Dezvoltarea aparatului digestiv

Dezvoltarea aparatului digestiv

Arcadele gingivo-dentare impart cavitatea bucala in 2 compartimente: vestibul bucal. Dintre celel 2 cav bucala este prima care apare filogenetic

Vestibulul bucal este o achizitie recenta si apare doar la mamifere, la vertebratele inferioare mamiferelor peretii anteriori si laterali ai cavitatii bucale sunt formati de dinti si de procesele alveolare. In ontogeneza epiteliul mucoasei bucale si a anexelor sale se dezvolta din ectoderm:

din sapt III in stadiul tubului neural in momentul in care se dezvolta vezica prozencefalica, precum si a arcurilor faringiene ectodermul fetei anterioare a extremitatii cefalice se invagineaza si da nastere stomodeumului.

sub proeminenta veziculei prozencefaclice apare mugurele frontal.

la sfarsitul saptamanii III pe marginea libera a mugurelui frontal apare un sant median ce imarte mugurele frontal in 2 muguri secundari sau nazali. La randul sau fiecare mugure nazal este imartit intr-un mugure nazal intern si altul extern. Orificulu exterior al gurii primitive este delimitat astfel: arcul inferior e format prin alipirea mugurilor mandibulari, iar arcul superior este format prin unirea mugurilor maxilari superiori la mugurii nazali interni.

in urma transformarilorsuferite de cei 5 muguri care delimiteaza orificiul gurii primitive groapa devine o cavitate larga comuna numita cavitatea buconazala. Aceasta va fi apoi supusa unui proces complex de compartimentare : de pe fetele interne ale mugurilor maxilari supuriori se desprind 2 lame orizontale numite lame(procese) palatine, ce inainteaza una spre cealalta si din mezenchimul acestora se dezvolta palatul dur ( partea osoasa a boltii palatine). Pe linia mediana a fetei posterioare a mugurelui nazal intern se formeaza un perete mediosagital din mezenchimul caruia rezulta vomerul, lama perpendiculara a etmoidului si septul cartilaginos nazal. Atat peretele sagital cat si procesele palatine cresc si in luna III se intalnesc sfarsind prin a se suda, septul sagital intrand ca o pana intre cele 2 lame palatine. Palatul moale se formeaza pe seama a 2 lame orizontale numite muguri pterigolpalatini, fiind asezati in continuarea proceselor palatine. In acest fel se desavarseste separarea si cavitatea  comuna e compartimentata intr-un etaj superios si unul inferior.

MALFORMATII:

buza de iepure nu a avut coalescenta dintre mugurii maxilari interni si cei superiori

gura de lup - lipsa de fuziune a proceselor palatine cu aspect si intindere variabila si duce la comunicarea intre cavitatea nazala si bucala.

fisura oblica a fetei ( coloboma) - lipsa de fuziune dintre mugurele nazal extern si cel maxilar si determina deschiderea la suprafata a canalului lacrimonazal.

microstomia si macrostomia - prin fuziunea mai mare sau mai mica dintre mugurii maxilari si cei mandubulari

DEZVOLTAREA LIMBII

Corpul se dezvilta in saptaman IV din 3 muguri ectodermici ai primului arc branchiali: linguali laterali si pe mijloc tuberculu impar. Corpul se formeaza din partea superioara a campului mezobranhial corespunzand extremitatilor ventrale ale arcurilor. Radacina ( baza) -separarea intre cele 2 e data de santul terminal in V- situata post de santul terminal are origine endodermica si se formeaza din partea inferioara a campului mezobranhial parte numita cupula ( eminenta hipobranhiala), formata prin convergenta arcurilor faringiene 2, 3, 4. Din aceasta ia nastere se formeaza si epiglota. Inervatia senzitivo senzoriala a limbii provine din nervii tuturor arcurilor care participa la dezvoltarea limbii: arcul I => nervul lingual din trigemen ,arcul V-facial

Musculatura intrinseca a limbii provine din miotoamele occipitale. Si inervatia motorie e asigurata de hipoglos.

Diferentierea papileleor gustative incepe din luna III intre tubercului impar si cupula, se formeaza asa-numitul diverticul tiroidian. Acesta e legat de limba printr-un canal numit ductul tireoglos care corespunde lui foramen ceccum.

GLANDELE SALIVARE MARI

Glanda parotida

Provine din cordoanele epiteliale situate inintea membranei cu origine ectodermica, intimp ce celelalte se dezvolta tot din cordoane dar situate posterior de membrana bucofaringiana si au origine endodermica.

FARINGELE

Corespunde cavitatii de natura endodermica endoblastice, cavitate circumscrisa de arcuriel faringiene ale caror evaginari numite pungi vor da nastere derivatelor tubotimpanului si glandulare. La limita faringelui cu esofagul apare un mugure laringotraheal care este primordium arcului respirator.

