CIFOLORDOZA

Definitie Cifo-lordoza este o deficienta a coloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan sagital, cu doua curburi a caror convexitate este orientata in sensuri opuse. Deviatia cifotica are convexitatea orientata posterior, iar cea lordodica anterior.

Cauze: La varste mici: afectiuni congenitale, dereglari metabolice, tulburari de crestere, afectiuni neurologice, iar la adulti: cauze traumatice (fracturi).

Scopul exercitiilor corective

o      tonificarea in conditii de scurtare a grupelor musculare din regiunea dorsala a spatelui (m. trapez, m.dorsalul mare, m. romboid),

o      tonificarea in conditii de alungire a musculatorii anterioare a toracelui (m.pectoralul mare, m.pectoralul mic)

o      tonificarea in conditii de alungire a grupelor musculare ale spatelui din regiunea sacro-lombara (m.patrat al lombelor, m. iliopsoas,)

o      tonificarea in conditii de scurtare a musculaturii abdominale (m. drept abdominal)

Indicatii tehnico-metodice

Pentru corectarea acestei deficiente vom folosi ca procedeu metodic principal fixarea uneia dintre curburi in pozitie corecta sau hipercorecta si mobilizarea dinamica a celeilalte in sensul redresarii.

EXERCITII CORECTIVE PENTRU

CIFO-LORDOZA

Amplitudinea miscarilor este redusa unilateral, adica intr-un singur sens (extensie ori flexie), sau bilateral, cand este vorba de reducerea mobilitatii atat a flexiei, cat si a extensiei.Indoirile laterale si rotirile sunt, de asemenea, reduse in regiunile dorsala si lombara.

Modificarile morfo-structurale vertebrale presupuse clinic sunt puse in evidenta radiografic si exprimate prin ingustarea spatiilor intervertebrale spre concavitate si turtirea corpilor vertebrali in acelasi sens.

In functie de etiologie, curbura poate fi primar lombara si secundar de compensare dorsala si invers. In anumite afectiuni ( cifoza Scheuermann) ambele curburi cu deformatiile respective pot sa apara simultan. Intalnim cazuri rare in care atat curbura dorsala, cat si cea lombara sunt secundare unor devieri sau deformari accentuate ale bazinului, ori secundare unor deformatii ale membrelor inferioare, (coxa-vara, coxa-valga, genunchii recurbati), transmise coloanei vertebrale prin intermediul bazinului

Curburii dorsale cifotice ii corespund uneori in planul toracic anterior deformatii costale si ale sternului de tipul: torace infundat,"strangulat la baza", "sternului carenat".

Unii autori fac legatura intre aceste deformatii toracice si unele forme ale insuficientei respiratorii, fapt ce nu trebuie generalizat existand cazuri de astfel de deformatii la persoane cu capacitati vitale de peste 6000cm³ si cu o buna adaptare la efort (in special la inotatori). Curburii lordotice lombare ii corespunde inapoi o accentuare a reliefului fesier, iar in plan anterior abdomenul apare proeminent sau bombat.

Capul si gatul au pozitie caracteristica datorita fie pozitiei lordozate a gitului, fie stergerii curburii gatului, umerii sant adusi, iar mobilitatea in extensia bratelor este, de asemenea, redusa datorita angulatiei claviculei si bascularii in afara si sus a omoplatilor.Miscarile membrelor inferioare pe bazin sunt modificate in sensul reducerii extensiei.

Clasificare

Deficientele pot fi - tipice, cand ocupa regiunile anatomice ale coloanei vertebrale - curbura cifotica regiunea dorsala, cea lordotica regiunea lombara

- atipice, cand sunt mai lungi sau mai scurte si astfel distribuite in lungul coloanei,

- functionale

- patologice

Chiar daca majoritatea cifo-lordozelor sunt bine tolerate in perioada de crestere, incovenientele lor apar dupa aceasta perioada. Multe din algiile paravertebrale sunt rezultatul solicitarilor mecanice statice si dinamice care actioneaza asupra unei coloane vertebrale cu curburi exagerate si amortizate deficitar din cauza reducerii mobilitatii.Datorita acestui fapt, cifo-lordoza este inclusa in etiologia unor afectiuni osteo-articulare vertebrale si toracale, ca: discopatiile, artrozele, spondiloza, hernia de disc, condrita sternala etc.

Deviatiile coloanei in plan sagital sunt insotite frecvent de importante modificari ale tuturor elementelor spatelului care determina aparitia unor deficiente:

a)     spate cifotic - trunchiul flectat;

umerii adusi;

omoplatii indepartati;

spatele are forma ovala.

b)     spate rotund - cifoza scurta;

cervico-dorsala;

dorsala.

c)     spate lordotic - in sa, coloana prezentand o lordoza lunga;

umerii compensati cifotic la nivelul cervico-dorsal;

omoplatii sunt departati si desprinsi;

umerii adusi;

abdomen proeminent;

relief fesier accentuat.

d)     spate cifolordotic - in care coloana vertebrala este cifolordotica iar celelalte elemente sunt angrenate in aceasta deficienta.

e)     spate plan - caracterizat prin atenuarea sau insuficienta reliefare a curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale printr-o rigiditate crescuta a trunchiului.

Corectarea se realizeaza odata cu corectarea deformatiilor respective ale coloanei vertebrale si vizeaza:

aparitia si dezvoltarea curburilor normale ale coloanei vertebrale.

dezvoltarea elasticitatii musculare si a mobilitatii articulare

imbunatatirea coordonarii miscarilor

prevenirea inversarii curburilor coloanei vertebrale

Obiectivele principale ale activitatii de recuperare constau in obtinerea posturi corecte, mentinerea si automatizarea ei in toate activitatile cotidiene, printre cele mai importante enumeram:

ameliorarea pozitiei coloanei vertebrale (reeducarea posturala)

cresterea flexibilitatii coloanei vertebrale (asuplizarea articulara si musculara)

cresterea fortei musculare (abdominali si paravertebrali)

ameliorarea respiratiei

Educarea posturii nu poate fi decat globala si trebuie sa permita pacientului sa treaca de la o situatie de invatare la o situatie de utilizare prin adaptarea si asezarea in memorie a mesajelor traite.

In practica progresia cronologica este:

a)     constientizarea asupra propriului corp

b)     cautarea defectelor de atitudine si miscare

c)     corectia

d)     integrarea acestor corectii

Progresiv subiectul integreaza corectiile in atitudinile si gesturile cotidiene in scopul de a forma un automatism de corectie din ce in ce mai durabil.In final kinetoterapeutul, trebuie sa stie sa realizeze corectia acceptand unele compromisuri, respectand tipul morfologic si capacitatea de adaptare ale subiectului.

Mijloacele prin care realizam educarea posturii sunt:

1. Contacte directe cu pielea subiectului  exercitand presiuni asupra muschilor si articulatiilor ce trebuie activate dezvoltand proprioceptia.Se utilizeaza mana K-lui, mana subiectului sau planuri fixe cum ar fi: solul, peretele, scara fixa si alte aparate.
2. Explicarea sumara a actiunii si localizarii diferitelor grupe musculare, sinergice ajutand subiectul sa-si cunoasca propriul corp.
3. Alternarea contractie-relaxare solicitand toate partile corpului separat si apoi in ansamblu, astfel se poate ajunge la o explorare corecta a intregului corp ceea ce duce la o imagine corporala cat mai exacta.
4. Examinarea somatoscopica generala si segmentara in fata oglinzi de sus pana jos.
5. Examinarea dinamica noteaza eventuala lipsa de coordonare, utilizarea defectuasa a fortei musculare, lipsa ritmicitatii miscarilor si a respiratiei defectuase.

Asuplizarea articulara si musculara se face in limitele posibilitatii anatomice normale. Daca subiectul este lax se insista mai putin pe asuplizare iar daca subiectii sunt rigizi se lucreaza invers.

Metodele cele mai eficiente in reeducarea unei deviatii de coloana sunt mai degraba cele care stabilizeaza in pozitie corectiva fie provizoriu prin tratament ortopedic, fie definitiv prin artrodeza chirurgicala.

Se alege o postura de lucru neutra in plan sagital, pozitiile in hiperflexie si hiperextensie pot provoca dezechilibre prin presiune excesiva de o parte si intindere extensiva de cealalta parte.Important ca asuplizarea sa se faca in toate planurile (sagital, frontal, axial, transversal) sunt utilizate orice forme de tractiuni axiale (elongatii cervicale) in care se actioneaza armonios asupra coloanei vertebrale.Misarile active in sens corectiv se fac prin miscari asimetrice, cele mai multe exercitii asimetrice corectoare propuse de diferite metode nu sunt numai exercitii de tonicizare, pentru ca initial prin pozitionarea subiectului ele cauta corectia maxima posibila a tuturor curburilor si contra curburilor. Numai aceste miscari nu reusesc sa realizeze un castig unghiular stabil, dar creeaza conditiile posturale ulterioare.

Exercitiile de tonicizare se realizeaza prin serii de contractii a muschilor striati a caror actiune statica sau de scurtare sau de alungire are drept scop de a realiza, de a ameliora sau conserva functia unui muschi sau a unei grup muscular tinand cont de factorii mecanici (rezistenta, frecventa, durata repetari) si fiziologici (contractibilitate, elasticitate, tonicitate).Deci functia muschiului respectiv si calitatile sale trebuie sa ghideze in alegerea mijloacelor mecanice si psihologice care permit solicitarea unui lucru muscular.

Muschii vizati sunt muschii posturali ai santului vertebrelor si abductorii, care nu trebuie sa fie nici prea contractati nici prea elastici, ei trebuie sa fie tonici si cu o rezistenta mare la oboseala. Contractiile cele mai bune sunt : fie izometrice fie lente de mica amplitudine si cu mare intensitate.Acest lucru se poate face numai cu coloana vertebrala in pozitia cea mai corectiva posibila.

Scopurile reeducarii respiratiei sunt acelea de a intretine si dezvolta functia respiratorie in ansamblu. Ea se realizeaza in mod simplu si clasic si invata succesiv buna utilizare a cailor aeriene superioare si inferioare constientizand actul respirator atat ca inspr cat si ca expir la nivelul diafragmei si toracelui.

Modelajul toracic vizeaza dezvoltarea senzatilor proprioceptive, iar cresterea functiei respiratorii este asigurata de miscarile respiratorii complete in cursul exercitiilor de reeducare sau intre exercitii si practicand activitati fizice sub forma de sport sau jocuri. Sportul este legat de kinetoterapie, dar ea este ralativ obositoare, plictisitoare, monotona pentru subiect deoarece el trebuie sa aleaga un sport care poate fi practicat timp indelungat (natatia).

Indicatii tehnico-metodice

Cifo-lordoza este o deficienta frecventa, ce se instaleaza treptat din necesitatile mecanice de echilibrare a coloanei vertebrale si a trunchiului.

Pentru corectarea acestei deficiente vom folosi ca procedeu metodic principal fixarea uneia dintre curburi in atitudine corecta sau hipercorecta si mobilizarea dinamica a celeilalte in sensul redresarii.Acest procedeu metodic se foloseste atunci cand nu se pot mobiliza in mod dinamic ambele curburi simultan si pentru a indeparta orice pericol de accentuare a celeilalte curburi.

In cifo-lordoze cu o mobilitate redusa a coloanei vertebrale, multe din extensiile active ale trunchiului nu produc extensia decit in regiunea lombara. Pentru localizarea actiunii exercitiului la una dintre curburile unei cifo-lordoze, se procedeaza "fixand" fie curbura cifotica, fie cea lordotica intr-o anumita pozitie si mobilizand cealalta curbura.

Din stand ,prin indoirea unui genunchi la piept, se "fixeaza" bazinul, reducandu-se partial curbura lombara lordotica. Din aceasta pozitie, miscarile de extensie ale membrelor superioare si ale trunchiului produc o usoara extensie in regiunea dorsala.

Din atarnat cu spatele la scara fixa se "fixeaza" curbura cifotica.Prin ridicarea genunchilor la piept, miscarea de flexie a coapselor pe bazin angreneaza si o usoara basculare a bazinului inapoi, din care rezulta o redresare a curburii lombare lordotice.In lordoza, de cele mai multe ori, bazinul este inclinat inainte.

Intarirea muschilor flexori ai coapselor pe bazin si pe trunchi intretine inclinarea bazinului inainte, determinand mentinerea lordozei.

Toate miscarile efectuate din pozitia pe genunchi fara sprijin pe palme solicita cel mai intens, din punct de vedere muscular, regiunea lombara; numai din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme sau pe antebrate mobilizarea regiunii dorsale nu impune un efort deosebit regiunii lombare.

Ca mijloace se folosesc:

a)     Exercitii statice sub forma de pozitii corecte sau hipercorecte pentru fixarea unei curburi si exercitii sub forma de pozitii initiale sau mentinute care sa ofere in acelasi timp posibilitatea de a mobiliza cealalta curbura.In alegerea pozitiilor, spre deosebire de celelalte deficiente, un rol important revine bratelor si picioarelor.

Pozitii pentru fixarea curburii cifotice, permitand mobilizarea curburii lordotice:

stand cu bratele lateral, cu un baston la spate peste omoplati, la scara fixa, la perete

- sprijin pe genunchi

asezat, cu bratele in aceeasi pozitie ca la stand

- culcat dorsal cu un saculet in regiunea lombara

atarnat, cu o sa la nivelul regiunii dorsale.

Pozitii pentru fixarea curburii lordotice, permitand mobilizarea curburii cifotice:

stand cu trunchiul inclinat, sau picioarele pe un suport sprijinite inainte

- asezat departat pe sol, cu genunchii indoiti

- sprijin pe genunchi

culcat dorsal, cu genunchii indoiti, cu G peste 30 grade,

b)     Exercitii dinamice:

exercitii pentru trunchi sub forma miscarilor de extensie dorsala, flexie lombara (inclinare, aplecare), indoire laterala, si rasuciri spre stanga si spre dreapta, rotari in plan anterior si miscari de intindere a coloanei vertebrale in axul sau.

exercitii cu bratele sub forma miscarilor efectuate deasupra nivelului umerilor.Se folosesc miscari in plan posterior, si anume:ducerii lateral, oblic sus, in sus si rotari prin inainte, precum si fixari ale miinilor pe umeri, la ceafa si pe crestet.Exercitiile pentru brate urmaresc sa amplifice miscarile coloanei vertebrale la acest nivel al trunchiului;

exercitii cu picioarele sub forma miscarilor efectuate in plan anterior.Se folosesc miscari de flexie, intindere, indoire, abductie, adductie si rotare.Acestea urmaresc sa amplifice miscarile corective ale coloanei vertebrale;

exercitii pentru bazin sub forma miscarilor de proiectie inapoi a bazinului;

exercitii specifice de respiratie sau legate de miscarile corective ale trunchiului si membrelor.In cazul cifo-lordozei, importanta respiratiei creste, intrucat ele contribuie la corectarea deficientelor toracelui, care insotesc de obicei cifo-lordoza;

exercitiile cu obiecte portative si la aparate fixe (de gimnastica), incadrate in structura generala a continutului de exercitii necesare corectarii cifo-lordozei;

exercitii aplicative sub forma de mers, echilibru, tarare si suspensiuni corective;

exercitii de redresare pasive si active, efectuate liber sau la aparate,cu autocontrolul deficientului sau prin interventia directa a profesorului.

Tratamentul ortopedic

Tratamentul ortopedic isi propune corectarea si mentinerea deviatiei vertebrale pentru a neutraliza riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere.Un tratament ortopedic poate fi apreciat ca eficient, daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa mentina deviatia vertebrala la o valoare cel mult egala cu aceea de la inceputul tratamentului.

Tratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare. Corectarea este in general realizata prin aparate ghipsate succesive.Cand se obtine corectia maxima, mentinerea ei este incredintata unor corsete ortopedice.

Corsetele ortopedice mentin corectia deviatiei folosind forta de tractiune care tinde sa elongheze coloana si astfel sa reduca curbura.

Corectia se mentine cu ajutorul aparatelor ortopedice.

Aparatele ortopedice folosite de la inceput fara corectie ghipsata cauta sa obtina corectia printr-o autoredresare activa a coloanei.Aparatul clasic activ este aparatul Milwaukee.Corsetul cuprinde o portiune ce imbraca bazinul si 3 bare ce conduc spre 2 pernute occipitale si un spijin submentonier.Autoelongarea coloanei prin departarea de sprijinul occipital si mentonier duce la redresarea curburilor, in plus, o pelota pasiva cauta sa reduca rotatia.Pentru cifo-lordoze presiunea se executa pe varful curburii posterioare.

Corsetul este purtat permanent sau intermitent, in functie de gravitatea curburii.Un loc important il are si kinetoterapia inaintea de corectia ghipsata ea tinde sa asuplizeze coloana vertebrala pentru a usura obtinerea redresarii, in cursul imobilizarii ghipsate ea isi propune sa intretina o troficitate globala buna si in special musculara pusa in primjdie de insasi imobilizare, In acelasi timp, kinetoterapia continua sa intareasca musculatura si sa imbunatateasca corectia, in perioada suprimarii corsetului. Pe langa tonificarea musculara, kinetoterapia trebuie sa realizeze o redresare posturala si o integrare a ei in gesturile vietii curente, sa orienteze pacientul spre practicarea regulata a unuei activitati sportive adaptate.

Corsetul EURO - BOSTON face posibila corectia atat a curburiilor dorsale cat si lombare cu ajutorul modului toracic superior la care se pot adauga paduri subaxilare

Deviatile vertebrale grave, evolutive care se agraveaza lent, dar continuu si dupa terminarea cresterii, impun redresarea si stabilizarea lor prin metode chirurgicale.

Pretul corectiei si al stabilizarii il constituie ridigizarea prin montaj metalic si prin artrodeza vertebrala a unui segment important al coloanei vertebrale.

Tratamentul chirurgical poate fi insotit de kinetoterapie, preoperator, cu scop de asuplizare a coloanei pentru a usura si mari gradul de corectie chirurgicala, iar postoperator cu scop de tonifiere musculara generala si de corectie posturala si integrare in viata cotidiana. In toate cazurile fie ca este utilizata singura sau in asociere cu metode ortopedice sau chirurgicale, kinetoterapia trebuie sa aiba in vedere si dezvoltarea capacitatii respiratorii, uneori grav amenintata de evolutia unei deviatii vertebrale.

Chirurgia vertebrala este o chirurgie dificila, grevata de multiplele complicatii, ajungand pana la paraplegie, complicatii care apar cu atat mai fregvent, cu cat cifo-lordoza este mai rigida mai grava si interventia efectuata la varsta inaintata.

Masajul

Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului prin actiuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic curativ sau profilactic.

Masajul utilizeaza - tehnici principale: netezire, frictiune, framantat, tapotament, vibratii, fara de care nu se pot obtine rezultate favorabile.

- tehnici secundare: cernut si rulat, presiuni, tractiuni si tensiuni, scuturari, procedee diverse care sunt in completarea celor principale in vederea obtinerii unor rezultate mai bune.

In cazul deficientelor de coloana vertebrala, a cifo-lordozelor scopul masajului este acela de a imbunatatii proprietatile fizice ale tesutului si stimularea circulatiei de intoarcere a sangelui si a limfei de a pastra starea de sanatate si de imbunatatire si in special pentru readucerea atitudinii corecte a spatelui prin aplicarea manevrelor.

In cazul cifo-lordozei masajul nu se aplica direct asupra coloanei vertebrale, adica asupra apofizelor spinoase ci asupra zonelor invecinate. In vederea manipularii zonei, aplicandu-se asupra musculaturii paravertebrale.

Deoarece deficienta cuprinde aproape intraga coloana vertebrala atat toracala cat si cea lombara, masajul se aplica asupra intregului spate.

Exercitii corective din pozitia stind si derivate

Pi - stand,

T1 - mers cu miinile la ceafa,

T2 - ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept,

T3 - ducerea coatelor inapoi simultan,

T4 - arcuire la fiecare pas,

- dozare 2seriix12rep.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers cu bratele intinse in sus,

T2 - trunchiul in pozitie corecta,

T3 - cu ridicarea alternativa a picioarelor inainte la 90 grade,

T4 - simultan cu ducerea bratelor inapoi cu arcuire,

dozare 2seriix10rep.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers cu baston la spate transversal pe umeri sau sustinut,

T2 - bratele indoite la nivelul coatelor,

T3 - cu ducerea ampla si alternativa a genunchilor indoiti la piept,

T4 - cu arcuire la fiecare pas,

- dozare 1seriex12rep.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers cu un baston la spate,

T2 - sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor,

T3 - trunchiul inclinat inainte,

dozare 2serii x12.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers cu trunchiul aplecat, cu un baston la spate sustinut,

T2 - bratele indoite la nivelul coatelor,

dozare 3x10.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers pe toata talpa cu o minge pe cap,

T2 - tinuta cu miinile din lateral,

T3 - ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept,

T4 - arcuire la fiecare pas,

dozare 2x12.

v   

- Pi - stand,

T1 - mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica cu o minge medicinala pe cap,

T2 - sustinuta cu mainile din lateral,

T3 - mers cu pasi adaugati pe partea ingusta a bancii de gimnastica ,

T4 - trunchiul inclinat inainte si bratele intinse lateral,

dozare 1x12.

v   

Stand departat

- Pi - usor departat,

T1 - inclinarea trunchiului inainte cu un baston la spate,

T2 - sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor,

T3 - simultan cu extensia capului si gitului,

T4 - arcuire,

dozare 2x12.

v   

- Pi - usor departat,

T1 - cu trunchiul inclinat sau aplecat, un baston tinut in fata, apucat de capete,

T2 - intinderea si indoirea bratelor in prelungirea trunchiului,

- T3 - simultan cu ducerea altrnativa a genunchilor indoiti la piept cu

arcuire.Se executa lent si cu amplitudine mare,

- dozare 1x15.

v   

- Pi - usor departat,

T1 - cu trunchiul inclinat sau aplecat, cu un baston asezat pe umeri,

apucat de capete,

T2 - rasucirea trunchiului spre stanga cu inspiratie,

T3 - revenire spre dreapta cu expiratie,

dozare 3x10.

v   

- Pi - usor departat cu fata la scara fixa,

T1 - apucat de sipca cu bratele intinse la nivelul

umerilor si cu virfurile picioarelor sprijinite pe prima sipca,

- T2 - indoirea bratelor si inclinarea trunchiului inainte

cu arcuire,

T3 - departand bazinul de scara fixa, simultan cu extensia capului si gitului cu arcuire,

T4 - picioarele raman in pozitia initiala.Se

mentine pozitia finala,

- dozare 2x12.

v   

Pi - usor departat cu fata la scara fixa,

T1 - apucat cu mainile de sipca la nivelul umerilor,

T2 - aplecarea trunchiului inainte cu arcuire, simultan cu extensia capului si gatului (se efectueaza liber sau cu ajutorul profesorului care executa presiuni pe regiunea dorsala),

dozare 2x10.

v   

- Pi - usor departat cu fata la scara fixa,

T1 - bratele intinse sus apucat de sipca, cu o sa asezata in regiunea dorsala a coloanei,

T2 - extensia capului si gatului, simultan cu ridicarea alternativa a genunchilor indoiti la piept, cu arcuire,

dozare 2x10.

v   

- Pi - usor departat cu fata la scara fixa,

T1 - indoirea genunchilor, simultan cu ducerea bratelor oblic sus, pastrand in permanenta contactul spatelui cu scara fixa ,

T2 - revenire,

dozare 2x15.

v   

- Pi - usor departat cu fata la scara fixa,

T1 - apucat de o sipca la nivelul soldurilor,

T2 - aplecarea trunchiului inainte, simultan cu extensia capului si gatului cu arcuire,

dozare 2x15.

v   

Pi - usor departat cu fata la o masa orizontala inalta (pana la nivelul

bazinului),

T1 - aplecarea trunchiului inainte sprijinit pe masa,

T2 - cu ducerea bratelor inainte sau lateral, liber sau cu ajutor ( barbia asezata pe masa, privirea orientata inainte la orizontala),

T3 - profesorul efectueaza presiune pe regiunea dorsala,

dozare 2x12.

Stand cu un picior sprijinit inainte

v   

Pi - cu un picior sprijinit in treapta,

T1 - aplecarea trunchiului inainte,

- T2 - simultan cu intinderea bratelor in prelungirea trunchiului si

inspiratie,

T3 - revenire cu expiratie,

dozare 2x15.

v   

- Pi - cu un picior sprijinit pe un suport inalt de 50 cm

T1 - trunchiul inclinat inainte,

T2 - ducerea bratelor lateral, oblic sus si in sus cu arcuire;

T3 - intinderea si indoirea bratelor in prelungirea trunchiului;

T4 - rotarea bratelor prin inainte, simultan extensia trinchiului; din regiunea dorsala cu arcuire,

dozare 2x10.

v   

Pi - cu un picior sprijinit pe un suport inalt,

T1 - inclinarea trunchiului inainte,

T2 - ducerea bratelor lateral sau prin inainte in sus cu inspiratie,

T3 - revenire cu expiratie,

dozare 2x12.

v   

Pi - cu un picior sprijinit inainte pe un suport inalt (70-80cm) si un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor, sau pe umeri, apucat de capete,

T1 - intinderea trunchiului in axul coloanei vertebrale,

T2 - urmata de rasucirea trunchiului alternativ spre dreapta si spre stanga cu inspiratie,

T3 - aplecarea trunchiului inainte, simultan cu extensia capului cu arcuire,

dozare 2x8.

v   

Pi - cu un picior sprijinit inainte pe un suport inalt (70-80cm),

T1 - cu mainile la ceafa, ducerea coatelor inapoi cu rezistenta manuala (profesorul opune rezistenta inaintea miscarii) cu inspir,

T2 - revenire cu expir,

dozare 2x10.

v   

Pi - cu un picior in sprijin pe un suport inalt de 40-50 cm, mainile la ceafa,

T1 - ridicarea in stand pe suport pe piciorul de sprijin,

T2 - ducerea piciorului opus inainte cu genunchiul indoit la piept si inspiratie,

T3 - revenire cu expiratie,

dozare 2x10.

