BOLILE NEUROCHIRURGICALE CU IMPACT DIGESTIV

BOLILE NEUROCHIRURGICALE CU IMPACT DIGESTIV

Pacientii neurochirurgicali, a caror evolutie se complica cu hemoragie digestiva superioara (HDS), fac parte din una din urmatoarele categorii:

- pacienti cu afectiuni digestive preexistente cu potential hemoragic (tumori, ulcere, diverticuli etc.), care in noul context patologic complex prezinta unul sau mai multe episoade de sangerare;

- pacienti fara afectiuni digestive preexistente, dar care evolueaza cu HDS, consecinta a unor leziuni acute digestive de stres.

In evolutia bolilor neurochirurgicale traumatisme craniocerebrale, traumatisme vertebromedulare, tumorile cerebrale primitive sau secundare; anevrismele cerebrale si malformatiile arteriovenoase; supuratiile chirurgicale endocraniene (abcese cerebrale, abcese extradurale, empieme subdurale etc.); tuberculoamele intracraniene si parazitozele cerebrale; drenaje ventriculoperitoneale ineficiente, pot aparea complicatii respiratorii, digestive, cardiovasculare, renale, care agraveaza prognosticul crescand mortalitatea in aceste cazuri.

Desi situatia pe locul 2 ca frecventa - dupa complicatiile respiratorii - morbiditatea digestiva continua sa ridice probleme dificile de diagnostic si atitudine terapeutica, chiar in conditiile aplicarii cu rigurozitate a tratamentului preventiv.

Afectiunile craniocerebrale furnizeaza, in ordinea frecventei, urmatoarele categorii de afectiuni abdominale:

- HDS prin leziuni preexistente sau prin eroziuni sangerande, ulceratii sau chiar ulcere de stres - LADS

- perforatii gastrice si duodenale cu peritonite secundare

- colecistite acute atilizice

- manifestari abdominale ale sunturilor ventriculoperitoneale din tratamentul hidrocefaliilor de etiologie diversa (ascita LCR, pseudochistul LCR, abcesul intervisceral, reactii inflamatorii peritoneale nespecifice, ileusul dinamic - sindrom ocluziv sau subocluziv, colecistitele alitiazice, pancreatitele).

Afectiunile vertebromedulare:

ocluzii intestinale functionale secundare TVM;

sangerari: HDS, perforatii digestive

Identificarea acestor suferinte s-a facut la cateva afectiuni severe (tumori esofagiene si gastrice, ulcere gastrice si duodenale, etc.), ulterior s-a constatat ca sangerari din tubul digestiv pot sa apara si in stari patologice grave cu caracter general, fara afectarea primara a tractului digestiv, dar cu aparitia ulterioara de leziuni esofagiene, gastrice, duodenale si chiar intestinale cu potential hemoragic major, cu caracter trenant, recidivant si rebel chiar la mijloace terapeutice dintre cele mai eficiente. 

Reversibilitatea si raspunsul la tratament al acestor leziuni sunt in stransa legatura cu leziunile neurologice si cu gradul de recuperare neuromotorie a pacientului, dar si cu afectiunile digestive preexistente.

Daca, la inceput, identificarea acestor suferinte s-a rezumat la cateva afectiuni severe (tumori esofagiene si gastrice, ulcere gastrice si duodenale, etc.), ulterior s-a constatat ca sangerari din tubul digestiv pot sa apara si in circumstante patologice grave cu caracter general, fara afectarea primara a tractului digestiv, dar cu aparitia

ulterioara de leziuni esofagiene, gastrice, duodenale si chiar intestinale cu potențial

hemoragic major, cu caracter trenant, recidivant si rebel chiar la mijloace terapeutice dintre cele mai eficiente. Considerata initial ca o boala de sine-statatoare, HDS s-a conturat ulterior ca o manifestare dramatica a unui numar impresionant de suferinte, care se pot complica in acest mod.

Astfel, se constata ca HDS pot sa apara la arsi, in sindroame de strivire, in stadiul uremic al insuficientei renale cronice, la traumatizatii craniocerebrali etc.
Consideratii etiopatogenice

Exista zone reflexogene la nivelul structurilor cerebrale, unde reactia neurovegetativa (cu interferente in tubul digestiv) este foarte pregnanta, dar s-au observat si HDS la pacienti cu leziuni in alte zone, ce nu au aceasta reputatie, ceea ce arata ca structurile cerebrale reactioneaza in aceste situatii ca un tot unitar. 

Principalele afectiuni neurochirurgicale, implicate sunt: traumatismele craniocerebrale izolate sau in cadrul politraumatismelor; tumorile cerebrale primitive sau secundare; anevrismele cerebrale si malformatiile arteriovenoase; supuratiile chirurgicale endocraniene (abcese cerebrale, abcese extradurale, empieme subdurale etc.); tuberculoamele intracraniene si parazitozele cerebrale, drenaje ventriculare ineficiente vor fi descrise mai jos in paralel cu tulburarile digestive pe care le genereaza.