDINGER pe cale femurala retrograda, ceea ce in

general este usor in stanga, dar mult mai dificila in dreapta. Se fac doua clisee pe secunda, timp de 8 secunde, centrate pe cot, antebrat si mana.

2. Arteriografia membrelor inferioare

Arteriografia femurala este o metoda de ales pentru opacifierea arterelor membrului inferior. Se poate realiza cu ajutorul unui cateter de politen in femurala, potrivit tehnicii Seldinger, sau prin punctie percutanata. Pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu membrele in rotatie interna. Dupa aseptizarea triunghiului Scarpa al pacientului, cu indexul si mediusul mainii stangi, operatorul repereaza artera femurala dupa pulsatiile acesteia, apoi se punctioneaza artera imediat sub arcada femurala. Sangele apare in seringa ritmat de pulsul arterial, moment in care se injecteaza rapid,

in 2-3 secunde, Odiston 75%. Cand s-a injectat 1/3 din Odiston, se face prima radiografie. Introducand si restul de substanta de contrast, se fac clisee, la 2 secunde, apoi se introduc cu alta seringa 10-15ml Novocaina 1%, pentru a suprima durerea si spasmul de pe traiectul arterei femurale. Se scoate acul si se tamponeaza locul timp de 5-10 minute.

3. Aortografia abdominala

a)punctionarea directa a aortei- pacientul fiind asezat in procubit, dupa aseptizarea regiunii dorsale, corespunzator primei vertebre lombare se punctioneaza aorta la acest nivel, folosind aparatul lui Dos Santos.

Acest loc de punctie este preferat, tinand cont ca in aceasta regiune, aorta este fixata la pilierii diafragmului, pe linia mediana anterior de corpurile vertebrei aXII-a toracala si I lombara.

Daca punctia se face mai jos, se poate produce un hematom periaortic. La 2-3 laturi de deget, lateral de spatiul interspinos dintre apofizele spinoase ale vertebrei a XII-a toracale si I lombare, acul se introduce perpendicular pe tegument, se trece prin apofizele transverse T12 si L1 pana la intalnirea corpului vertebral, dupa care se retrage usor acul si se orienteaza mai in afara si mai profund, pana cand se punctioneaza aorta.

Momentul se recunoaste prin faptul ca acul pulseaza sincron cu pulsatiile arteriale. Se injecteaza rapid Odistonul; dupa injectarea primilor 25ml Odiston 75% se face primul cliseu, apoi se injecteaza restul se retrage acul si se tamponeaza locul. Se pot evidentia astfel aorta abdominala si ramurile sale, trunchiul celiac, artera mezenterica superioara, arterele renale, mezenterica inferioara si arterele iliace.

b)aortografia retrograda Seldinger- este utilizata pentru informatii in completarea diagnosticului (natura organica sau spastica a obstructiilor arteriale acute); este necesara, fiind elementul fundamental in diagnosticul anevrismelor, in fistulele arterio-venoase si tumorile vasculare si obligatorie in toate cazurile in care se stabileste strategia terapeutica chirurgicala. Angiografia ofera date asupra starii peretelui arterial, a sediului, intinderii, gradului de obstructie arteriala, precum si despre natura leziunii si starea circulatiei colaterale si a patului vascular din aval de obstructie.

Pacientul este asezat in decubit dorsal. Calea cateterismului retrograd o constituie artera femurala, care se punctioneaza sub arcada femurala, cu un ac prin care se introduce retrograd cateterul. Acesta poate fi dirijat oriunde, realizandu-se arteriografii selective: artera renala, mezenterica inferioara, mezenterica superioara, trunchiul celiac, aorta abdominala, venele membrelor inferioare.

4. Arteriografia cerebrala- isi gaseste indicatia in tumorile cerebrale, complicatiile hemoragice posttraumatice, in afectiunile meningo-encefalitice, afectiuni vasculare cerebrale (ramolismente, angioame, anevrisme, fistule arterio-venoase), hematoame, dilatatie carotidiene.

Angiografia carotidiana- pacientul este asezat in decubit dorsal, cu gatul in hiperextensie si rotat catre partea punctiei. Se poate punctia carotida comuna supraclavicular sau carotida interna, deasupra cartilagiului tiroid (C4). Dupa aseptizarea zonei si reperarea carotidei, se punctioneaza artera, moment in care sangele iese cu jet puternic, ritmat de pulsul arterial. Se injecteaza rapid 8-10ml Odiston 75%, sub presiune. Angiografia carotidiana normala evidentiaza carotida comuna care se bifurca la nivelul cartilajului tiroid in carotida interna si carotida externa. Carotida interna urmeaza artera oftalmica, artera carotidiana anterioara, artera comunicanta posterioara, cu ramurile sale, artera silvyana si artera cerebrala anterioara.

Pe radiografia de fata artera cerebrala anterioara formeaza axul median vascular cerebral. Pe radiografia de profil axul vascular cerebral este reprezentat de artera silvyana. La o secunda de la injectare, se obtine umplerea vaselor cerebrale; i a doua secunda se umple sistemul venos ascendent si descendent, iar in a treia secunda, sinusul durei mater, in a patra secunda venele profunde, iar in a sasea secunda numai exista substanta de contrast in sistemul vascular. Viteza de irigare a sistemului carotidian intern este de patru ori mai mare decat in carotida externa.

Complicatiile angiografiei carotidiene sunt reprezentate de: hematoame, perforarea arterei, tromboze, embolii, pneumonii, bronhopneumonii, hemiplegii, tulburari EKG.

Angiografia este contraindicata in: ateroscleroza avansata, HTA maligna., la batrani, in caz de intoleranta la iod sau in insuficienta renala sau hepatica grava.