Colibaciloza

Colibaciloza

Cunoscuta si sub numele de Colibacterioza, colitoxiemia, boala edemelor la porci, coligranulomatoza la gaini.

Agentul cauzal :

Boala este produsa de Escherichia coli, o bacterie polimorfa de 1-3 / 0,4-0,7 μ, mobila, nesporulata, Gram negativa. La unele tulpini se evidentiaza o formatiune capsulara, iar cele care contin antigen de invelis "A" sunt considerate ca au capsula adevarata. E.coli are o structura antigenica complexa. Contine trei tipuri de antigen : "O" - somatici, "H" - flagelari, "K" - capsulari.

Antigenul capsular "K" are, la randul lui, mai multe componente : "A" - termostabil (26 factori antigenici), "B" - relativ termostabil (30 factori antigenici), "L" - termolabil (32 factori antigenici).

Se intalnesc si antigeni secundari "R" si "M".

Pe baza antigenului "O", s-au constituit in cadrul speciei E.coli, 163 grupe serologice.

Rezistenta agentului infectios fata de factorii de mediu este variabila. E.coli rezista timp de o ora la 55⁰ C, 15-20 minute la 60⁰ C. Este sensibil la actiunea dezinfectantelor uzuale. Se conserva bine la frig.

Raspandire si incidenta :

Este raspandita pe tot globul pamantesc, iar in tarile subdezvoltate evolueaza ca endemii, afectand aproape toate speciile de animale, inclusiv omul.

Caile de transmitere a bolii :

Colibacilozele sunt boli de purtator, principalele surse de infectie fiind reprezentate de animalele bolnave sau cele trecute prin boala.

Escherichia coli are serotipuri specifice si nespecifice.

Omul contacteaza boala prin consumul de lapte, produse din lapte care contin serotipuri patogene

Manifestari clinice la animale :

Boala se manifesta si evolueaza atat la tineret, cat si la animalele adulte.

La vitei, boala poate evolua sub cele trei forme : supraacuta (debut brusc, hipertermie 40-41,5⁰ C, inapetenta, fecale cu mucus si sange, moarte dupa maxim 12 ore), acuta (hipertermie, abatere profunda, inapetenta, tenesme, meteorism, diaree cu fecale lichide spumoase, alb-cenusii, urat mirositoare, uneori sangvinolente, mucoase palide, albastrui, moarte in 2-4 zile) si subacuta (stare enterotoxica, diaree, omfaloflebite, artrita, tulburari respiratorii, moarte dupa 10 zile).

La bovinele adulte, boala evolueaza sub forma de mamita.

Manifestari clinice la om :

Enterotoxiemia cu E.coli (ETEC) este caracterizata prin : diareei apoase, colici abdominale, voma, deshidratare. Datorita complicatiilor apare sindromul dizenteric cu diareei mucoide, si uneori chiar cu strii de sange. E.coli poate provoca la om infectii urogenitale.

Diagnosticul :

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, in functie de categoria de varsta si specia afectata. Pentru identificarea E.coli sunt folosite medii complexe politrope, care au capacitatea de a releva caracterele biochimice ale acestora. Confirmarea diagnosticului se face prin examen bacteriologic, in care scop insamantarile se executa din maduva osoasa, organe si fecale.

Diagnosticul diferential se face fata de :

Salmoneloza - evolueaza dupa varsta de 2-3 saptamani;

Streptococia viteilor - diferentiere prin examen bacteriologic;

La om, diagnosticul se pune pe baza manifestarilor clinice, prin

examen bacteriologic si testul imunofluorescentei.

Tratamentul :

Tratamentul la animale se face simptomatic cu mijloace medicamentoase obisnuite si are drept scop combaterea diareei, rehidratarea organismului, combaterea mamitelor etc.

La om, tratamentul are acelasi scop si se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg : ciprofluoxacin sau trimetoprim.

Profilaxie :

Profilaxia nespecifica urmareste inlaturarea cauzelor care slabesc rezistenta organismului.

Profilaxia specifica se realizeaza prin imunizarea activa a vacilor gestante cu anaculturi, care sa includa serotipuri antigenice izolate din efectiv sau din zona limitrofa. Tratamentul specific se realizeaza cu ser anticolibacilar corespunzator serotipului care a cauzat boala si cu gamaglobuline.