Exercitii corective din pozitia pe genunchi si derivate.

Pe genunchi departat

v   

Pi - pe genunchi departat,

T1 - inclinarea trunchiului inainte, simultan cu ducerea bratelor sus,

T2 - trecerea in pozitia pe calcaie sezand,

dozare 2x12.

v   

Pi - pe genunchi departat,

T1 - inclinarea trunchiului inainte, simultan cu ducerea bratelor lateral

T2 - picior intins inainte in sprijin pe calcai. Se executa cu arcuire,

dozare 2x12.

v   

Pi - pe genunchi departat cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor, sau pe umeri, apucat de capete,

T1 - inclinarea trunchiului inainte si intinderea lui in axul coloanei vertebrale, simultan cu ducerea unui picior intins inainte in sprijin pe varf,

dozare 2x10.

v   

Pi - pe genunchi departat cu fata la scara fixa la un pas distanta,

T1 - apucat de sus la nivelul umerilor,

T2 - inclinarea trunchiului inainte,

T3 - urmata de trecerea in pozitia pe calcaie sezand,

dozare 2x15.

v   

Pi - pe genunchi la scara fixa, cu un picior intins inainte sprijinit pe sipca 2-3 de jos,

T1 - inclinarea trunchiului inainte, simultan cu extensia capului cu arcuire,

T2 - trecand in sezand pe calcaiul celuilalt picior,

dozare 2x15.

Pe genunchi pe calcaie sezand

Pi - pe genunchi pe calcaie sezand cu mainile la ceafa,

T1 - extensia trunchiului din regiunea dorsala cu

arcuire. Se executa cu rezistenta manuala concentrica,

- dozare 2x14.

v   

Pi - pe genunchi pe calcaie sezand cu mainile pe solduri,

T1 - indoirea trunchiului alternativa spre stanga si spre dreapta,

T2 - mutarea succesiva a mainilor pe linia medio - laterala a toracelui pana sub axile, simultan cu intinderea trunchiului in axul coloanei vertebrale,

dozare 1x15.

v   

Pi - pe genunchi pe calcaie sezand cu un baston in maini, deasupra capului,

T1 - indoirea trunchiului spre dreapta, cu arcuire,

T2 - revenire la pozitia initiala cu respiratie,

T3 - indoirea trunchiului spre dreapta, cu arcuire,

T4 - revenire la pozitia initiala cu respiratie

dozare 2x10.

v   

Pi - pe genunchi pe calcaie sezand cu bratele intinse lateral, cu cate o haltera de 0,5-1 kg in fiecare mana,

T1 - ducerea bratelor intinse in sus, simultan cu extensia capului si arcuire,

dozare 2x12.

v   

Pi - pe genunchi pe calcaie cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor,

T1 - rotarea trunchiului in plan anterior, avand in permanenta trunchiul intins,

dozare 1x15.

v   

- Pi - pe genunchi pe calcaie

T1 - apucat cu miinile un baston deasupra capului, inclinarea ampla a trunchiului inainte, simultan cu extensia capului si a umerilor cu arcuire si inspiratie,

T2 - revenire cu expiratie,

dozare 2x15.

Pe un genunchi cu sprijin

Pi - pe un genunchi cu sprijin pe palme,

T1 - ducerea bratelor inainte alunecand pe sol simultan cu extensia capului cu arcuire si trecere in pozitia pe calcaie sezand (profesorul efectueaza presiune pe regiunea dorsala),

dozare 2x12.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijin pe palme,

T1 - deplasarea inainte sau inapoi cu brat si picior opus sau de aceiasi parte,

dozare 2x12.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijin pe antebrate,

T1 - extensia capului cu rezistenta manuala concentrica (profesorul opune rezistenta cu o mina pe regiunea occipitala a deficientului),

dozare 2x10.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijin pe antebrate,

T1 - deplasarea inainte cu brat si picior opus rostogolind o minge medicinala prin impingere cu capul,

dozare 2x10.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijin pe palme,

T1 - trunchiul sub orizontala,

T2 - bratele intinse lateral, oblic sus sau in sus,

T3 - deplasare inainte cu pasire pe genunchi; palmele se muta prin alunecare,

dozare 1x15.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijinul mainilor pe un suport sau la scara fixa la inaltimea coapselor,

T1 - ducerea trunchiului inainte cu arcuire, simultan cu extensia capului si gatului (profesorul efectueaza presiuni pe regiunea dorsala a coloanei deficientului).

dozare 1x12

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijinul mainilor pe un suport sau la scara fixa la inaltimea coapselor,

T1 - ducerea bratelor lateral alunecand cu mainile pe sipca de apucare, simultan cu ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept,

T2 - capul si gatul sunt mentinute in extensie,

dozare 1x15.

v   

Pi - pe un genunchi cu sprijinul miinilor pe un suport sau la scara fixa la inaltimea coapselor,

T1 - trunchiului inainte cu arcuire, simultan cu ducrea alternativa a picioarelor intinse in prelungirea trunchiului in sprijin pe varf,

T2 - capul si gitul sunt mentinute in extensie.

dozare 2x10.

Exercitii corective din pozitia sezand si derivate

Sezand pe un taburet, mainile la ceafa, ducerea coatelor inapoi cu rezistenta manuala; intinderea si indoirea bratelor in prelungirea trunchiului cu rezistenta manuala; inclinarea trunchiului inainte din

regiunea lombara cu rezistenta manuala, care se aplica la baza toracelui.

Sezand departat:

Pi - sezand departat cu bratele intinse in sus, cu un baston apucat de capete,

T1 - intinderea trunchiului pe verticala impingand bastonul in sus, fara a ridica sezuta de pe sol, impotriva rezistentei opusa de profesor asupra bastonului,

T2 - la revenire profesorul trage in sus de baston, iar deficientul relaxat se preocupa doar de a nu ridica sezuta de pe sol.

- dozare 2x10

v   

Pi - sezand departat cu mainile sprijinite in dreptul sezutei,

T1 - intinderea trunchiului in axul vertical,

T2 - presand cu mainile in sol, simultan cu extensia capului si umerilor cu arcuire.

dozare 2x10

v   

Pi - sezand departat cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor,

T1 - rotarea trunchiului in plan anterior, avand in permanenta trunchiul drept.

dozare 2x12

v   

Pi - sezand departat cu o minge medicinala in maini,

T1 - bratele intinse in sus, trunchiul inclinat inainte,

T2 - intinderea si indoirea bratelor in prelungirea trunchiului; privirea urmareste bratele.

dozare 2x20

v   

Pi - sezand departat cu palmele usor sprijinite inapoia sezutei,

T1 - extensia alternativa a capului si umerilor, simultan cu ridicarea alternativa a picioarelor intinse la 30-40 grade.

dozare 2x10.

v   

Pi - sezand departat cu fata la scara fixa,

T1 - trunchiul inclinat din regiunea lombara, apucat cu bratele oblic de sipca 5-6,

T2 - ducerea trunchiului inainte cu arcuire din regiunea dorsala, simultan cu extensia capului cu arcuire (profesorul efectueaza presini pe regiunea dorsala a coloanei).

dozare 2x10.

v   

Pi - sezand cu spatele la scara fixa, apucat de sus,

T1 - sezuta la 5-10 cm de sol, relaxarea trunchiului si intinderea lui pina la atingerea solului cu sezuta, fara a deplasa mainile.Miscarea se mai poate executa si asa cum reiese din imagine.

dozare 2x15.

v   

Pi - sezand cu spatele la scara fixa, apucat de o sipca cu bratele intinse, cu o sa in regiunea dorsala,

T1 - ridicarea alternativa a picioarelor la 45 grade,

T2 - revenire.

dozare 2x15.

v   

Pi - sezand cu spatele la scara fixa, apucat de o sipca cu bratele intinse, cu o sa in regiunea dorsala,

T1 - ducerea genunchilor indoiti la piept simultan sau alternativ, cu arcuire,

T2 - revenire.

dozare 2x10.

Exercitii corective din pozitia decubit si derivate.

Decubit dorsal

Pi - decubit dorsal cu bratele intinse lateral, cu o minge medicinala sub regiunea dorsala a coloanei,

T1 - deplasaea corpului inainte-inapoi, ruland mingea pe sol.

dozare 2x15.

Pi - decubit dorsal cu bratele intinse lateral, cu o sa sub regiunea dorsala,

T1 - picioarele ridicate la 90 grade,

T2 - departarea,

T3 - apropierea,

T4 - incrucisarea,

T5 - forfecarea,

T6 - intinderea

T7 - indoirea picioarelor,

T8 - revenire.

dozare 2x10.

Pi - decubit dorsal cu o minge medicinala tinuta intre glezne sau intre genunchi,

T1 - ridicarea picioarelor la 45-90 grade,

T2 - revenire.

dozare 2x10.

Pi - decubit dorsal cu varfurile picioarelor fixate la scara fixa, bratele pe langa corp,

T1 - ridicarea trunchiului la

verticala pastrand spatele drept,

- T2 - revenire.

- dozare 2x10.

v   

Pi - decubit dorsal cu varfurile picioarelor fixate la scara fixa cu un baston la spate sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor sau o minge medicinala tinuta in maini cu bratele intinse in sus

T1 - ridicarea trunchiului la verticala pastrand spatele drept,

T2 - revenire.

dozare 3x8.

v   

Pi - decubit dorsal cu varfurile picioarelor fixate la scara fixa

cu o minge sub regiunea dorsala,

T1 - ducerea bratelor intinse lateral cu inspiratie,

T2 - revenire cu expiratie,

T3 - ducerea umerilor inapoi amplu (extensie) cu inspiratie,

T4 - revenire cu expiratie.

dozare 2x12.

v   

Pi - decubit dorsal pe o banca, cu genunchii indoiti,

T1 - tarare inainte cu ajutorul bratelor si a picioarelor ,

T2 - revenire.

dozare 2x15.

v   

Pi - decubit dorsal pe o banca, cu genunchii indoiti,

T1 - tarare cu ajutorul picioarelor, bratele in prelungirea trunchiului,

T2 - revenire.

dozare 2x15.

v   

Pi - decubit dorsal pe o banca cu segmentul dorsal al trunchiului in afara suprafetei de sprijin,

T1 - ducerea bratelor sus cu arcuire, simultan cu indoirea genunchilor la piept sau cu ridicarea picioarelor la 45-90 grade ( profesorul efectueaza presiuni asupra umerilor).

T2 - revenire.

dozare 2x10.

v   

Pi - decubit dorsal cu picioarele sprijinite pe sipca 2-3 de jos a scarii fixe, bratele intinse in sus,

T1 - deplasarea trunchiului spre scara fixa prin impulsul bratelor, pana ce picioarele ajung, pasind din treapta in treapta, in flaxie de 90 grade in raport cu trunchiul.

dozare 2x10.

Decubit ventral

Pi - decubit ventral cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin pe o masa

orizontala inalta,

- T1 - coborarea trunchiului pana la verticala cu arcuire ( miscarea poate fi ajutata de profesor,

T2 - revenire.

dozare 2x10.

v   

Pi - decubit ventral cu picioarele in afara suprafetei de sprijin, pe o masa inalta,

T1 - coborarea picioarelor la verticala, liber sau cu ajutor, cu arcuire.

dozare 2x15.

v   

Pi - decubit ventral,

T1 - tarare inainte cu brat si picior opus cu mainile prinse la spate.

dozare 2x10.

v   

Pi - decubit ventral,

T1 - tarare inainte numai cu impulsul alternativ al picioarelor.

dozare 2x10.

Exercitii corective din pozitia atirnat si derivate.

Atirnat pe un plan oblic

Pi - atarnat cu fata in jos,

T1 - intinderea trunchiului in axul coloanei vertebrale,

simultan cu extensia capului si gitului cu arcuire,

T2 - departarea picioarelor, simultan cu extensia capului si gatului ( se

executa cu ajutorul profesorului care preseaza pe regiunea dorsala a

coloanei vertebrale).

