Cercetare personala – alcoolism, dependenta de alcool

Cercetare personala – alcoolism, dependenta de alcool

1.MOTIVATIA ALEGERII LUCRARII

Consumul de alcool face parte din viata societatii omenesti din cele mai vechi timpuri, substanta fiind apreciata pentru efectele sale euforizante si anxiolitice. Consecintele negative ale abuzului de alcool, episodic sau cronic, atat pe plan individual, psiho-biologic, cat si pe plan colectiv, socio-familial si profesional, sunt cunoscute de asemenea, de multa vreme, problema constituind obiectul a numeroase cercetari.

Se inregistreaza in intrega lume o crestere ingrijoratoare a consumului de alcool, cu importante consecinte nefavorabile, medico-psihologice, precum si socio-economice.

Psihiatria, mai mult decat alte specialitati medicale, a studiat si studiaza raporturile dintre imbolnavirile psihice si factorii socio-culturali.

Orientandu-se reciproc catre aspectele biopsihosociale ale sanatatii si bolii psihice, sociologia si psihiatria contemporana isi extind perspectivele de abordare si castiga tot mai mult eficienta si eficacitate. Distingand intre aceste perspective explicative, o serie de autori delimiteaza obiectul psihiatriei sociale de cel al sociologiei bolilor psihice atat in ceea ce priveste metodele, cat si scopurile urmarite. R. Bastide subliniaza, de pilda, urmatoarele sensuri (si obiective) ale psihiatriei sociale:

studiul remediilor si mijloacelor utilizate de catre societate in lupta contra bolilor mentale, considerate ca ' probleme sociale ';

studiul metodelor de instructie si formare a lucratorilor sociali in domeniul psihiatriei si al celor mai eficiente mijloace de reinsertie a bolnavilor in societate;

studiul metodelor de tratament prin intermediul comunitatii, al reeducarii si resocializarii, al' grupoterapiei' si' ergoterapie!¹¹;

evaluarea locului si rolului factorilor sociali in etiologia bolilor psihice. Aceste definitii evidentiaza obiectivele practice ale psihiatriei in societatea contemporana si faptul ca ea nu mai poate ignora astazi, in nici un caz, comportamentul social.

La randul ei, sociologia bolilor psihice, considerata de o serie de autori complementara sau, dimpotriva, diferita ca arie de cuprindere, metode si obiective de psihiatria sociala, isi propune cercetarea urmatoarelor aspecte :

stabilirea factorilor socioculturali care au o legatura directa sau indirecta cu etiologia si tratamentul medical, cu factorii de control social, cu normele si valorile sociale;

evidentierea modalitatilor prin care procesele sociale si metodele culturale

sunt internaWzate de persoana, mfvuenteaza structura ei genetica si sistemul

sau psihologic, reaparand apoi in contextul unor conditii favorizante, in

diversele tipuri de tulburari comportamentale; -   stabilirea prezentei sau absentei bolii psihice in organismul social.

Convergenta de preocupari a ambelor discipline favorizeaza astfel identificarea, verificarea si explicarea raporturilor dintre bolile psihice si caracteristicile psihosociale mai largi ale populatiilor, definite prin forme specifice de viata si cultura [53].

inca din antichitate, Aristotel a subliniat latura sociala a omului, considerandu-1 un ' animal social ' ( zoon politikon ) adica fiinta care traieste in comunitati organizate.

Medicina si psihiatria actuala au in vedere nu doar parametrii ce

primar ori secundar. in cadrul alcoolismului defectele posibile se refera la capacitatea de diferentiere a stimulilor, de identificare a problemelor stresante si de control ale acestora, de relationare sociala ( circumstantiala, de durata medie sau privind o legatura persistenta ), de rezolvare a problemelor existentiale si de angajare independenta in proiecte existentiale cu sens. Astfel de deficiente ( primare sau secundare) pot constitui un temei pentru ' stari reactive ' conditionate de factori ai vietii curente, facilitand ca persoanele predispuse sa recurga la consum de alcool. De aceea, proiectul terapeutic este necesar sa cuprinda si corectarea, de cate ori este posibil, a deficientelor psiho-sociale ( de relationare si actiune ) pe care le manifesta o persoana data [37].

2. OBIECTIVE

Aceasta lucrare isi propune evaluarea relatiei dintre factorii psiho-sociali si geneza si evolutia dependentei cronice alcoolice. Legaturile de cauzalitate se exerseaza in ambele sensuri si pot duce la o cauzalitate in spirala: factorii psiho­sociali au rol important in etiopatogenia dependentei cronice alcoolice care odata instalata influenteaza negativ aspectele psihice si sociale ale vietii individului.

in dependenta de alcool exista un punct de vedere social sau normativ juridic, in conformitate cu care evaluarea acestei obisnuinte si comportament are o semnificatie social-morala centrata pe notiunea de 'pacat', 'viciu' sau 'devianta' cu consecinte directe asupra judecatii morale, a responsabilitatii sociale si juridice a individului si implicit, a sanctionarii faptelor acestuia legate de schimbarile comportamentale sub influenta consumului de alcool [19].

Toate evenimentele, solemne sau nu, trebuie asociate nu numai la romani, cu alcoolul. Mai ales evenimentele placute. Deci face parte din ritualurile culturale, mai exact infra/sub - culturale, care solidarizeaza.

Odata cu evolutia grupurilor umane in conditiile unei tehnicizari tot mai accentuate a vietii cotidiene consumul de alcool devine tot mai impropriu. In ciuda icestui fapt consumul si consecintele patologice ale consumului de alcool sunt de o rrecventa tot mai alarmanta.

Dat fiind aportul major pe care socio-culturalul si mai ales normele axiologice si de permisivitate ale grupurilor le au in geneza alcoolismului, este clara importanta influentarii acestora. Dar un asemenea obiectiv nu poate deveni r-oerant, decat atunci cand el este obiectivul intregii retele de psihiatrie, care ::ebuie sa atentioneze in mod constant, repetitiv si sa influenteze, nu doar opinia rublica, dar si toti factorii de decizie in stabilitatea si evolutia grupurilor umane, rina la factorii de decizie din politica sanitara[12].

Raportarea comportamentului deviant din alcoolism la criteriile sociologice Ae apreciere ale normalitatii solicita cercetari antropologice pluridisciplinare privind valorile axiologice si aria de cultura a unui grup populational fata de care ae semnaleaza existenta unei deviante in vederea precizarii etiologiei ^eoolismului, alaturi de criteriile sociologice si psihopatologice impunandu-se si rerfectionarea modalitatilor de explorare biogenetice, medicale si neurochimice

->].

E importanta in spirit civic si medical cuprinderea biomedicala a cercetarii rroblematice a alcoolismului intr-o eficienta asistenta medico-sociala, cu masuri _ :ernative sau special protective pentru asistenta bolnavului cu risc disfunctional rata de relatiile de viata si societate.

3.MATERIAL SI METODA

S-a luat in studiu un lot de 50 de pacienti de sex masculin cu varste cuprinse —.re 27-63 de ani, internati in perioada noiembrie 2000 - iunie 2001 in Clinica de r.iatrie Cluj-Napoca cu diagnosticul de dependenta cronica alcoolica, sindrom de sevraj, complicat sau nu cu delirium sau convulsii.

S-au utilizat ancheta de esantion si studiul de caz care pot fi considerate r.ode si in acelasi timp cadre mai frecvente de cercetare psihosociala, in cuprinsul carora s-au aplicat ca tehnici de colectare si analiza a datelor: observatia,

interviul individual , chestionarul scris, studiul documentelor si procedee statistice de prelucrare a informatiilor.

In mod obisnuit anchetele de psihologie sociala se intereseaza de datele personale si asupra ambiantei imediate a oamenilor pentru a avea un cadru stabil de raportare si clasificare. De asemenea prezinta interes nivelul de informatie al oamenilor, opiniile si atitudinile lor cu privire la fapte si evenimente, apoi preferintele si gusturile in sfera activitatilor, a bunurilor materiale si spirituale, a relatiilor cu cei din jur etc. Se culeg totodata informatii despre nevoile, asteptarile, aspiratiile si proiectele care jaloneaza orizontul si perspectiva de viata a oamenilor, se culeg apoi date despre maniera de a trai si a munci, de a-si petrece timpul liber, de a-si creste copiii. Pe scurt, in obiectivul investigatiei concrete se afla individul si grupul, contextul de relatii in care este situat, modul cum se rasfrang in constiinta sa si a grupului faptele, evenimentele, perspectiva sociala.

S-a utilizat interviul standardizat, in care s-au pus serii de intrebari, iar raspunsurile au fost inregistrate intr-o forma standardizata. Avantajele interviului standardizat:

a)     face informatia comparabila

b)    este mai fidel

c)     minimalizeaza erorile de formulare a intrebarilor[52]

Interviul standardizat: Nume, prenume Mediu: U / R Scolaritate:

cate clase?

unde le-a facut? Familie:

a) de provenienta

componenta

relatia cu membrii familiei ( cum este? e multumit de ea? )

au fost situatii in care a agresat alti membri ai familiei?

b) constituita ulterior:

casatorit ( cate casatorii?, cat au durat? ), necasatorit, divortat ( din ce motiv?), vaduv, singur, concubinaj

relatia cu membrii familiei ( cum este? e multumit de ea? )

au fost situatii in care a agresat alti membri ai familiei?

copii( cati?, din cate casatorii?, se implica in cresterea copiilor?) Profesie:

ce profesie are?

evolutia locului de munca (de unde a plecat si unde a ajuns?)

si-a schimbat locul de munca? din ce motive a facut-o?

a mers la serviciu beat?

a fost implicat in accidente la locul de munca din aceasta cauza?

consuma bauturi la locul de munca? Consumul:

varsta la care a inceput consumul

in ce imprejurari a inceput sa consume ( alcoolism reactiv, adictiv )

tipul de bautura

la inceput a existat un tip preferat sau a baut din toate?

la data examinarii care tip e preferat?

amesteca bauturile?

cantitatea medie din fiecare

consuma solitar/in colectivitati

ritmul consumului

II deranjeaza starea in care este?

Se culpabilizeaza?

Are aceeasi prieteni de ani de zile?

Numarul de prieteni s-a schimbat in ultimul timp?

Ce intelege prin prieteni?

Si-a schimbat locuinta?(comparatie)

Are timp liber?

Cum il foloseste?

Are masina?

Are permis auto?

A condus vreodata dupa ce a consumat alcool?

A fost implicat vreodata intr-un accident rutier din aceasta cauza?

A,fost implicat in acte de agresiune?

A avut probleme cu legea?

Se simte respectat de oamenii din jur?

Daca nu, de ce?

Doreste sa se autodepaseasca in ceea ce priveste dependenta alcoolica?

Relatia cu subiectii a comportat o serie de distorsiuni:

' tendinta de fatada ', teama de a fi apreciat negativ, care s-a manifestat in minimalizarea opiniilor, simulare-defensiva, refugiul in clisee socialmente admise, raspunsuri socialmente dorite; aceasta tendinta a fost crescuta la persoanele instruite.

contractia defensiva la intrebarea personalizata ( Ce credeti Dvs, Dupa parerea Dvs) provoca reactia de aparare ' nu stiu ', ' n-am nici o parere '

reactia de aparare la schimbari bruste in intrebari ceea ce mareste procentul de indecizie

reactia la infatisarea si modul de prezentare al anchetatorului (varsta)

riscul sugestiei si al inductiei raspunsului: subiectul incearca sa descifreze opinia operatorului, tacea ipoteze asupra ipotezelor anchetei, ceea ce mareste cota de conformism, transpunea intrebarile intr-o grila proprie.

Varsta

S-a realizat examinarea cazurilor pe grupe de varsta:

20-29

30-39

40-49

50-59

60-69

Mediu

S-a studiat repartitia subiectilor din lotul studiat in functie de mediul de provenienta:

mediul rural

mediul urban

Scolaritate

Relevante sunt datele oferite de analiza repartitiei cazurilor in functie de gradul de scolarizare:

nescolarizati

studii elementare

studii medii

studii superioare

Familie

Am urmarit starea civila a subiectilor investigati si anume repartitia subiectilor investigati in raport cu starea civila:

casatoriti

necasatoriti

divortati.

S-a considerat importanta examinarea istoricului familial si al anturajului in lotul de cazuri studiat.

Profesie

S-au urmarit:

evolutia locului de munca a subiectilor

daca si-au schimbat locul de munca

din ce motive au facut-o

daca exista relatii dizarmonice la locul de munca

daca au mers la serviciu dupa ce au consumat bauturi alcoolice

daca au consumat in timpul serviciului bauturi alcoolice

daca au fost implicati in accidente din aceasta cauza.

Consum

Pentru descrierea statistica a lotului am notificat cateva date generale de consum:

grupa de varsta

preferinte fata de bauturile alcoolice

durata consumului in ani

cantitatea aproximativa medie cotidiana recunoscuta

varsta la care a inceput consumul

in ce imprejurari a inceput sa consume ( adictiv/reactiv )

consum solitar sau in colectivitati

ritmul consumului.

Chestionarul scris

S-a folosit la 27 pacienti din lotul studiat FAQ's on Alcohol Abuse and Alcoholism elaborate de The National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA ).

1.     Alcoolismul inseamna o dorinta puternica, de nestapanit de a bea?

2.     Alcoolismul inseamna sa nu te poti opri niciodata la un singur pahar?

3.     Daca esti alcoolic si intrerupi brusc consumul ai tremuraturi, traspiratii?

4.     Ca sa simti efectele alcoolului, in timp, trebuie sa cresti cantitatea?

5.     Alcoolismul e o boala?

6.     Alcoolismul se mosteneste?

7.     Se poate trata alcoolismul?

8.     Exista medicamente pentru alcoolism?

9.     Tratamentul alcoolismului este eficient?

10.  Poti sa ai probleme din cauza consumului de alcool chiar daca nu esti alcoolic? 11.Exista anumiti oameni predispusi sa devina alcoolici?

1 Poti sa spui ca ai probleme cu alcoolul daca nu te poti abtine sa bei? 13.Te deranjeaza comentariile celorlalti despre cat bei? 14.Te simti vinovat din cauza faptului ca bei?

15.Daca esti mahmur dimineata, primul lucru pe care il faci este sa bei un pahar ca sa iti revii?

16.Daca ai probleme din cauza bauturii e suficient doar sa scazi cantitatea tara sa intrerupi de tot consumul?

17.Daca un alcoolic refuza sa ceara ajutor, exista totusi cai sa fie tratat?

18.Poti bea zilnic tara probleme mai mult de lOOOml bere sau 500ml vin sau 150ml tuica?

19.Cand imbatranesti alcoolul iti afecteaza organismul in mod diferit? 20.E adevarat ca alcoolul e bun pentru inima?

21.Pe perioada unui tratament medical trebuie sa intrerupi consumul de alcool?

4.REZULTATE

La examinarea medicala a cazurilor pe grupe de varsta:

20-29: 2 cazuri

30-39: 15 cazuri

40-49: 18 cazuri

50-59: 9 cazuri

60-69: 6 cazuri.

Examinarea cazurilor pe grupe de varsta

Mediu

S-a studiat repartitia subiectilor din lotul studiat in functie de mediul de provenienta:

mediul rural: 9 cazuri mediul urban: 41 cazuri

Repartitia subiectilor din lotul studiat in functie de mediul de provenienta

mediul rural 18%

mediul urban 82%

Scolaritate

Datele oferite de analiza repartitiei cazurilor in functie de gradul de scolarizare:

nescolarizati 0

studii elementare 30

studii medii 11

studii superioare 9

Repartitia cazurilor in functie de gradul de scolarizare

Studii

Studii medii 22%

superioare 18%

Studii elementare 60%

□         Studii superioare ■ Studii elementare

□         Studii medii

Familia

Am urmarit starea civila a subiectilor investigati si anume repartitia subiectilor investigati in raport cu starea civila:

casatoriti 24

necasatoriti 15

divortati 11

in 42 de cazuri sunt prezente relatiile dizarmonice in familie.

60 50

40 30 20 10 0

Agresivitate in relatie cu Numar total de subiecti membrii familiei

S-a considerat importanta examinarea istoricului familial si a anturajului in lotul de cazuri studiat.

Istoricul familial este prezent in 34 de cazuri. Anturajul relational este prezent in 39 de cazuri.

Examinarea anturajului relational

60 40 20 0

Anturajul Numar total relational de subiecti

Locuinta

La un numar de 27 cazuri din lotul studiat s-a observat modificarea prin trecerea la conditii inferioare de locuit fíe prin divort, fie prin lipsuri materiale deoarece o mare parte din castigurile materiale erau folosite pentru procurarea alcoolului.

Dintre acestia 12 au sustinut ca schimbarea locuintei, a conditiilor de confort si de vecinatate au constituit imprejurari care au influentat cresterea consumul de alcool.

Influenta negativa a consumului de alcool asupra locuintei

Influenta negat iva aNumar t ot al de cazuri consumului de alcool asupra locuintei

Profesia

S-a urmarit: evolutia locului de munca: 40 de subiecti si-au schimbat locul de munca, in 27 cazuri din cauza consumului de alcool.

Existenta relatiilor dizarmonice la locul de munca: in 26 din cazuri.

S-a evaluat consumul de bauturi alcoolice la locul de munca si daca subiectii au mers la serviciu dupa consum de bauturi alcoolice: 42 de pacienti consuma alcool la locul de munca sau au mers la serviciu dupa consum de bauturi alcoolice.

Din cauza consumului de alcool la locul de munca si prezenta la serviciu dupa consum de alcool 10 dintre subiecti au fost implicati in accidente.

Relatia consumului de alcool cu accidentele la locul de

munca

Subiecti accidentati Numar total de dupa consum de subiecti alcool la locul de

munca

Din cei 15 subiecti pensionari 12 si-au intensificat consumul de alcool dupa pensionare.

Consumul

Preferinte fata de bauturile alcoolice:

vin, dar bea si altele: 0 subiecti

spirtoase, dar bea si altele: 37subiecti

bea orice: 13 subiecti

Tipul de bautura

Spirtoase, dar bea si altele 74%

Durata consumului in ani:

5-10 ani: 6 subiecti

10-15 ani: 20 subiecti

>15 ani: 24 subiecti

Durata consumului

5-10 ari 12%

Cantitatea aproximativa medie cotidiana:

0,5-1 1: 14 subiecti

>11: 36 subiecti

Cantitatea aproximativa medie cotidiana

Varsta la care a inceput consumul:

10-19: 34 subiecti

20-29: 16 subiecti

Varsta la care a inceput consumul

in ce imprejurari a inceput sa consume:

addictiv: 38 subiecti

reactiv: 12 subiecti

Consum:

solitar: 36 subiecti

in colectivitati: 14 subiecti

TIpU de consun

Agresivitate

Este prezenta tendinta de a fi agresivi la 37 subiecti manifesta in relatia cu membrii familiei ( sotie, copii, parinti, frati) 22 dintre acestia avand manifestari de acest gen si fata de alti membri ai anturajului sau chiar persoane necunoscute.

5.DISCUTH

Varsta

Alcoolismul apare cu maxima incidenta la barbati cuprinsi in grupe de varsta 40-49 ani. Pentru perioada de varsta 60-69 ani se constata o scadere a ratelor marilor bautori.

Durata de viata a bolnavului etilic este mai scazuta in medie cu 7-10 ani decat a populatiei generale; moartea producandu-se prin complicatiile somatice, suicid si accidente ('inclusiv ca victima a conflictelor interpersonale corporale ce se petrec sub impregnare alcoolica ). In plus, bolnavul cu dependenta cronica de alcool este mult mai putin rezistent decat restul populatiei la agresiunea diverselor noxe, mai ales la infectii.

Mediu

S-a studiat repartitia subiectilor din lotul studiat in functie de mediul de provenienta:

mediul rural: 9 cazuri mediul urban: 41 cazuri

Rezultatele reflecta cred posibilitatea de adresabilitate la serviciile medicale de specialitate si nu incidenta foarte mica a patologiei alcoolice in mediul rural.

Scolaritate

Relevante sunt datele oferite de analiza repartitiei cazurilor in functie de gradul de scolarizare:

nescolarizati 0

studii elementare 30

studii medii 11

studii superioare 9

Se observa foarte bine reprezentata categoria pacientilor care au ca grad de instruire redus.

Familia

Familia ocupa o pozitie centrala in viata fiecarui individ, fiind de fapt primul mediu social in care indivizii se manifesta ca fiinte umane. Atat ca grup social omogen, cat si ca institutie sociala juridica fundamentala, familia reprezinta cadrul principal in interiorul caruia, prin intermediul procesului de socializare, indivizii isi insusesc primele notiuni cu privire la datorie, responsabilitate, interdictie, marcand dezvoltarea unei structuri generalizate a constiintei morale si juridice. Contribuind la educarea si evolutia normala a sociabilitatii, la geneza si stabilizarea referentialului normativ al personalitatii umane, viata familiala constituie premisa fundamentala a asimilarii si interiorizarii normelor sociale, a modelelor dezirabile de conduita si comportament social si cultural.

S-a constatat in particularitatile relatiilor familiale, rolul important al alcoolismului, ce poate genera si intretine episoadele de agravare reactiva. Asocierea alcoolului intr-un asemenea context declanseaza comportamente impulsive, dezinhibarea tendintelor agresive cu potential de periculozitate sociala.

Factorii ambientali negativi in care se dezvolta sau evolueaza o persoana, influenteaza adesea determinant instituirea consumului de alcool. Testand si o evaluare a raportului invers, adica a efectelor alcoolismului si perturbarile de personalitate asupra vietii de familie si inserarii in societate, am urmarit starea civila a subiectilor investigati si anume repartitia subiectilor investigati in raport cu starea civila:

casatoriti 24

necasatoriti 11

divortati 15

Procentul celor casatoriti este relativ scazut (48%). Existenta unui procent de peste 30% divortati pledeaza relevant in evidentierea efectelor negative ale alcoolului asupra familiei, acesta avand un rol important in geneza conjugopatiilor.

Viata de familie perturbata se poate termina cu divort, fiind rejectat de toti membrii familiei, relatiile sociale diminua, se pastreaza doar legaturile cu partenerii de consum de alcool, suportul material si locativ se poate pierde, ramanand astfel ' pe drumuri '.

S-a considerat importanta examinarea istoricului familial si al anturajului in lotul de cazuri studiat.

Istoricul familial ( in aproape toate cazurile, tatal este consumator abuziv de alcool) este prezent in 34 de cazuri.

Anturajul relational este prezent in 39 de cazuri.

Incidenta crescuta in lotul de cazuri studiat a istoricului familial si anturajului, evidentiaza influenta mediului nefast cu tendinta la alcoolism asupra dezvoltarii individuale, un argument ce sustine importanta determinanta a factorilor ambientali alaturi de cei biologici, ereditari si constitutionali in dezvoltarea personalitatii.

Locuinta

Habitatul are o actiune importanta asupra psihicului uman. Simpla schimbare a locuintei, a conditiilor de confort sau de vecinatate poate duce, la neadaptati, la reactii psihice mai mult sau mai putin violente.

La un numar de 27 cazuri din lotul studiat s-a observat modificarea prin trecerea la conditii inferioare de locuit fie prin divort, fie prin lipsuri materiale deoarece o mare parte din castigurile materiale erau folosite pentru procurarea alcoolului.

Dintre acestia 12 au sustinut ca schimbarea locuintei, a confortului au constituit imprejurari care au influentat cresterea consumul de alcool.

Profesia

Se observa o predominanta neta a cazurilor de alcoolism la persoanele cu nivelul redus si mediu de pregatire profesionala ( 41 din cazuri). Gradul de instruire influenteaza frecventa alcoolismului, dar paradoxal in dinamica alcoolul diminueaza capacitatea intelectuala si fizica impiedicand astfel efectuarea unei activitati corespunzatoare nivelului de pregatire.

S-a urmarit: evolutia locului de munca si daca si-au schimbat locul de munca: 40 de subiecti si-au schimbat locul de munca, in 27 cazuri din cauza consumului de alcool.

Existenta relatiilor dizarmonice la locul de munca: in 26 din cazuri.

S-a evaluat consumul de bauturi alcoolice la locul de munca si daca subiectii au mers la serviciu dupa consum de bauturi alcoolice: 42 de pacienti au consumat alcool la locul de munca sau au mers la serviciu dupa consum de bauturi alcoolice.

Din cauza consumului de alcool la locul de munca si prezenta la serviciu dupa consum de alcool 10 dintre subiecti au fost implicati in accidente.

Munca este o problema care intereseaza intreaga societate. In campul muncii omul stabileste o multitudine de reactii psihologice ( in primul rand afective). Inactivitatea este greu de suportat de catre personalitatea umana, in acest caz aparand adesea sentimentul de depreciere si inferioritate ( in caz de somaj de exemplu ).

in afara satisfactiilor fundamentale munca mai poate duce si la alte tipuri de satisfactii, ca:

a)     satisfactii psiho-sociale, relatiile de munca constituind majoritatea relatiilor sociale. Pozitia in procesul muncii aduce omului un anumit rol si statut social, ii aduce un anumit prestigiu, determinand in fond pozitia individului in grup si chiar in cadrul mai larg al societatii;

b)    activitatea si creativitatea in munca sau sentimentul realizarii de sine, de valorificare ca fiinta umana dorita, necesara si utila;

c)     satisfacerea nevoilor crescande ale omului care nu se poate limita doar la sfera necesitatilor simple ( hrana, securitate ), ele completandu-se cu alte nevoi ( psihologice, de confort etc )

d)    satisfacerea anumitor pulsiuni. cum ar fi acelea de dominare, agresiune si chiar erotice.

Randamentul in munca al alcoolicului se reduce, intarzie la servici, nu-si indeplineste obligatiile care ii revin. Evolutia este in mod frecvent spre pierderea locului de munca, a-locuintei ( prin rejectarea de catre familie), spre vagabondaj, deci spre deteriorarea profunda a existentei sale sociale.

S-a observat daca bolnavii beneficiaza de insertie profesionala stabila, fiind integrati in activitati productiv lucrative.

Inactivitatea este greu de suportat de catre personalitatea umana, in acest caz aparand adesea sentimentul de depreciere si inferioritate. Un numar de subiecti din lotul studiat sunt pensionari.

Din cei 15 subiecti pensionari 12 si-au intensificat consumul de alcool dupa pensionare ceea ce dovedeste ca nu au suport cultural si psihologic si ca se deterioreaza rapid dupa pensionare. Pensionarul se adapteaza la noul sau rol numai cand poate sa faca diferenta intre noul sau rol si personalitatea sa actuala. Persoanele pensionabile se pot clasifica in trei grupe:

a)     subiecti autoimunizati fata de diferite modificari ale vietii si care pe baza experientei proprii sunt capabili a mentine o orientare productiva a existentei lor;

b)    subiecti care raman dependenti de suporturile culturale si care mentin dificil aparenta unei activitati in dezacord cu sterilitatea lor interioara si care adopta foarte greu noul rol;

c)     subiecti care nu au suport cultural si psihologic si care se deterioreaza rapid dupa pensionare.

Intr-o proportie mai mica. dar intr-o incidenta relevanta in aparitia alcoolismului pot fi incriminati si factorii psihoprofesionali: dificultati si esecuri in realizarea conduitelor profesionale, schimbari nedorite si neavenite la locul de munca, frustrari permanente in sfera activitatilor profesionale, esecuri scolare, situatii conflictuale la locul de munca, navetismul, neintelegeri cu organele ierarhice. In unele situatii instalarea si mentinerea consumului abuziv de bauturi alcoolice este aparent justificata, indeosebi prin incurajari din partea microgrupurilor profesionale sau de aferenta afectiva (anturaj) sau instituire prozelita indusa apoi prin aditionare habitúala.

Consumul

Preferinte fata de bauturile alcoolice:

vin, dar bea si altele: 0 subiecti

spirtoase, dar bea si altele: 37subiecti

bea orice: 13 subiecti

Durata consumului in ani:

5-10 ani: 6 subiecti 10-15 ani: 20 subiecti

>15 ani: 24 subiecti

Cantitatea aproximativa medie cotidiana:

0,5-1 1: 14 subiecti

>1 1: 36 subiecti

Varsta la care a inceput consumul:

10-19: 34 subiect!

20-29: 16 subiecti

in ce imprejurari a inceput sa consume:

addictiv: 38 subiecti

reactiv: 12 subiecti

Consum:

solitar: 36 subiecti

in colectivitati: 14 subiecti

Cunoscand faptul ca, indiferent de antrenament, un om de greutate medie (70kg) metabolizeaza intre 9-15 ml alcool/h, rezulta o capacitate limita de metabolizare intre 216 si 360ml alcool/24h. In zona in care am efectuat lucrarea prin spirtoase intelegandu-se mai ales tuica, avand o concentratie de peste 50%, rezulta ca 0,5 litri pe zi este o limita fiziologica superioara a capacitatii de metabolizare a alcoolului.

Bolnavul, sursa primara de informatie ofera o multime de date privind starea lui psihopatologica, clar uneori nu recunoaste consumul de alcool sau daca il recunoaste, este foarte departe de a relata exact cantitatile de consum zilnic. De aceea sursele primare de informatie au fost completate cu date de la apartinatori.

Prezenta unei predispozitii transmisa genetic pe linie masculina este solid argumentata. Cu cat aceasta incarcatura este mai mare in arborele genetic cu atat si predispozitia pentru boala este mai accentuata. Baietii nascuti din tata alcoolic daca sunt de mici adoptati si crescuti in familii in care nu se consuma alcool au totusi la varsta adulta o predispozitie fata de alcoolism mai mare decat media populatiei ( si care e mai mare decat predispozitia fata de alte boli psihice). Daca baiatul creste in familia lui alaturi de tatal lui alcoolic, predispozitia spre boala creste ( in unele studii pana la 50%). Pentru aceste cazuri consumul abuziv de bauturi alcoolice se dezvolta de la varste tinere ( intre 20-30 ani) si evolueaza destul de rapid spre dependenta si complicatii psihice si neurologice[37].

Indiferent de motivatie personalitatea lor se degradeaza progresiv, prezentand tulburari ale intregii sfere psihice, dar mai ales de ordin afectiv volitional.

intotdeauna a fost descris un stil specific al personalitatii asociate alcoolului. Probabil descrierea cea mai succint reusita a facut-o Shakespeare atunci cand a creat personalitatea lui Falstaff, ca bombastica si autodistructiva. Dar pentru descifrarea lucrurilor aceste intuitii descriptive, chiar geniale, trebuiau continuate cu studii sistematice.

Motivatiile de suprafata, recunoscute, ale celor ce beau sau a abstinentilor, au o radacina sociala. Astfel, pe un lot semnificativ, motivatiile celor ce beau au fost urmatoarele: obligatoriu la celebrari 54%, in intalniri cu prietenii 53%, anxiolitic 15%, pentru a-si uita necazurile 15%, pentru autoincredere 20%, pentru ca nu altceva de facut 9%. Abstinentii au dat raspunsuri si mai superficiale: 70% au motivat ca ar costa prea mult, iar 60% ca ar dauna sanatatii (W.H.O. - 1986- 148)

WORLD HEALTH ORGAN IZ ATION.. Drug Dependence and Alcohol Related

Problems; A Manual for Community Health Workers With Guidlines for Trainers. -Geneva 1986.

Recurgerea la alcool este un veritabil sindrom amotivational si avolitional. Sindromul amotivational este social de origine. El are efecte asupra individului prin demobilizare si hipotrofie volitionala. Se poate astfel descrie un model care sa faca posibil transferul din social in deficit psihic si de aici in impact asupra somaticului [12].

Functia placerii este inrudita cu instinctualitatea. Ea functioneaza in paralel cu motivatiile axiologice. De altfel le precede fiind vizibile din primele zile de dupa nastere. in lipsa motivatiilor mature placerea ramane o resursa comportamentala definitiva. Comportamentul hedonic este o dimensiune a imaturitatii personalitatii alcoolicului.Individul matur este autonom si creativ.

Alcoolicul este dependent si distructiv. Individul matur actioneaza nu reactioneaza. Alcoolicul reactioneaza nu actioneaza. Maturitatea presupune abilitatea alegerii si deciziei pe care alcoolicul nu o are. Individul matur isi asuma roluri in real, alcoolicul nu-si poate asuma decat roluri fantasmagorice.

Relatiile de prietenie

Prietenia este un fenomen psihosocial adica o relatie afectiva intre persoane care nu constituie inca un fenomen social propriu-zis, dar nu este pur psihologic, ci prezinta o fizionomie proprie care imbina trasaturi psihologice si sociale. Mai exact, prietenia ca relatie intre doua sau mai multe persoane, include viata lor psihica ( atitudini, sentimente, valori), desfasurata in planul asociatiei, al afilierii, deci intr-un plan social dincolo de un singur individ. Este vorba deci de un fenomen specific, in acelasi timp psihic si social, in sensul ca se produce in viata psihica a unui individ, dar presupune un fenomen psihic solitar, asemanator sau complementar la un alt individ care este co-subiectul relatiei.

Relatiile cu cunostintele se reduc la ' prietenii ' de bautura care sunt conjuncturali. Declasarea sociala este inregistrata de anturaj tara a o putea modifica intr-un fel.

Agresiune

Este prezenta tendinta de a fi agresivi la 27 subiecti manifesta in relatia cu membrii familiei ( sotie, copii, parinti, frati) 12 dintre acestia avand manifestari de acest gen si fata de alti membri ai anturajului sau chiar persoane necunoscute ceea ce dovedeste ca consumul exagerat de bauturi alcoolice contribuie la accentuarea agresivitatii atat prin potentarea ei directa, cat si prin neluarea in considerare a caracteristicilor agresatului (forta lui, daca va reactiona, raul provocat etc) si a neplacerilor provocate propriei persoane si celor apropiati.

Faptul ca alcoolul determina o crestere a agresivitatii este o idee acceptata atat la nivelul constiintei comune si a oficialitatilor, cat si al specialistilor ce studiaza expres aceasta problema. Toate studiile experimentale si de laborator au aratat diferente semnificative in comportamentul agresiv al celor ce au consumat o cantitate mai mare de alcool si al celor ce au consumat foarte putin, deloc sau in conditii de placebo. Ceea ce cercetarile mai noi evidentiaza este ca reactiile agresive sunt mediate si in starea de ebrietate de alte variabile, dintre care mai importante este prezenta altor oameni si in special aprobarea sau dezaprobarea lor[52}.

intr-un experiment subiectii ce bausera o cantitate insemnata de alcool trimiteau socuri electrice catre un presupus oponent (de fapt acesta nu le primea)

sunt asistati la un moment dat de doi observatori. Acestia indemnau subiectii sa mareasca intensitatea socurilor si ii aprobau cand o taceau. Comparandu-se conditia de asistati cu cea de neasistati, s-a observat ca intensitatea este mult mai sporita in prezenta observatorilor incurajatori. (Taylor, Sears 1988). Constatarea nu este surprinzatoare, dar ea evidentiaza ca nici relatia alcool-violenta nu este una cu totul lineara si ca oamenii in ipostaza de ebrietate nu au o pornire neconditionata inspre conduite agresive si, cu atat mai mult antisociale. Iar respectiva idee ar putea avea consecinte in reconsiderarea pedepselor mult mai blande care se dau in cazul in care condamnatul era sub influenta vadita a alcoolului (Baron, Byrne 1991). Explicatia cresterii agresivitatii datorita alcoolului se refera la efectele dezinhibitorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slabeste. (Este usor de remacat ca este presupusa in acest fel natura biologica a agresivitatii). Pe de alta parte, cresterea prin consumul de alcool, a apetitului sexual poate conduce si ea, dupa imprejurari la scene violente. Dispozitia si chiar urgenta de a actiona agresiv este, in conditii normale, temperata si uneori anulata de evaluarea de catre individul in cauza a consecintelor actelor sale. Ori, dupa cum se stie, o cantitate mare de alcool reduce mult luciditatea si realismul perceptiv.

Majoritatea subiectilor sunt deranjati de starea prezenta si se culpabilizeaza.

Aproape toti subiectii sustin ca nu dispun de timp liber din diverse motive procurarea si consumul alcoolului si incapacitatea determinata de consumul abuziv nefiind printre motivele invocate de acestia.

Mai mult de jumatate din pacientii care au permis auto au condus dupa ce au consumat alcool ( 17 din 32 ) si 7 dintre acestia au fost implicati in accidente rutiere sau au avut probleme cu legea in urma consumului de alcool.

Aproape toii subiectii sustin ca se simt respectati de oamenii din jur.

Din lotul studiat 43 de cazuri doresc sa-si depaseasca dependenta de alcool ( ceilalti neaga consumul ), dar dintre acestia 38 au mai avut cel putin o internare in Clinica de Psihiatrie din cauza consumului abuziv de alcool.

Chestionar

S-au eliminat din chestionarul original doua intrebari legate de consumul de alcool in timpul sarcinii. Subiectilor nu le lipsesc informatiile referitoare la abuzul de alcool, dar este prezenta uneori ' tendinta de fatada ', teama de a fi apreciat negativ, care s-a manifestat in minimalizarea opiniilor, simulare-defensiva, refugiul in clisee socialmente admise, raspunsuri socialmente dorite.

Pana cand trebuintele elementare - mai presante si urgente - nu au fost satisfacute celelalte raman in umbra. Trebuintelor de ordin material li se suprapun nevoi de ordin psihologic, spiritual: nevoia de afiliere, de statut sau de apreciere, nevoia de autorealizare, nevoia de dezvoltare s.a. Consumul abuziv de alcool modifica total arhitectura trebuintelor umane atat materiale cat si spirituale.

6.CONCLUZII

1.     Factorii psihologici si socioculturali au alaturi de factorii genetici si biochimici o mare importanta in geneza si evolutia dependentei cronice alcoolice. Alcoolismul apare cu maxima incidenta la barbati cuprinsi in grupa de varsta 40-49 ani. Pentru perioada de varsta 60-69 ani se constata o scadere a ratelor marilor bautori ceea ce reflecta faptul ca durata de viata a bolnavului alcoolic este mai scazuta in medie decat a populatiei generale

2.     Pacientii au grad de instruire redus ( mai mult de jumatate din lot) care influenteaza sistemul lor de valori, iar in lipsa motivatiilor mature placerea devine o resursa comportamentala definitiva.

3.     Viata de familie este perturbata alcoolicii fie nu sunt capabili sa isi intemeieze o familie 22%, fie nu pot mentine o familie pe care si-au intemeiat-o, divortand 30%, fie sunt casatoriti 48%, dar relatiile cu membrii familiei sunt dizarmonice din cauza consumului abuziv de alcool.

4.     Un procent alarmant de mare de subiecti 84% fie consuma alcool la locul de munca, fie merg la serviciu dupa ce au consumat alcool. Alcoolul diminueaza capacitatea intelectuala si fizica impiedicand astfel efectuarea unei activitati corespunzatoare nivelului de pregatire si mai mult de jumatate din pacientii au fost tranferati sau dati afara din serviciu din cauza consumului abuziv de alcool.

5.     Mai mult de jumatate din subiecti au agresat fizic membrii ai familiei sau alte persoane din anturaj confirmand faptul ca consumul exagerat de bauturi alcoolice contribuie la accentuarea agresivitatii atat prin potentarea ei directa, cat si prin neluarea in considerare a caracteristicilor agresatului (forta lui, daca va reactiona, raul provocat etc) si a neplacerilor provocate propriei persoane si celor apropiati.

6.     Preventia alcoolismului tine de politica sociala, de nivelul de distribuire a bauturilor alcoolice, de accesul la ele, de informarea opiniei publice, de implementarea unui stil de viata sanogenic. Actiunea terapeutica este mult ingreunata de faptul ca perioada de tranzitie de la consumul integrat la cel nociv este, deseori, foarte greu de precizat. Iar in aceasta perioada nici subiectul si nici anturajul nu este motivat pentru eforturi terapeutice deosebite.

7.     Este foarte important ca pacientul sa nu aiba imediat acces la alcool in momentele de criza si sa nu-si desfasoare activitatea zilnica in medii in care consumul de alcool este habitual, de la sine inteles si ca un ritual social. Adica, este necesar sa nu existe bauturi alcoolice in casa, sa nu lucreze intr-un mediu in care

accesul la bauturi sa fie usor ( barman, muncitor intr-o fabrica de bere s.a. ) ori in care se consuma alcool in timpul muncii ( pe santiere ) sau la terminarea ei (in cursul navetei ca un ritual la plecarea de la serviciu, mai ales dupa munci fizice grele ).

8.      De obicei pacientul cu alcoolism secundar traieste intr-un camp de relatii sociale, de cunostinte si prieteni, care obisnuiesc sa consume bauturi alcoolice. Daca el refuza consumul de alcool este indepartat de catre grup, ridiculizat, considerat ca ' anormal '; reteaua lui de suport social si integrarea lui sociala fiind grav afectate. El traieste dureros situatia de om izolat, fata de grupurile lui sociale proxime, adica cele de la locul de munca si cele de prieteni. Se impune, deci, schimbarea locului de munca cu altul in care predomina abstinenta ( actiune dificila, necesitand recalificarea ) si o modificare a retelei sociale proxime, de cunostinte si prieteni ( fapt, de asemenea, extrem de anevoios ). Deoarece sansa de a ramane singur este foarte mare trebuie gasite noi forme de integrare sociala pentru el.

9.      Gandirea terapeutica trebuie sa aiba in vedere nu doar atenuarea sau eliminarea unor comportamente si simptome patologice, ci si prezenta unor situatii care sa exprime un sens pozitiv pentru bolnav. In cazul persoanelor cu alcoolism maladiv este important sa asiguram pacientului sanse de a avea satisfactii, bucurii, sperante de mai bine. Alcoolicul isi limiteaza satisfactiile la consumul de bauturi alcoolice care induc o stare de ' anestezie ' fata de influentele exterioare, o reducere a trairilor negative ( anxietate, depresie, iritare ) si de inducere a unor trairi pozitive ( euforie, relaxare ). Daca aceasta satisfactie provocata de alcool este anulata prin tratament ce satisfactii mai sunt accesibile alcoolicului? In consecinta, proiectul terapeutic trebuie sa includa si gasirea unor satisfactii complementare si alternative consumului de alcool, precum si antrenarea pacientului de a se comporta astfel in viata incat sa obtina satisfactii si sa le evalueze pozitiv.

10.   Exigentele terapeutice expuse succint echivaleaza cu un proiect de structurare a personalitatii. Persoana in cauza trebuie sa-si reevalueze existenta, sa-si reorganizeze relatiile sociale, rolurile si statutele sociale, autoevaluarea, proiectele existentiale s.a., trecand de la compromis si duplicitate spre autenticitatea existentiala. Acest fapt echivaleaza, deseori, cu reorganizarea liniilor de forta axiologice ale propriei existente. Societatile ' alcoolicilor anonimi' integreaza fostii alcoolici care nu isi dezvaluie identitatea, dobandind sansa unor noi relatii sociale, unor noi prieteni, unei comunitati structurate care beneficiaza de programe bine concepute de stimulare. Existenta lor este utila si eficienta in actiunea de recuperare a alcoolicilor.

Bibliografie

1.   ANDERSON, P. Alcohol epidemiology. Practitioner, 1991

2.     ASHWORTH, A.; GERADA, C. Addiction and dependence-II: alcohol, Br. Med. J., 1997

3.     BAER, CHAROLD L.; WILLIAMS, BRADLEY R. Clinical pharmacology and nursing, Springhouse Corporation, Springhouse, 1992

4.     BARRY, PATRICIA D. Mental health & mental illness, J. B. Lippincott Company, Philadelphia, 1990

5.     BRINKERHOFF, DAVID B.; WHITE, LYNN Sociology, West Publishing Company, St. Paul, 1988

6.     BROWN, TOM M.; SCOTT, ALLAN I.F.; PULLEN, IAN M. Handbook of emergency psychiatry, Churchill Livingstone, Edinburgh, 1990

7.     CADORET, R. J. GATH, C. A. Inheritance of alcoholism in adoptees, Brit. J. Psychiat., 1978

8.     CADORET, R. J.;- CAIN, C. A. GROVE, W. M. Development of alcoholism in adoptees raised apart from alcoholic biologic relatives, Arch. gen. Psichiat., 1980

9.     CARROLL, CHARLES R. Drugs in modern society, Brown & Benchmark, Madison, 1993

10.CHILES, J.A.; STRAUSS, F. S.; BENJAMIN, L. S. Marital conflict and sexual dysfunction in alcoholic and non-alcoholic couples, Brit. J. Psychiat., 1980

ll.CLEGHORN, JOHN M.; LEE, BETTY LOU Understanding and treating

mental illness, Hogrefe & Huber, Toronto, 1991 1CORNUTIU, GAVRIL - Patologia alcoolica psihiatrica, Editura 'Mihai

Eminescu', Oradea, 1994 13.COTTON, N.S. - The familial incidence of alcoholism, J. Stud. Ale, 1979 14.CUCUJOAN C. - Psihiatrie sociala. Editura Litera, Bucuresti, 1983 15.DEXTER, GRAHAM;  WASH,  MICHAEL Psychiatric nursing skills,

Chapman & Hall, London, 1992 16.DOISE, WILLEM - Psihologia campului social: reprezentarile sociale, Editura

Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1993 17.EDWARD WARREN - Consumul cronic de alcool. Update, 1999 18.EFFECTIVE HEALTH CARE NO 8 - Brief Interventions and alcohol use.

University of Leeds, 1993 19.ENACHESCU, CONSTANTIN - Tratat de psihopatologie, Editura Tehnica,

Bucuresti, 2000

37.LAZARESCU, MIRCEA; OGODESCU, DORU - indreptar de psihiatrie,

Editura Helicon, Timisoara, 1995 38.MADER, SYLVIA S. - Human biology, Wm. C. Brown Publishers, 1992 39.MIHAESCU, VASILE - Psihoterapie si psihosomatica, Editura Polirom, Iasi,

1996

40.MINERVA Br. Med. J., 1995

41.MINISTERUL SANATATII - Clasificarea internationala a maladiilor, revizia a 10-a, OMS, 1994

4NERVIANO, V. J.; GROSS. H. W.   - Personality tipes of alcoholics oh

objective inventories, J. Stud. Alcohol., 1983 43.NICA-UDANGIU, St.:   NICA-UDANGIU, LIDIA Prevenirea   unor

imbolnaviri psihice, Editura Medicala, Bucuresti, 1985 44.NICA-UDANGIU, LIDIA; PRELIPCEANU, DAN; MIHAILESCU, RADU -

Ghid de urgente in psihiatrie, Editura Scripta, Bucuresti, 2000 45.PASCU, OLIVIU; GRIGORESCU, MIRCEA - Tratat de gastroenterologie,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1997 46.PICCINELLI, M.; TESSARI, E.; BORTOLOMASI, M. ET AL. - Efficacy of

the alcohol use disorders identification test as a screening tool for hazardous

alcohol intake and related disorders in primary care: a validity study. Br. Med.

J., 1997

47.PIROZYNSKI, T - Psihiatrie clinica, UMF Iasi, 1993

48.PIROZYNSKI, T - Psihopatologia clinica. Proiectii actuale, Revista Medico-

Chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi (supliment), 1993 49.PREDESCU, V. - Psihiatrie, volumul 2, Editura Medicala, Bucuresti, 1998 50.PURI, BASANT K. - Saunders'pocket essentials of psychiatry, WB Saunders

Company Limited. London, 1995 5LPURI, B.K.; LA KING, P.J.; TREASADEN, I. H. - Textbook of psychiatry,

Churchill Livingstone, New York, 1996 5RADU, IOAN; ILUT, PETRU; MATEI, LIVIU - Psihologie sociala, Editura

Exe, Cluj-Napoca, 1994
53.RADULESCU, SORIN M.; PITICARIU, MIRCEA Devianta

comportamentala si boala psihica. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989 54.RANDASU, STELIAN; BRATUCU, SEBASTIAN LIVIU - Terapia intensiva

in psihiatrie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 55.RANDASU, STEI.IAN; MACRE A, RODICA - Psihiatrie - Tipografia U.M.F.,

1997

56.REICH, T.; CLON INGER, C.R.; GUZE, S.B. - The multifactorial model of

disease transmission, Brit. J. Psychiat., 1975 57.ROY, MARIA The Abusive partner, Van Nostrand Reinhold Company, New

York, 1982

58.ROMILA, AUREL - Psihiatric, Editat de Asociatia Psihiatrilor Liberi din

Romania, Bucuresti, 1997 59.SANDOR. STEFAN - Alcoolul, inamic al vietii care se naste, Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988 60.SCHULTZ, JUDITH M.; DARK, SHEILA L. - Manual of psychiatry nursing

care plans, Scott, Foresman/Little, Brown Higher Education, Glenview, 1990 61.SCULLY, JAMES H. Psychiatry, Williams & Wilkins, Philadelphia, 1996 6SIMONS, JANET A.; KA1JCI1MAN, SETH; SANTROCK, JOHN W.

Human adjustment. Brown & Benchmark, Madison, 1994 63.STOUDEMIRE, ALLANClinical psychiatry for medical students, J. B.

Lippincott Company, Philadelphia, 1990 64.TARBOX, A.R. Alcoholism, biofeedback and internal scanning, J. Stud.

Alcohol, 1983

65.TULLY, KEITH Improving residential life for disablet people, Churchill

Livingstone, Melbourne, 1986 66.UK ALCOHOL FORUM Guidelines for the management of alcohol problems

in primaty care and general psychiatry, High Wcombe: Tangent Medical

Education, 1997 '

67. VALENTE, SHARON M.; SAUNDERS, JUDITH M. Illustrated manual of nursing practice, Springhouse Corporation. Springhouse, 1993

68.VINAR, O. Subjective effects of alcohol in consumers differ from those in alcoholics, Act. Nerv., Super., 1985

69.WEISSMAN, M. M.; MYERS, J.K. Clinical depression in alcoholism, Amer. J. Psychiat., 1980

70.WORLD HEALTH ORGANIZAU ON Drug Dependence and Alcohol Related Problems; A Manual for Community Health Workers With Guidlines for Trainers. Geneva 1986.

71.YELLIN, A.M. The stud) of brain function impairment in fetal alcohol syndrome: some fruitful directions for reserch, Neurol. Sci. Behav. Rev., 1984