DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
Bacteriile din familia Mycobacteriiaceae sunt bacili care datorita compozitiei chimice deosebite (concentratie mare de lipide, acizi micolici) se coloreaza cu fuxina concentrata, la cald si rezista la decolorarea cu acid mineral si alcool.
In functie de patogenitate, mycobacteriile sunt clasificate in:
patogene
a. Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch),
b. Mycobacterium africanum,
c. Mycobacterium bovis,
d. Mycobacterium leprae;
conditionat patogene
a. mycobacterii atipice,
b. Mycobacterium kansassii,
c. Mycobacterium avium,
d. Mycobacterium intracellulare etc;
saprofite
a. Mycobacterium phlei,
b. Mycobacterium smegmatis.
Anumite specii formeaza colonii in 2-3 zile in timp ce altele necesita pentru dezvoltare 1-3 saptamani.
Pentru diagnosticul de laborator se recolteaza: sputa, aspirat bronsic, lichid pleural, urina, sange, aspirat ganglionar, lichid articular, LCR etc.
Pe frotiurile colorate Ziehl-Neelsen (colorare cu fuxina fenicata, fixare prin caldura, decolorare cu acid sulfuric 20% si alcool)se evidentiaza bacili acido-alcoolo rezistenti (colorati in rosu pe fond albastru), subtiri, rectilinii (0,4μ / 3μ) cu aspect granular. Frotiurile se examineaza la microscopul optic cu imersie si se noteaza: celulele de la nivelul tractului respirator(macrofage), celulele inflamatorii (leucocite) si tipul florei bacteriene. Frotiurile mai pot fi colorate cu substante fluorescente (auramina, rodamina) sau se folosesc metode imunologice (anticorpi marcati fluorescent).
Inainte de insamantare pe medii de cultura, sputa trebuie spalata in ser fiziologic steril, fluidificata (pentru eliberarea celulelor si a bacteriilor din mucus) cu acetil-cisteina si decontaminata de alte bacterii cu NaOH 4%. NaOH este neutralizat cu HCl si apoi produsul este concentrat prin centrifugare.
Mediile de cultura, Löwenstein- Jensen au o compozitie speciala alcatuita din agar, glicerol, ou, amidon, verde malachit si asparagina. Incubarea se realizeaza la 35-37oC in atmosfera de 8-10% CO2. In prima saptamana mediile se examineaza zilnic apoi saptamanal pana la doua luni.
Pentru dezvoltare pe suprafata mediului solid cultura are nevoie de minim 3 saptamani (Mycobacterium tuberculosis).
Bacilul tuberculos formeaza colonii de tip R, conopidiforme, grunjoase, de culoare crem, greu emulsionabile, "uscate".
Pentru identificare se fac examen microscopic pe frotiu colorat Ziehl-Neelsen si teste biochimice:
Niacin-test pentru evidentierea producerii de niacina,
Testul nitrat-reductazei pentru evidentierea reducerii nitratilor in nitriti,
Testul catalazei, termolabila in cazul Mycobacterium tuberculosis.
Se pot utiliza si sisteme de cultivare "rapida" (MB-Bact, Bactec) cu depistarea prezentei de mycobacterii in 4-25 zile.
Metoda clasica de testare a sensibilitatii la antibiotice consta in incorporarea substantelor antituberculoase de diferite concentratii in mediul de cultura. Sensibilitatea tulpinii izolate se apreciaza in functie de densitatea culturii. Bacteriile izolate din primoinfectie pot fi sensibile la numeroase sunbtante, dar pentru ca rezistenta apare foarte repede, tratamentul este combinat. Medicamentele de prima intentie sunt: Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida, Etambutolul, iar cele de linia a doua sunt Streptomicina si Tiacetazona.
Intradermoreactia la PPD (derivat proteic purificat de tuberculina) se realizeaza prin injectarea in zona antebratului a 0 ml, avand 2 unitati tuberculina. Dupa 72 ore se citeste reactia urmarindu-se aspectul tegumentului si diametrul zonei de eritem. Daca diametrul este mai mic de 10 mm, reactia este negativa, se poate repeta testarea cu 10 unitati dupa minim 15 zile. O reactie cu diametrul mai mare de 10 mm, cu aparitia de edem, induratie, flictena sau chiar necroza constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoza.
Mycobacterii atipice
Aceste microorganisme se dezvolta de asemenea pe mediul Löwestein-Jensen cateodata la 25oC alteori la 45oC. Unele se pigmenteaza la intuneric (scotocromogene), altele dupa expunerea la lumina (fotocromogene).
M. kansasii, M. xenopi si M. malmoese sunt implicate in producerea de infectii pulmonare, iar M. avium-intracellulare si M. fortuitum produc si adenopatii si abcese.
Sensibilitatea la medicamente este foarte variabila, frecvent fiind rezistente la antituberculoasele utilizate in practica.
Mycobacterium leprae
Diagnosticul de laborator se bazeaza pe examenul microscopic al diferitelor produse biologice (secretie nazala, aspirat din nodulii cutanati), colorate Ziehl-Neelsen. Bacilii drepti sau usor incurbati sunt dispusi in pachete rotunjite, numite "globi", situate in citoplasma macrofagelor.
Bacteriile nu se dezvolta in vitro, ele pot fi cultivate numai pe animale de laborator (soarece, armandillos) la care dezvolta la locul inocularii granuloame cu evolutie lenta.
M.leprae este sensibil la Dapsona, Rifampicina, Clofazimina.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |