CANCERUL COLULUI UTERIN
Frecventa
n S-a diminuat in tarile cu o organizare medico-sanitara moderna datorita:
n Posibilitatilor de depistare precoce activa a starilor precanceroase (displazii, CIN)
n Tratarii eficace a starilor precanceroase
n Diagnosticarii cancerului de col, in faze incipiente curabile
Etiopatogenie
n Infectiile virotice cu Papiloma virus si in mai mica masura cu Herpes virus
n Epiteliul cervical al femeii tinere inadecvat traumatismului sexual raspunde adesea prin procese displazice
n Incriminarea "poluarii sexuale" (frecventa cancerului de col uterin la prostituate, la femei cu activitate sexuala)
Istoria naturala a cancerului de col uterin
n Infectii genitale (in special virotice)
n Modificari displazice (CIN gradul I, II, III)
n Cancerul intraepitelial (stadiul 0)
n Cancerul cervical invaziv cu propagare locoregionala si metastazare limfatica
Anatomie patologica
n Localizarea primitiva
n Este, in general, portiunea intravaginala, suprafata colului
n Mai rar, intracervical
n Macroscopic
n Forma vegetanta (papilara)
n Forma ulcerata, eroziva
n Forma modulara
n Forma endocervicala de obicei ulcerativ-proliferativa
n Forma skiroasa, cu col scleros, atrofic sau hipertrofic
n Microscopic
n 95% - epiteliom pavimentos spino- sau bazo-celular, radiosensibil
n 5% - epiteliom cilindric glandular sau medular, radiorezistent
Diagnosticul cancerului cervical
Evolutia cancerului de col, din punct de vedere anatomopatologic
n Stadiul 0 = cancerul histologic limitat, intraepitelial, care nu a invadat membrana bazala a epiteliului cervical
n Stadiul I = cancerul strict limitat la colului uterin care ramane perfect mobil; in 8-15% din cazuri pot exista localizari inaparente in parametre sau ganglioni
n Stadiul II = cancerul colului uterin partial extins in tesutul parametrial juxtacervical, ½ superioara a vaginului, corpul uterin (asociate sau izolate)
n Stadiul III = extensia procesului neoplazic in parametre pana la peretele bazinului, pana la 1/3 inferioara a vaginului, sau numai la nivelul ganglionilor limfatici pelvini
n Stadiul IV = invazia masiva a tesuturilor periuterine si invazia izolata sau concomitenta a vezicii, rectului.
Pot apare metastazele la distanta (exceptionale)
Fiziopatologie
n Evolutia locala nemanifesta indelungata face imposibila diagnosticarea leziunii mult timp
n Aparitia primelor simptome -metroragii, leucoree- este legata de extinderea leziunii si infectarea ei
n Aparitia durerilor este legata de invazia tesutului parametrial, cu interesarea elementelor nervoase ale plexurilor nervoase
n Tulburarile generale organice sunt cauzate, mai ales, de interesarea elementelor anatomice vecine, caracteristica invaziei locoregionale a acestui neoplasm
n Interesarea ureterelor in segmentul lor terminal duce la staza retrograda, hidronefroza, infectie, alterare anatomica si insuficienta renala
n Interesarea vezicii da tulburari mictionale, fistule vezico-uterine, cervicale, vaginale
n Invazia rectului da tulburari de defecatie, fistule genito-rectale, infectarea neoplasmului
n Anemia este mai frecvent secundara, hemoragica decat toxica neoplazica
Simptomatologie
n Stadiul 0
n Lipsit de simptomatologie subiectiva
n Simptomatologia subiectiva este necaracteristica, asemanatoare cu a unei cervicite sau leziuni banale de col
n Diagnosticul se pune pe asocierea tuturor explorarilor si, in special, biopsia seriata spatial si uneori in timp
n Stadiul I - adesea lipsit de manifestari subiective; formele vegetante si ulcerate pot sa prezinte metroragii si leucoree, mai rar dureri
n Metroragia = nu are legatura cu menstruatia, se prezinta in general cu sange cu cheaguri; oarecum caracteristica este metroragia provocata, chiar minima, de un contact sexual, TV, irigatii
n Leucoreea = apare legata de o leziune cervicala deschisa; in general, survine cronologic mai tarziu decat metroragia; lasa de obicei pete cu lizereu cenusiu pe lenjerie; in formele mai avansate poate deveni fetida, sanghinolenta
n Durerea = in general absenta; cand exista, este necaracteristica, surda, difuza, o senzatie de greutate pelvina
Carcinomul cervical
Investigatii
n Investigatii utilizate in stadiul 0 si I
n Examenul local abdomino-vaginal si cu speculul
n Examenul citologic vaginal si cervical
n Colposcopia: mozaic, leucoplazii, atipii, modificari vasculare
n Biopsia = diagnosticul de certitudine
Diagnosticul displaziilor (CIN
Indicatiile Pap-testului
Aceasta metoda nu localizeaza cancerul, ci are valoare pentru stabilirea diagnosticului
Conditii de prelevare
Colposcopia
Chiuretajul endocervical
Biopsia
Simptomatologie
n Stadiul II
n Agravarea simptomatologiei subiective din stadiul I
n Examenul obiectiv apreciaza evolutia leziunilor cervicale in parametru, cu indurarea acestuia (TV), invadarea corpului uterin sau a portiunii superioare a vaginului
n Stadiul III
n Parametrele sunt invadate pana la peretele bazinului, uterul isi pierde mobilitatea, vaginul si corpul uterin sunt invadate in grad diferit
n Durerea este constanta si intensa
n Stadiul IV
n Durerile se mentin intense, leucoreea si metroragia se pot accentua
n Apar simptome legate de invazia organelor de vecinatate
n Starea generala este profund alterata
n Local se constata fixarea intr-un bloc dur neoplazic a intregului pelvis
n Cisto- si recto-scopia pot fi utile
Diagnostic pozitiv
(simptomatologie si investigatii)
n Usor de pus in fazele avansate ale leziunii
n Metoda examinarilor ginecologice in masa, a examenelor periodice genitale a femeilor, este singura metoda capabila sa depisteze cancerele de col incipiente
Stadializarea clinica (FIGO)
n Stadiul 0 - carcinom in situ sau carcinom intraepitelial
n Stadiul I - carcinomul este strict limitat la cervix
n Stadiul IA - carcinom preclinic, leziunea fiind microscopica
n Stadiul IA1 - epiteliul neoplazic invadeaza stroma in unul sau mai multe locuri pe o adancime pana la 3 mm de la membrana bazala, fara infestare limfatica sau vasculara
n Stadiul IA2 - leziunea neoplazica nu trebuie sa depaseasca 5 mm de la membrana bazala in adancime, iar pe orizontal pana la 7 mm
n Stadiul IB - leziune mai mare decat se incadreaza in stadiul IA2, care poate fi vizibila cu ochiul liber, dar care nu depaseste colul
n Stadiul II - invazia vaginului pana la 1/3 caudala si/sau a parametrelor, fara a ajunge la peretele excavatiei
n Stadiul IIA - invazia vaginului pana la 1/3 caudala fara invazia parametrelor
n Stadiul IIB - invazia parametrelor fara a ajunge la peretele excavatiei
n Stadiul III - invazia 1/3 caudale a vaginului si/sau a parametrelor pana la peretele excavatiei; indiferent de invazia parametrelor sau a vaginului, se incadreaza in stadiul III toate cazurile care prezinta ureterohidronefroza sau rinichii mut urografic (cu exceptia unor cazuri de alta patologie preexistenta)
n Stadiul IIIA - invazia 1/3 caudale a vaginului
n Stadiul IIIB - invazia parametrelor pana la peretele excavatiei
n Stadiul IV - extensie in afara aparatului genital
n Stadiul IVA - interesarea vezicii urinare si/sau a rectului
n Stadiul IVB - metastaze la distanta sau boala in afara pelvisului
Stadializare (DC Morton)
n Conizatia cervicala este obligatorie pentru evaluarea corecta a profunzimii si suprafetei ocupate de microinvazia neoplazica
n La pacientele la care, pe baza testului Papanicolaou, se suspecteaza un cancer invaziv in stadiul precoce, iar cervixul are aspect macroscopic aparent normal, examenul colposcopic este obligatoriu
n Biopsiile dirijate colposcopic permit stabilirea diagnosticului de invazie franca, astfel incat conizatia diagnostica nu mai este necesara, iar tratamentul poate fi urmat fara intarziere
Tratament
Radical (curativ) radio-chirurgical
Paliativ medical, radioterapic si chirurgical
Tratamentul curativ - cele 2 modalitati de tratament primar sunt: interventia chirurgicala si radioterapia
n Stadiul 0
n Amputatia de col
n Daca femeia are copii: histerectomia totala cu/fara pastrarea anexelor
Tratament curativ
n Stadiul I-II - considerate cancere de col uterin operabile
n Stadiul IA - carcinom microinvaziv
n IA1
n Conizatia terapeutica (pentru mentinerea capacitatii reproducatoare)
n Fara invazia spatiului limfo-vascular - histerectomie extrafasciala fara excizie ganglionara
n Cu invazia spatiului limfo-vascular - histerectomie extrafasciala sau radicala modificata cu excizia ganglionilor limfatici pelvieni
n IA2 - histerectomie radicala modificata cu limfadenectomie pelviana
n Stadiul IB - histerectomie radicala cu limfadenectomie pelviana
n Stadiul IIA - histerectomie radicala cu limfadenectomie pelviana si evoluarea ganglionilor limfatici para-aortici
n Stadiul III-IV - apartin metodelor paleative; sunt considerate incurabile
Chirurgia, ca unica metoda de tratament, este rezervata numai pacientelor cu boala in stadiul I si IIA
Complicatii postoperatorii
n Complicatii urinare
n Traumatizarea si lezarea plexului hipogastric, vezical cu aparitia de retentii de urina, tulburari sfincteriene
n Tulburari de vascularizatie a vezicii, celulita pelvina cu cistita si pericistita
n Tulburari functionale si anatomice ale ureterelor
n Distensie uretero-bazinetala, hidronefroza, infectie
n Complicatii rectale: atonia ampulei rectale
n Complicatii hemoragice si infectioase
n Celulita pelvina difuza
n Hematom pelvin subperitoneal
n Flebita postoperatorie
n Complicatii tardive - fistule vezicale sau ureterale
Tratament curativ
n Radioterapia postoperatorie la pacientele cu factori de risc inalt
n Metastazele in ganglionii limfatici pelvieni
n Invazia tesutului paracervical
n Invazia cervicala profunda
n Margini chirurgicale pozitive
n Chimioterapia neoadjuvanta
n Pentru a micsora dimensiunea tumorii inainte de histerectomia radicala sau de radioterapie
n Se utilizeaza: Cisplatin, Vinblastina, Bleomicina
n Radioterapia
n Poate fi utilizata in toate stadiile bolii
n Planul tratamentului prin iradiere consta dintr-o combinatie intre:
n Teleterapie externa pentru tratarea ganglionilor regionali si reducerea dimensiunii tumorii primare
n Brahiterapie intracavitara pentru amplificarea raspunsului la nivelul tumorii centrale
Tratamente paleative
(stadiul III-IV)
n Tratamentul hemoragiilor mari
n Tamponament vaginal hemostatic (de urgenta)
n Ligatura arterelor hipogastrice
n Ligatura arterelor hipogastrice, pediculului lombo-ovarian si ligamentului rotund
n Tratamentul stazei urinare constituite
n Nefrostomia
n Uretero-colostomia Coffey
n Tratamentul durerii
n Analgezice, opiacee
n Tratamentul de intarziere a dezvoltarii - radiumroentgenterapia
Evolutie. Prognostic
n Cancerul de col uterin invaziv netratat duce obisnuit la exit in 12-24 luni, in general prin invazia regionala, complicatii
n Dupa operatie, recidivele apar in mod obisnuit pana la 3 ani
n Curabilitatea difera in functie de:
n Stadiul in care s-a aplicat tratamentul
n Metoda utilizata
n Tipul histopatologic de leziune
Prognostic
Supravietuirea la 5 ani pe stadii (%)
Cancerul de col uterin si sarcina
n In timpul sarcinii, cancerul isi incetineste evolutia sau chiar este stagnat
n Este unanim admisa rapida dezvoltare a cancerului in lehuzie
CANCERUL CORPULUI UTERIN