- dozare 2x8.

v   

Pi - atarnat cu fata in jos,

T1 - departarea picioarelor,

T2 - coborarea lor in afara suprafetei de sprijin,

T3 - incrucisandu-le sub planul oblic.

dozare 2x8.

v   

Pi - atarnat cu fata in jos picioarele departate, in afara suprafetei de sprijin,

T1 - urcarea si coborare in brate pe toata lungimea planului inclinat.

dozare 2x8.

v   

Pi - atarnat cu fata jos,

T1 - ducerea alternativa a picioarelor lateral, simultan cu indoirea trunchiului si desfacerea prizei mainii de aceiasi parte.

dozare 2x8.

v   

Pi - atarnat cu fata in sus,

T1 - intinderea trunchiului in axul coloanei vertebrale,

T2 - presand cu calcaiele pe directia intinderii,

T3 - ducerea alternativa si simultana a genunchilor indoiti la piept sau a picioarelor intinse la 90 grade.

dozare 2x12.

v   

Pi - atarnat cu fata in sus pe un plan inclinat la 30-45 grade, cu o sa la spate,

T1 - ridicarea picioarelor la 90 grade,

T2 - revenire.

dozare 2x12.

Atarnat

Pi - atarnat la inele sau trapez ,

T1 - balansarea trunchiului inainte si inapoi cu genunchii indoiti la piept.

dozare 2x12.

v   

Pi - atarnat la barna sau bara fixa, cu genunchii indoiti la piept,

T1 - deplasarea corpului spre dreapta sau spre stanga prin mutarea succesiva a mainilor, mentinand pozitia genunchilor.

dozare 2.

v   

Pi - atarnat intre doua franghii sau intre doua prajini,

T1 - urcare si coborare in brate cu genunchii indoiti la piept.

dozare 2.

v   

Pi - atarnat cu fata la scara fixa,

T1 - extensia capului si gatului cu arcuire, simultan cu balansarea corpului spre stanga,

T2 - extensia capului si gatului cu arcuire, simultan cu balansarea corpului spre dreapta.

dozare 2x10.

v   

Pi - cu fata la scara fixa atarnat cu sprijin,

T1 - inclinarea trunchiului inainte cu mutarea succesiva a mainilor in jos pe sipca,

T2 - mentinand extensia capului si gatului.

dozare 2x10.

v   

Pi - atarnat cu spatele la scara fixa, cu o minge medicinala tinuta intre glezne sau inte genunchi,

T1 - ridicarea genunchilor sau a piciarelor la 90 grade mentinut 5 secunde.

dozare 2x6.

v   

Pi - atarnat cu spatele la scara fixa, cu o sa la nivelul regiunii dorsale a spatelui,

T1 - ducerea alternativa si simultana a genunchilor indoiti la piept sau a picioarelor la 90 grade mentinut 5 secunde.

dozare 2x10.

Exercitii in apa

Repetarea structurilor de exercitiu si scufundarea lor din pluta pe piept

si spate marind extremitatea dorsala si flexia lombara.

Indicatii tehnico-metodice:

Inainte de inceperea lucrului in apa se va efectua pregatirea organismului

pentru efort si influentarea selectiva a aparatului locomotor pe uscat cu

obiecte portative;

exercitii statice sub forma efortului izometric, executat din pozitia de

extensie a trunchiului cu blocarea lordozei;

exercitii dinamice, bazate pe miscarea de extensie si intindere a coloanei

vertebrale cu blocarea lordozei

- exercitii de respiratie si relaxare;

exercitii de redresare pasiva si activa.

Exemple de exercitii executate in apa:

v     

Pi - tinandu-ne de marginea bazinului,

T1 - extensia capului si a trunchiului, astfel incat urechile sa fie sub apa.

T2 - indoim usor genunchii si intindem bratele blocind lordoza.

- dozare 2x10

v     

Pi - tinandu-ne de marginea bazinului inspiram profund,

T1 - arcuim complet spatele si ne desprindem de marginea bazinului,

T2 - expiram si inspiram, deplasand lent bratele prin lateral deasupra capului.

T3 - ducem bratele prin inapoi inainte

T4 - ridicam usor genunchii pentru a reveni la pozitia initiala .

- dozare 2x10

v     

Pi - cu spatele rezemat de peretele bazinului,

T1 - bratele intinse in lateral,

T2 - mainile apuca marginea bazinului,

T3 - miscari de picioare, incercand sa arcuim soldurile in sus, pana ce ajung la suprafata.

- dozare 2x10

v     

Pi - tinand o pluta sub ceafa,

T1 - spatele arcuit,

T2 - soldurile ridicate,

T3 - miscari de picioare.

- dozare 2x10

v     

Pi - din pluta pe spate bratele intinse sus,

T1 - mainile incrucisate deasupra capului,

T2 - indoirea alternativa a genunchilor la piept.

- dozare 2x10

v     

Pi - din pluta pe spate, bratele sub cap,

T1 - extensia umerilor,

T2 - ridicarea alternativa a unui picior.

- dozare 2x10

v     

Pi - din pluta pe spate, bratele sub cap,

T1 - indoirea alternativa a genunchilor la piept.

- dozare 2x10

Pi - din pluta pe spate cu bratele sus oblic,

T1 - miscarea de ondulatie a picoarelor.

- dozare 2x10

v   

Pi - din pluta pe spate cu bratele lateral,

T1 - picioarele executa miscari de flexie.

- dozare 2x10

v   

Pi - atarnat la marginea bazinului, spatele drept,

T1 - ridicarea piciorului,

T2 - forfecarea picioarului,

T3 - pendularea piciorului.

- dozare 2x10

v   

Pi - atarnat la marginea bazinului mainile apuca bara,

T1 - ridicarea piciorului pe perete,

T2 - pana se ajunge la o pozitie de echer.

- dozare 2x10

v     

Pi - inot procedeul spate.

dozare 2x10

v         

Pi - inot procedeul craul.

dozare 2x10

v 

Pi - inot procedeul bras.

- dozare 2x10

Lista cu exercitii poate continua, fiecare exercitiu fiind adaptat fiecarui subiect in functie de gradul deficientei coloanei vertebrale

Programul 1

o      Exercitii corective din pozitia stand si derivatele acesteia

1.Pozitia initiala este de stand

T₁ - mers pe varfuri cu pasi mici, cu mainile la ceafa cu ducerea genunchiului stang la piept cu arcuire

T₂ - mers pe varfuri cu pasi mici, cu mainile la ceafa cu ducerea genunchiului drept la piept cu arcuire.

T₃-T₄ - se repeta T₁-T₂

_{Intreg exercitiul dureza 4 minute}

T₁ mers pe varfuri cu ducerea genunchiului drept indoit la piept si rotirea bratelor inainte, sus si inapoi

T₂ mers pe varfuri cu ducerea genunchiului indoit la piept a piciorului drept si rotarea bratelor inainte, sus si inapoi

T₃ - T₄ - se repeta T₁ - T₂

_{Durata exercitiului este de 2 minute}

T₁ - mers cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor, ducerea genunchiului indoit la piept a piciorului drept si arcuire.

T₂ - mers cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor, ducerea genunchiului la piept a piciorului stang si arcuire.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T_2.

_{Durata exercitiului este de 3 minute}

T₁ - mers pe toata talpa cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral cu ambele maini si ducerea piciorului stang la 90⁰ intins inainte. Se executa rar si cu amplitudine mare.

T₂ - mers pe toata talpa cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral cu ambele maini si ducerea piciorului drept la 90⁰ intins inainte.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

Stand departat:

T₁ - cu trunchiul inclinat inainte cu sprijin la scara fixa: extensia capului si gatului cu arcuire simultan cu ducerea genunchiului stang indoit la piept.

T₂ - stand departat cu trunchiul inclinat inainte cu sprijin la scara fixa: extensia capului si gatului cu arcuire simultan cu ducerea genunchiului drept indoit la piept.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

T₁ - cu un picior indoit pe un suport inalt extensia trunchiului, simultan cu rotarea bratelor prin inainte cu inspiratie.

T₂ - revenirea cu expiratie.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

T₁ - trunchiul perfect lipit de un plan vertical si cu bratele intinse sus, pasirea inainte cu un picior si apoi apropierea celui din spate.

T₂ - revenirea in pozitia initiala

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

T₁ - Stand departat cu un baston inainte apucat de capete; ducerea bastonului prin inainte, simultan cu ducerea genunchiului stang indoit la piept.

T₂ - stand departat cu un baston inainte apucat de capete; ducerea bastonului prin inainte si simultan cu ducerea genunchiului drept indoit la piept.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

PI Stand departat

T₁ - cu o minge medicinala pe cap sprijinita cu mainile, intinderea bratelor (privirea urmareste mingea) simultan cu ducerea genunchiului stang la piept si inspiratie.

T₂ - revenire in pozitia initiala cu expiratie

T₃ - cu o minge medicinala pe cap sprijinita cu mainile, intinderea bratelor (privirea urmareste mingea), simultan cu ducerea genunchiului drept la piept cu inspiratie.

T₄ - revenire in pozitia initiala cu expiratie.

Durata este de 4 minute.

o      Exercitii corective din pozitia pe genunchi si derivatele sale

Pe genunchi, pe calcaie sezand

T₁ - cu mainile ridicate la ceafa extensia trunchiului in regiunea dorsala , cu arcuire; ducerea coatelor inapoi cu arcuire

T₂ - se executa cu rezistenta manuala concentric.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

Pe genunchi cu sprijin pe palme

T₁ - deplasarea inainte cu brat si picior opuse, trunchiul sub orizontala.

T₂ - tarare inainte numai cu ajutorul picioarelor, pastrand palmele in contact cu suprafata de sprijin.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 3 minute.

T₁ - intinderea piciorului stang inapoi in prelungirea trunchiului simultan cu bratul drept care se intinde si este sprijinit pe palme.

T₂ - intindrea piciorului drept inapoi in prelungirea trunchiului simultan cu bratul stang care se intinde si se sprijina pe palme.

Durata exercitiului este de 2 minute.

PI Sprijin pe palme din pozitia pe genunchi :

Trunchiul sub orizontala:

T₁ - ducerea bratelor lateral, alunecand pe sol, extensia ampla a capului si gatului

T₂ - revenire la pozitia initiala

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

o      Exercitii corective in pozitia sezand si derivatele acesteia

PI Sezand pe un taburet:

T₁ - cu mainile la ceafa :ducerea coatelor inapoi cu arcuire

T₂ - opunere de rezistenta manuala

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

PI Cu o haltera mica in mana

T₁ - ducerea bratelor lateral, contrland atitudinea trunchiului

T₂ - ducerea bratelor sus, controland atitudinea trunchiului.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

Sezand departat:

3. PI Cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor.

T₁ - extensie ampla a trunchiului cu inspiratie

T₂ - revenire cu expiratie

T₃ - inclinarea trunchiului inainte la 15⁰ - 20⁰ cu intinderea coloanei vertebrale.

T_4-5 - se repta T₁ - T₂.

Durata este de 2 minute.

o      Exercitii din pozitia culcat si derivatele acesteia

Culcat ventral

T₁ - extensia trunchiului din coloana dorsala cu o perna sub abdomen.

T₂ - arcuirea extensiei.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Culcat dorsal

PI cu bratele intinse sus

T₁ - ducerea picioarelor indoite la piept.

T₂ - ducerea picioarelor la 45⁰ - 90⁰ intinse

T₃ - forfecarea picioarelor de sus in jos

T₄ - forfecarea picioarelor lateral

Durata exercitiului este de 3 minute.

PI Pe o banca de gimnastica cu bratele intinse sus, apucat de marginea bancii si genunchii indoiti.

T₁ - tarare prin tractiune si impulsul picioarelor

PI Cu un baston la spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor.

T₁ - ridicarea trunchiului la verticala cu inspiratie

T₂ - revenire cu expiratie

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata esteb de 2 minute.

PI Cu o minge medicinala tinuta pe sol deasupra capului cu bratele intinse.

T₁ - ridicarea trunchiului la verticala cu inspiratie

T₂ - revenire cu expiratie

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

o      Exercitii corective din pozitia atarnat

PI cu spatele la scara fixa:

T₁ - ridicarea picioarelor la 90⁰ intinse cu expiratie

T₂ - revenire cu expiratie

T₃ - ridicarea genunchilor indoiti la piept cu inspiratie

T₄ - revenire cu expiratie

Durata este de 4 minute.

PI Cu spatele la scara fixa cu genunchii indoiti la piept

T₁ - deplasarea corpului in atarnat prin mutarea succesiva a mainilor spre stanga

T₂ - deplasarea corpului in atarnat prin mutarea succesiva a mainilor spre dreapta.

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata exercitiului este de 2 minute.

PI Cu fata la scara fixa, atarnat cu sprijin

T₁ - extensia capului si gatului cu arcuire cu indoirea genunchiului piciorului sprijinit se executa simultan

T₂ - se repeta pentru piciorul celalalt

T₃ - T₄ se repeta T₁ - T₂.

Durata este de 3 minute.