Stomodeumul e separat de intestinul primitiv prin aceasta membrana bucofaringiana, aflata la nivelul viitorului istm bucofaringian. Aceasta se resoarbe la inceputul saptamanii IV, dupa aceasta faringele primitiv va comunica atat cu cavitatea bucala cat si cu cea nazala, cat si cu mugurele laringotraheal. Muschii faringelui se formeaza din mezenchimul arcului 3 ( nervul 9) iar mucoasa are epiteliu de natura endodermica. Pe tavanul al stomodeumului spre baza veziculelor cerebrale se dezvolta o evaginare de natura endodermica numita sacul hipofizar sau punga lui Ratke => adenohipofiza.

Aparatul masticator

Cuprinde partile pasive : oase art temporo madibulara si dinti si parti active muschii masticatori si ai mimicii, limba, glandele salivare si alte parti moi ale cavitatii bucale. La om aparatul masticator capata noi valente functionale prin aparitia limbajului articular. Astfel daca filogenetic la animalele inferioare avea rol numai in difestie prin macinarea alimentelor, formarea bolului alimentar, la om articularea sunetului reprezinta un act bucal in care sediul miscarii este articulatia temporo-mandibulara, iar elementele acctive sunt reprezentatea de muschi, valul palatin, limba si dinti.

Mecanica articulatiei temporo mandibulare

Bicapsulara si monokinetica, complexa pentru ca cea mai mica miscare intr-una din cele 2 o influenteaza in mod direct pe cea de partea opusa. Aceasta preinta particularitati determinate de statiunea bipeda, tipul de hrana si limbajul articulat. Este singura articulatie in care vin in contact 2 fete articulare ceonvexe: fata articularra a capului madibulei si a tuberculului articular al fosei madibulare a temporalului. Inconfluenta este compensata prin existenta discului articular. Prezenta acestui menisc duce la existenta a 2 etaje: supradiscal ( miscari de alunecare , translatie) si subdiscal ( miscari de rotatie). Prezenta acestui disc fibrocartilaginos care adera prin circumferinta sa la capsula articulara transforma articulatia bilaterala simetrica in 4 articulatii cu sinoviale distincte ceea ce duce la cresterea gradului de mobilitate ducand articulatia in cele sferoidale, desi fata articulare este elipsoidala. Aparitia discului e necesara si datorita miscarilor de aluneacare antrioara. Tipurile de miscari articulare si forma dintilor sunt strans corelate cu modul de hranire:

la carnivore miscarile sunt in plan sagita

la rozatoare miscarile sunt de alunecare

la ierbivore miscarile sunt de lateralitate

Miscarea de coborare - (deschiderea gurii) are 2 componente: de alunecare inainte in compartimentul supradiscal si este specifica statiunii bipede. Discul articular si capul mandibulei trec de pe vesantul posterior al tubercului mandibular pe fata inferioara a acestui tubercul articular prin contractia unui- muschi pterigoidianul extern. Prin fasciculul superior trage inainte meniscul, iar prin cel inferior actionazaasupra capului. Exista posibilitatea ca prin contractia lui sa se realizeze depasarea inaine (anteductia) mandibulei dar fara rotatie, deci fara deschiderea gurii. In luxatii capul madibulei trece inaintea tuberculului articular al temporalului, aceasta constituind un obstacol cand incercam sa facem reducerea luxatiei.

A doua componenta a miscarii este miscarea de rotatie a capului mandibulei in etajul submeniscal, ce insoteste alunecare inainte a discului. Axul miscarii de coborare a mandibulei este transversal si trece un pic deasupra gaurii mandibulei . Bratul superior al parghiei miscarii este cuprins intre axul miscarii si capul madibulei, si se deplaseaza anterior in timp ce bratul inferior impreuna cu unghiul madibulei (gonion) se duce spre posterior. Prin aceasta miscare se exercita o presiune usoara asupra glandei parotide, fapt care favorizeaza eliminarea secretiei glandei in vestibulul bucal prin canalul lui Stenon. Coborarea mandibulei inceputa de pterigoidianul extern este continuata de milohioidian si de burta anterioara a digastricului si iau punct fix pe hioid. Concomitent la fixarea hioidului, participa atat legaturile acestuia cu laringele, faringele si baza craniului( prin ligamentul stilohioidian), cat si muschii subhioidieni precum si o parte din muschii suprahioidieni. Muschii coboratori nu pot actiona fara contractia celor cae fixaza hioidul. La miscarea mandibulei participa si gravitatia egala cu greutatea mandibulei. Pentru a se realiza aceasta este necesara realizarea pe cale nervoasa a relaxarii muschilor ridicatori ai mandibulei. La coborarea mandibulei participa si muschiul geniohioidian, asta numai cand osul hioid se afla plasat sub planul barbiei. Cand hioidul este la acelasi nivel cu barbia acesti muschi trag mandibula posterior. Coborarea mandibulei in deschiderea mare a gurii aceasta coborare se insoteste de o usoara extensie care se realizeaza in articulatiile craniovertebrale si se face prin articulatia muschilor cefei. In miscarile foarte rapide cand deschidem gura rolul principal apartine muschilor, a caror actiune este demonstrata in fracturile accidentale ale mandibulei in care segmentul anterior al osului este depasat in jos.

miscarea verticala

Realizata de m. maseter, pterigoidian extern si temporal. Forta acestor muschi actionaeaza asupra unei parghii pe linie oblica ce uneste punctul de sprijin cu rezistenta data de alimentele care sunt taiate si zdrobite intre arcadele dentare. Parghia este cu atat mai oblica cu cat arcadele dentare sunt mai departate, cu cat bolul alimentar e mai mare si gura mai deschisa. Rezultanta actiunii acestor muschi este situata intre puncutl de sprijin si rezistenta este paralela cu marginea anterioara a procesului coronoid al mandibulei. Ea se descompune intr-o forta ce actioneaza asupra alimentelor intre arcadele dentare, a doua ce determina apasarea tuberculului articular de catre capul mandibulei si a treia forta ce impinge capul madibulei in posteior. Muschiul maseter are o structura , pentia creste suprafata la insertia de origine => creste suprafata de sectiune fiziologica a muschiului. Aceste prezinta 5 lame aponevromtice: 3 pleaca de la arcada zigomatica iar alte 2 pleaca de pe mandibula. Forta musculara teoretic posibila de afo dezvoltatea este egala cu sectinea fiziologica inmultita ce . Pozitia laterala a arcadei zigomatice fata de ramura mandibulei determina directia oblica a fibrelor maseterului un unghi de 10 grade.

Temporalul

Este bipenat . La origine are suprafata mare => aspect de evantai cu fibre anterioare in jos si posterior , cele mijlocii sunt verticale iar cele posterioare sunt aproape verticale. Forta musculara teoretica este descompusa : 26 kg realizeaza ridicarea mandubulei iar fibrele posterioare(9retropulsia ) 10

Pterigoidianul  intern

Prin insertia comuna pe mandibula maseterul si pterigoidianul intern formeaza un veritabil muschi digastric. Capetele de insertie sunt despartite doar prin gromsimea ramurii mandibulare. Prezenta si pentatia complexa reprezinta un exemplu de adaptare functionala. SUprafata de origine si insertia propriuzisa sunt reduse dar cresc prin prelungirea in interiorul celor 2 muschi a acestor lame aponevrotice. Forta musculara este de 18 kg/cm cub. Fibrele pterigoidianul intern sunt oblice cu unghi de 30 grade. Componentele musculare sunt reprezentate de miscarea de ridicare a mandibulei 15 kg iar restul intervine in miscare de lateralitate. In miscarea de lateralitate este antagonist cu maseterul de aceeasi parte si sinergiccu maseterul opus .

Miscarea de lateralitate

Sunt de mace importanta in macinarea alimentelor. Sunt alternative de rotatie a mandibulei in jurul unui ax vertical care trece prin colul mandibulei , gura fiind deschisa. Unul din condili ramane fix si executa rotatie in etajul submeniscal. Acesta este pivotul. condilul de masticatie. Cel din partea opusa e condilul de balans si se deplaseaza anterior in etajul suprameniscal. Mandibula care se abate de la planul mediosagital spre lateral sprea partea condilului de masticatie. In timpul urmator condilul de balans devine condil fix trece pe partea opusa. Astfel este simetrica in timp ce solicitarea molarilor e asimetrica. Un rol il au muschii pterigoidieni externi. Miscarile de lateralitate si cele de propulsie ( anterior , posterior) se realizeaza in plan orizontal. Muschiul pterigoidian extern e un muschi cu fibre paralele si e format dintr-un capat superior si unul inferior. Fibrele celor 2 capete formeaza cu orizontala celor 2 capete un unghi de 20 grade. Forta musculara 27 kg : 14 pt capatul post si 13 pentru cel anterior. Forta de masticatie practica posibila e mai mica decat cea teoretic posibila. Forta de masticatie fiziologic necesara este pentru sectionarea alimentelor intre arcadelor dentare. Cheltuiala de forta depinde de o serie de factori: timpul de ocluzie, fetele triturante ale dintilor, amestecul cu saliva, starea fiziologica a articulatiei temporo mandibulare, inervatia dintilor, precum si de natura alimentelor pe care le consum. Forta de masticatie si presiunea de masticatie sunt notinui diferite, cea din urma fiind o componenta a primei si se refera la presiunea pe care o exercita pe suprafata de 1 cm patrat la nivelul dintilor. Muschii masticatori au si particularitati de inervatie. In aceste sens vezi proprioceptorii acestora reprezentati de receptorii tendinosi Golgi si fusurile neuromuschulare. Muschiul pterigoidian intern in raport cu marimea sa este cel mai bogat in fusuri neuromusculare( 150) iar cel extern e cel mai sarac, explicatie care rezida in actiunea sa, deoarece nefiind muschi ridicator la nivelul sau lipsesc stimulii de intindere(elongatie) a unui muschi