Cancerul corpului uterin este reprezentat de 3 varietati distincte
n Sarcomul uterin - greu de diferentiat clinic de un fibromiom; diagnosticul se precizeaza doar histopatologic
n Corioepiteliomul - tumora derivata din trofoblast
n Carcinomul endometrial - in prezent, cel mai frecvent cancer genital al femeii in tarile civilizate
Etiopatogenie
n Efectul favorizant al estrogenilor - femeile cu antecedente hiperestrogenice naturale
n Menarha precoce, menopauza tardiva
n Nuliparitatea, sterilitatea, infertilitatea
n Ciclurile anovulatorii sau induse terapeutic prin estrogeni, androgeni, tamoxifen, contraceptie secventiala
n Stari patologice determinand sau insotite de hiperestrogenie: obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, tumori uterine, hiperplazia endometriala, cancere de colon, hepatopatii, hipersuprarenalism
Anatomie patologica
n Intr-un prim stadiu, tumora este localizata la nivelul endometrului, in special in zona fundica a uterului, invazia in profunzime si a organelor vecine fiind relativ tardiva
n Clasificarea histologica a cancerului endometrial:
n Adenocarcinomul endometroid (80%)
n Adenocantom
n Adenocarcinom papilar
n Carcinom mixt adenoscuamos
n Carcinom cu celule clare
Simptomatologie
n Carcinomul endometrial apare cel mai frecvent la femei aflate in a 6-a sau a 7-a decada de viata
n In stadiul I-II:
n Inainte de menopauza, se manifesta mai intai prin menoragii, intre perioadele menstruale persistand o leucoree sanghinolenta, abundenta, accentuata de ortostatism
n Dupa menopauza, aparitia de scurgeri sanghinolente trebuie sa puna in mod constant problema unui cancer de corp uterin; la inceput scurgerea este hidroreica sanghinolenta, apoi, in urma unui efort, apare o hemoragie ce creste ca intensitate si se permanentizeaza, cu mici intreruperi
n Durerea apare mai tarziu si are un caracter de colica intermitenta, paroxistica, explicata prin tendinta de eliminare a continutului uterin (cheaguri etc.)
n Aproximativ 90% dintre femeile cu carcinom endometrial au ca unic motiv de prezentare la medic o sangerare uterina sau o secretie vaginala anormala
n Cauzele sangerarilor uterine in postmenopauza sunt:
n Atofie endometriala (60-80% din cazuri)
n Terapia de substitutie estrogenica (15-25% din cazuri)
n Polipii endometriali (2-12% din cazuri)
n Hiperplazia endometriala (5-10% din cazuri)
n Cancerul endometrial (10% din cazuri)
n Sarcomul uterin
n In stadiul III-IV:
n Tumora invadeaza organele vecine - parametre, ovare, rect, vezica metastaze limfatice si sanguine
n Hemoragia si secretia sero-purulenta, fetida sunt aproape continue
n Durerea este violenta si permanenta
n Invazia organelor vecine explica polakiuria, tenesmele, constipatia
n Metastazele la distanta dau manifestari viscerale
Diagnostic pozitiv
(simptomatologie + investigatii)
n Investigatii
n Examenul ginecologic
n Nu furnizeaza date concludente, colul uterin este atrofic, iar corpul uterin poate fi de dimensiuni normale sau chiar atrofic
n Comprimarea uterului in timpul examinarii poate determina o scurgere sanguina mai abundenta (metroragia provocata Aburel)
n Histerometria arata de obicei o cavitate uterina alungita
n Chiuretajul uterin biopsic confirma constant diagnosticul
n Histeroscopia permite explorarea vizuala optica a cavitatii uterine si dirijarea biopsiei
n Diagnosticul de cancer endometrial se bazeaza pe biopsia endometriala, care poate fi efectuata prin:
n Aspiratie, cu ajutorul canulelor inguste de plastic (acuratete de 90-98%)
n Histeroscopie (identifica polipii endometriali si mioamele submucoase)
n Dilatarea colului si chiuretaj uterin
n Daca se suspecteaza o patologie a cervixului se efectueaza si chiuretaj endocervical
n Testul Pap este nesigur, deoarece numai 30-50% din pacientele cu cancer endometrial prezinta rezultate anormale
n Ultrasonografia transvaginala poate fi un adjuvant util in selectarea unor paciente pentru examinari suplimentare (endometru mai gros de 5mm, o masa endometriala polipoida sau o colectie lichidiana in interiorul uterului)
Investigatii
n Histerografia cu substante de contrast permite localizarea leziunii si dirijarea biopsiei
n Ecografia cu sonda exploratorie abdominala si vaginala (metoda de screening la femeile in postmenopauza)
n In mod normal, la femeia in postmenopauza endometrul este liniar, atrofic, omogen, cu o grosime de < 5 mm
n La o grosime a endometrului intre 5 si 9 mm este obligatoriu chiuretajul uterin biopsic (suspect cancer endometrial)
n Grosimea endometrului > 10 mm = cancer endometrial cu certitudine
Stadializarea chirurgicala FIGO
n Stadiul I
n IA = tumoare limitata la endometru
n IB = invazie a mai putin de ½ din miometru
n IC = invazie a mai mult de ½ din miometru
n Stadiul II
n IIA = afectare limitata la glandele endocervicale
n IIB = invazia stromei cervicale
n Stadiul III
n IIIA = tumora invadeaza seroasa si/sau anexa si/sau citologie peritoneala pozitiva
n IIIB = metastaze vaginale
n IIIC = metastaze la nivelul ganglionilor pelvieni si/sau para-aortici
n Stadiul IV
n IVA = invazie tumorala la nivelul mucoasei vezicale si/sau intestinale
n IVB = metastaze la distanta inclusiv la nivelul ganglionilor intraabdominali si/sau inghinali
Asocierea cancerului endometrial si ovarian
Evolutie. Prognostic
n Evolutia este, in general, lenta (in mod particular a cazurilor caracterizate de o relativa benignitate)
n Varsta - femeile tinere au un prognostic mai bun decat cele varstnice
Tipul histologic
Gradul histologic
Invazia miometriala
Invazia spatiului limfo-vascular
Extensia la istm - cervix
|
Evaluarea premergatoare instituirii tratamentului
Este necesara in scopul determinarii metodei optime de interventie.
Investigatii paraclinice
si de laborator
(1) Ultrasonografia
(2) RMN
(3) Cistopexie
(4) Proctosigmoidoscopie
(5) Urografia i.v.
(6) Clisma baritata
(7) C.T. abdominala si pelviana
(8) CA-125 seric:
Tratament
Principii terapeutice
Histerectomia totala abdominala cu anexectomie bilaterala este procedura chirurgicala de electie in cancerul endometrial.
Procedura chirurgicala trebuie sa includa:
Histerectomia vaginala poate fi luata in considerare la pacientele cu prolaps uterovaginal avansat, obeze, cu status medical precar
Histerectomia radicala, cu indepartarea parametrelor si a portiunii superioare a vaginului, precum si cu limfadenectomia pelviana poate fi luata in considerare in cazul extensiei cervicale
Radioterapia
Tratamentul adjuvant postoperator
Din punctul de vedere al tratamentului, pacientele pot fi clasificate in trei categorii:
a). indepartarea chirurgicala a uterului
b). tratamentul chirurgical si radioterapic al metastazelor in ganglionii limfatici pelvieni, prezente in 36% din cazuri
c). evaluarea si tratarea bolii extrapelviene
a). Histerectomie radicala, anexectomie bilaterala si limfadenectomie pelviana
b). Radioterapie, urmata de tratament chirurgical (iradiere pelviana externa si iradiere intracavitara, urmata la 6 saptamani de histerectomie totala cu anexectomie bilaterala). Aceasta combinatie este cea mai frecventa si a dus la o rata de supravietuire la 5 ani de 60-80%
c). Interventie chirurgicala urmata de iradiere pelviana si iradiere vaginala, care a condus la rezultate foarte bune
Obiectivul interventiei chirurgicale si al radioterapiei este de a obtine controlul local al bolii, respectiv de a reduce severitatea sangerarilor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |